6,112 matches
-
adresat la literatura populară, care conține elemente romantice, și la trecut, ca toți romanticii; de aceea și romanticul Eminescu, în această privință seamănă cu vechea școală critică. Fiind democrați, era natural să se îndrepteze către "popor". Iar ca apărători ai originalității limbii și literaturii, tot la popor (la limba, spiritul și viața lui) și la istorie (la viața trecută și la limba cronicarilor) trebuiau să se adreseze. Eminescu seamănă și în această privință cu vechea școală critică. Și, din "Junimea", mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Lambrior, care, în deosebire de dl Maiorescu și de toți ceilalți, voia o limbă încă și mai românească. Iar dl Maiorescu n-a fost nici romantic, nici democrat, nici n-a luptat așa de mult, cum am văzut, pentru păstrarea originalității în limbă și literatură: dl Maiorescu n-a stăruit, deci, asupra curentului poporan și a tratat cu oarecare dispreț, în orice caz cu nepăsare, curentul istoric. Așadar - din cauza deosebirii de epocă -, pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și a tratat cu oarecare dispreț, în orice caz cu nepăsare, curentul istoric. Așadar - din cauza deosebirii de epocă -, pe când vechea școală critică, reprezentată mai ales de A. Russo, va fi cu precauțiune, constituționalistă liberală, va lupta mai mult pentru păstrarea originalității limbii și spiritului românesc, insistând asupra curentului poporan și istoric, și va lupta mai puțin pentru triumful bunului-gust literar și respectarea adevărului în știință sau formei științei -, dl Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românesc, insistând asupra curentului poporan și istoric, și va lupta mai puțin pentru triumful bunului-gust literar și respectarea adevărului în știință sau formei științei -, dl Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal, va lupta mai puțin pentru păstrarea originalității limbii și a spiritului românesc, va insista foarte puțin asupra curentului poporan și aproape deloc asupra celui istoric, va lupta mai mult pentru triumful bunului-gust în literatură și a respectării adevărului în știință, sau a formei științei. Aceste deosebiri se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care-l deosebește de junimiști. Este poporanizarea limbii științifice de către intelectualii satelor: "...învățător și preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase și încîntătoare prin originalitate, a poporului" 4. 1 Scrieri politice și literare, p. 310 ă Despre limba cărturarilor români din Ardealî. 2 Ibidem, p. 308 ăDespre revistele literare din provincieî. 3 Ibidem, p. 301 ăArticolul Monumente.î 4 Ibidem, p. 307 ăDespre literatura popularăî
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
alegerea cuvintelor românești și în etimologism și să nu fie "prodigă" în neologisme 2. Să nu fie riguroasă în alegerea cuvintelor, căci slavonismele - mai ales de ele era vorba - sunt justificate prin uz, și dacă le-am alunga, am răpi originalitatea limbii române, care, în deosebire de alte limbi romanice (care sunt latine, plus germanice etc.), e alcătuită din limba latină, plus slavona. Slavonismele care trebuiesc alungate, și nici ele toate, sunt cele datorite influenței a doua slavone, traducerilor bisericești, și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
românească. Iar scriitorii munteni, care au depus în opera lor mai multă realitate specific românească - mai mult decât toți ceilalți scriitori munteni la un loc - vorbim de Caragiale și Brătescu-Voinești -, acești doi prozatori, cu un atât de pronunțat caracter de originalitate națională, s-au raliat, se poate zice, la curente moldovenești, au debutat și continuat să apară în Convorbiri literare, îmbrățișînd critica și, până la un punct, ideologia "Junimii" - ori întîlnindu-se cu ea1 . * Nu e fără interes să lărgim problema și să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vreme și, încă, un reprezentant al curentului istoric - unul care "șterge colbul de pe cronice bătrîne" -, un alt curent care a fost un factor însemnat al literaturii române, pentru că "cronicile", aproape ca și poezia populară, conțin lucruri "ale noastre", foarte naționale. Originalitatea națională a primului prozator român, a lui C. Negruzzi, se datorește și poeziei populare, și "cronicilor bătrîne". Iar - ajungem acum la cel mai mare scriitor al nostru - opera lui Eminescu, marele pelerin în toate ținuturile românești și însuși colector de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care are limba perfect românească (dl A. Philippide, în sintaxa limbii române, ia exemple aproape numai din el, căci numai fraza lui nu e influențată de nici o sintaxă străină). Așadar, valoarea estetică a unei opere literare e strâns legată de originalitatea ei specifică de fond și formă. Se