5,945 matches
-
devenit, în tot acest timp, un promotor al dorinței de a evalua lucrurile și oamenii fără prejudecăți, cu profund respect pentru deontologia jurnalistică. Am remarcat, atunci când am avut plăcerea să fiu invitat de onoare al Televiziunii Vaslui, onestitatea intelectuală și orgoliul meseriei bine făcute. Vă felicit din toată inima pentru împlinirea a 15 ani de la înființare și, în mod special, pentru dimensiunea civică a programelor pe care le ați promovat de-a lungul vremii, și mă gândesc în mod special la
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
alții. Mai avizați însă, după experiența noastră. Așa cum am spus, am reprezentat Partidul Federația Ecologistă din România la Internaționala Verde Parlamentul Budapesta al cărei Consiliu s-a întrunit vineri sâmbătă și duminică (31 noiembrie 2 decembrie 2001) la Budapesta. Fără orgoliu spun că este rangul cel mai înalt de reprezentare pe care l-a avut vreun vasluian în ultima perioadă. Cel mai înalt, dar nu cel mai eficient (pe care l-a reușit dl. Ion Manole, președintele Consiliului Județean Vaslui), pentru că
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
avînd înfățișare și ducînd o viață omenească. Îngrețoșarea față de omenesc și-a găsit în acești "Yahoos" cea mai puternică expresie. Prin aceste descrieri ale josniciei și mîrșăviei, marele satiric a dat expresie nu doar indignării sale morale, ci și propriului orgoliu jignit, suferințelor interioare și condițiilor sale tragice de viață. Ca să folosim o expresie a lui Leslie Stephen, din cartea sa despre Swift (p. 184), este vorba de un suflet rănit care ni se adresează și nu doar de un profet
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mutileze în mod personal și să-i ofere, poate, o savoare pe care romanul lui Forster n-o avea. Nu vă imaginați o căpușă care stă călare pe organismul purtător, nu, romanul lui Zadie Smith are o independență plină de orgoliu, e original până-n vârful unghiilor, dar ca întreg... Valoarea cărții stă în tragismul celor două soții mature Se iau două familii „universitare“ multiculturale. Howard Belsey, fiu de măcelar, intelectual britanic pur-sânge, căsătorit cu o frumusețe de culoare, acum o Venus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
ștoarfă de 19 ani... Smith reușește să evite capcanele în care a căzut cu Dinți albi Punctul de fugă al imaginii e puternica și foarte scurta legătură de prietenie dintre cele două femei. O legătură înfiripată cu greu, țesută printre orgolii, rețineri, adversități. Doamna Kipps e pe moarte. Moare destul de repede încât să nu afle că și aproape-reverendul Kipps și-o trage cu o studentă de culoare, pe care apoi o exmatriculează pentru a mușamaliza afacerea. Nu vă imaginați toate astea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
acest roman scris la șase mâini? Unul egal cu cel jucat de Emunu (Mircea Mihăieș) și Emdoi (Mircea Nedelciu). Adevărul e că și în roman, dar și în realitate, rolurile s-au distribuit în mod natural, fiecăruia după putințe, fără orgolii, fără dispute asupra însemnătății unuia sau altuia. Ceva incredibil de frumos! A. era mai agitată, ba chiar isteric disperată din cauză că trebuia să compună cel puțin 10 pagini dactilo pe zi (aceasta era norma fiecăruia, pentru că la finele celor 17 zile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
și pocnind din bici, astfel speriindu-i și alungându-i. În 1911, breslele din Agnita au organizat pentru prima oară o paradă comună. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Un text pentru doi-trei cititori Lucian Dan Teodorovici Simțeam nevoia, venită dintr-un orgoliu nu neapărat justificat, să-mi fac un mic titlu de glorie din faptul că de Elodia am auzit doar În discuții, În general ironice, cu diverși prieteni. Într-un acces de silă, am scos dintre canalele televizorului propriu, În urmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
rău, „coridic“ (corelativ contemporan perfect al Înfruntării internaționale la scenă deschisă), În care fizicitatea brutală Își dă măsura rezistenței și forței, nu calcă În picioare fairplay-ul. Încăierarea din primele secunde ale spectacolului apasă pe butonul Înfruntării corp la corp, orgoliu la orgoliu și onoare la onoare, fără milă, fără compromisuri și fără soluții paliative. Eduard al III-lea refuză să devină vasalul regelui francez, Ioan de Valois, având drepturi pe linie maternă la tronul Franței, și Începe pregătirile de luptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
corelativ contemporan perfect al Înfruntării internaționale la scenă deschisă), În care fizicitatea brutală Își dă măsura rezistenței și forței, nu calcă În picioare fairplay-ul. Încăierarea din primele secunde ale spectacolului apasă pe butonul Înfruntării corp la corp, orgoliu la orgoliu și onoare la onoare, fără milă, fără compromisuri și fără soluții paliative. Eduard al III-lea refuză să devină vasalul regelui francez, Ioan de Valois, având drepturi pe linie maternă la tronul Franței, și Începe pregătirile de luptă Împotriva francezilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
acest ajutor - până la a fi sincroni cu Occidentul exact atunci când era nevoie s-o facem. România culturală are, pe zi ce trece, tot mai multe motive să se elibereze de complexe și, odată cu ele, de clișeele cu care ne mângâiam orgoliul de fiecare dată când frustrarea ne obliga s-o facem. Este, indiscutabil, unul dintre cele mai concrete și promițătoare starturi pe care le-am avut vreodată. În acest context, a vorbi despre artă ignorând ceea ce aduce ea în mod real
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
femei foarte interesante. Femei care stârneau, intrigau, provocau și nu erau neapărat înțelese. Neînțelegerea lor era cea care (mă) ațâța. Erau niște „diamante neșlefuite“, cum se pronunță un bărbat despre una dintre ele. Ce era de observat în primul rând: orgoliul și impulsivitatea lor, apoi predilecția lor spre extreme, trecerea incredibilă de la ofensă la umilință. Erau femei stihiale și năpraznice, femei care produceau turbulențe, comportându-se nebunește, în funcție de sângele lor amestecat cu creierul lor. Erau niște femei bolnave de sine și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
o aplică bolnavilor săi fără deosebire. Din nefericire, spune Paulescu, pe lângă spiritul caritabil pe care medicul trebuie să-l aibă, pe lângă o pregătire profesională foarte bună, există și categorii de slujitori ai medicinii care nu se pot dezbăra de cupiditate, orgoliu și indiferență, atitudine care are la origine - după părerea sa - lipsa unei educații creștine. Îndemnul profesorului către cei care bat la poarta nobilei profesii de medic este unul sincer și mobilizator „când veți intra în spital, dezbrăcați-vă de patimile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
are la origine - după părerea sa - lipsa unei educații creștine. Îndemnul profesorului către cei care bat la poarta nobilei profesii de medic este unul sincer și mobilizator „când veți intra în spital, dezbrăcați-vă de patimile de cupiditate și de orgoliu, lepădați și trândăvia și dați-vă cu totul bolnavilor - cărora să le fiți recunoscători dacă îngrijindu-i, vă vor permite să vă instruiți ”. Și încheie prin îndemnul de a urma perceptele carității spunând: „îngrijiți pe bolnavul mizerabil nu ca pe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
patimi împinse la extrem. Viciul de dominație (patima de dominație) este o formă alterată a instinctului de dominație și subordonare, instinct care în societățile naturale are menirea să confere ordinea și unitatea în respectiva comunitate. Variantele alterării acestui instinct sunt: - orgoliul - în care unica țintă a individului este poziția dominatoare, neglijând scopul firesc al instinctului din care rezidă, iar atunci când ajunge să aibă puterea deplină degenerează în despotism și tiranie. Aceste variante se regăsesc în toate formele de organizare socială, începând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dominație produce conflicte în familie atunci când capul familiei tradiționale (tatăl), sau în timpurile moderne unul din părinți este pătimaș, cauzând nu rareori (destul de frecvent astăzi) discordie, divorțialitate și violență. Dincolo de cadrul familial alterarea acestui instinct ia aspectul de mândrie exagerată, orgoliu și dorință impetuoasă de supremație, cu consecințe nefaste în relațiile interpersonale. La nivelul societății lărgite sau națiunii, pătimașul caută cu ardoare orice oportunitate pentru a accede în poziții dominatoare, raliinduse unor grupuri de interese, clanuri sau partide politice (vezi realitățile
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ura față în față cu patimile de proprietate și dominație produc cele mai groaznice conflicte sociale’’. Revoltele populare, răscoalele, revoluțiile, nu sunt întotdeauna numai rezultatul oprimării și exploatării, ci și rezultatul ciocnirii permanente dintre pizma și ura claselor inferioare și orgoliul și avariția claselor avute, situație firească în societățile naturale, dar care abil exploatate ideologic și doctrinar, de cele mai multe ori la modul subversiv și diversionist, pot produce adevărate dezastre sociale. Sugestii pentru o terapie socială Plecând de la aceste realități biologice, cunoscându
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
aparține cu adevărat. Recunoaște, de asemenea, rolul devierii instinctelor de la destinația lor naturală și afirmă că în plan social „răsturnările sociale au la origine nu doar inegalitatea averilor (proprietatea) ci și inegalitatea onorurilor” tributare instinctului de dominație și subordonare (invidie, orgoliu, ură). Consideră, de asemenea, că cele mai multe crime și nedreptăți se produc pentru dobândirea prisosului și nu pentru asigurarea necesarului. Intuiește, de asemenea, pentru prima dată că singura modalitate de combatere a patimilor este voința individuală și colectivă, afirmând că „remediul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
adaptând, dezvoltând și actualizând ideile acestora. Iată de pildă Kant în „Principiile metafizice ale moralei” susține că “legea morală înseamnă a lucra în așa fel încât norma voinței tale să poată funcționa ca lege universală", o invitație de fapt la orgoliu, conflict și despotism. August Comte în “Politica pozitivă” vorbește despre Iubirea Universală care ar fi un soi de simpatie ce-i apropie pe oameni, realizând umanitatea sau Marea Ființă și care rezidă în societate. Nici unul din acești filosofi nu cunosc
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
națiunile se constituiau ca entități odată cu desprinderea lor din colosul roman. Prin urmareîn opinia lui Paulescu - naționalismul s-a dovedit a fi o puternică barieră împotriva tendinței de universalizare și unitate a bisericii creștine. Alimentate de patimi la nivel individual (orgoliu, vanitate, trufie), puternic susținute la nivel național de instinctul național, vor face ca popoarele, orbite de fanatismul unor ereziarhi și lideri religioși, să nu înțeleagă rostul carității în realizarea unității și păcii. Dacă popoarelor li se poate aplica cuvintele mântuitorului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
scaunului apostolic din Roma, ceea ce i-a și adus în cele din urmă depunerea și excomunicarea. Cu toate aceste frământări autoritatea papală s-a menținut ca instanță supremă, la care se apela în momentele de criză generate în special de orgoliile unor patriarhi bizantini. Foție nu a fost în ultimă instanță decât portdrapelul acestor tendințe schismatice, ce aveau să fie finalizate definitiv printr-un alt patriarh bizantin 200 de ani mai târziu. În acest interval atitudinea anticatolică a fost perseverent cultivată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
16 iulie 1054. Urmarea a fost că Cerularie declanșează o puternică revoltă populară căruia nici împăratul nu a îndrăznit să i se opună, după care convoacă un sinod care proclamă separarea definitivă a bisericii de răsărit față de cea de apus. Orgoliul și ambiția Patriarhului nu s-au oprit aici, el a dorit să conducă imperiul contribuind decisiv la schimbarea a doi împărați (Constantin Monomacul și Mihai al IV-lea, punând în locul ultimului pe Isac Comneanul în anul 1057). În același timp
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
până în zilele noastre. Încercări de unificare a celor două biserici Cu toate că schisma devenise definitivă, împrejurările istorice ale momentului fac ca cele două biserici să încerce unificarea în fața pericolului otoman de la răsărit și a francilor, sub Carol cel Mare, de la Apus. Orgoliul național, mai ales cel grec și ca o avangardă a acestuia atitudinea patriarhiilor orientului, zădărniceau fiecare încercare. Totuși prima încercare semnificativă o face Mihai Paleologul, împăratul Bizanțului și Papa Grigorie al X-lea în 1274 prin sinodul de la Lyon, în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
3. Euharistia cu azimă sau pâine dospită a rămas la latitudinea fiecărei biserici. 4. Primatul papal a fost recunoscut, prin urmare Papa, ca urmaș al Sfântului Petru, este singurul vicar a lui Iisus peste întreaga biserică. După cum subliniam mai sus, orgoliul național, atitudinea unor ierarhi și îndărătnicia maselor au dus la cel mai tragic deznodământ pentru biserica orientală (căderea Bizanțului în 1452, transformarea bisericii Sfânta Sophia în moschee împreună cu toate nenorocirile care au urmat în acest spațiu) și toate acestea percepute
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
apoi la Poitier și în cele din urmă la Avignon. Slugă plecată a lui Filip le Bel papa Clement al V-lea inaugura astfel perioada cunoscută în istoria papalității ca exilul de 70 ani (1305¬1375), sau captivitatea din Babilon. Orgoliile naționale (îndeosebi cel italian, dar și german, francez și englez) au creat o stare de nesiguranță în biserică, ajungându-se din nou la curioasa situație în care concomitent existau doi papi: un papă ales de o parte și un antipapă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
favoarea împăraților și forța, pentru că în opinia lui nu se poate proba că Hristos a stabilit un șef vizibil al Bisericii. Arderea lui pe rug, nu din ordin papal ci prin hotărârea conciliului din Constantza, „pentru erori funeste, obstinație și orgoliu național” a provocat o mare tulburare, întrucât a fost percepută ca o ofensă adusă națiunii cehe. Mișcarea husită a luat repede amploare. Numai 14 din cei 452 de baroni ai Bohemiei și Moraviei au rămas catolici, restul s-au convertit
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]