poate spune că dintre doi scriitori cu un egal talent nativ, acela va fi mai mare, în opera căruia se va simți mai puternic sufletul poporului și se vor oglindi mai bogat și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu literatura populară. Cu alte cuvinte, scriitorul care a avut un organism sufletesc destul de robust (ca talent și ca originalitate națională) ca să-și asimileze modelele străine, să și le transforme în substanță proprie, a dat operă literară națională și viabilă; ceilalți au fost mai mult niște pastișori, și opera lor n-a putut "rămînea". Dacă este așa - și altfel nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nici poetul filozof Alfred de Vigny. Și fiindcă poezia lor nu corespundea la necesitățile noastre sufletești de atunci, acești doi poeți n-au avut nici o influență. Cineva care să-i ia ca model, numai din dorința cu orice preț de originalitate și singularizare, nu s-a găsit atunci. În societatea aceea, ca în toate societățile mai primitive, nu putea exista dorința de singularizare; societățile primitive se caracterizează prin conformism, și nu prin individualism. Dar chiar și fără această cauză, pe vremea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Legende, n-a imitat în toate scrierile sale. Originalizarea, care la Eminescu e pe toată linia, la scriitorii anteriori e numai parțială. Așadar, ca să fim mai clari, e vorba de atitudinea scriitorului față de literaturile străine, de concepția lui asupra originalității literare, de gradul în care s-a emancipat el de tirania modelelor, de faptul dacă mai admite el, pentru el, posibilitatea de a broda pe o temă străină. Mai târziu, literatura adevărată - aleea principală a literaturii noastre - se eliberează și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
între romantici sunt din cele mai puternice care s-au exercitat în literatura lumii. Să ne gândim numai la influența lui Byron asupra atâtor literaturi. * Din acest mic istoric al evoluției literare, de la imitație și slabă naționalizare a modelelor până la originalitate prin eliberare de modele și naționalizare prin influența spiritului popular, din acest istoric, în care am citat câteva nume, se vede și mai limpede că originalizarea merge paralel cu recrutarea scriitorilor din clase tot mai aproape de popor (Conachi-Alecsandri-Eminescu, Sadoveanu). După
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
au fost necesare creării literaturii române, cum am văzut mai sus. Lipsind una din aceste condiții, literatura e lipsită de unul din cei doi factori indispensabili. Lipsind influența străină, lipsește școala, fermentul, elementul cultural și progresist; lipsind influența națională, lipsește originalitatea - materialul subiectiv și obiectiv al literaturii. Decadentismul repudia tradiția noastră literară, literatura anterioară, spiritul național, și se inspira numai de la literatura străină și (vom vedea) de la o literatură care ni se potrivea mult mai puțin decât s-ar fi potrivit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
care se ridică, cum de pildă arta care - enervîndu-le și depravîndu-le - împiedică elementele mai tinere și mai oneste din păturile burgheze să intre în interesele muncitorilor sau arta care ațâță în clasele muncitoare instinctele rele, făcând apologia crimelor, hoției etc. ORIGINALITATEA FORMEI Când vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se va vedea că, departe de a restaura, această lipsă de formă originală întărește și întregește cele spuse de noi mai sus. Dar despre această chestie, în alt număr. ă"Evenimentul literar" nr. 29, 1894, p. 1î ÎMPRUMUTAREA FORMEI În Originalitatea formei din numărul trecut am spus că împrumutarea formei nu e un fenomen ce ar răsturna explicația noastră în privința legăturii dintre formă și fond, dar că, dimpotrivă, această împrumutare întărește încă această explicație. Pentru a vedea aceasta, vom analiza eminescianismul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Eminescu - cum se și întîmplă. Un poet, însă, care are alt fel de lume sufletească, cum e Coșbuc ori Beldiceanu, n-are nevoie, pentru a avea o formă proprie, să fie de talia lui Eminescu - deosebirea de fond îi garantează originalitatea formei. Din aceste câteva cuvinte de mai sus se vede bine că împrumutarea formei nu contrazice ideea expusă de noi în numărul trecut că: orice fond își are și forma corespunzătoare, căci, după analiza de mai sus, vedem că fondul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
școlare, etc., dispar în uitare. Sau, ca supoziție de data asta, adevăratele personalități creatoare nici nu pot fi percepute/înțelese/valorizate cât trăiesc, rămânând în sarcina posterității să le „descopere” și să le catalogheze ca dotate la momentul oportun. Adevărata originalitate în domeniul creativității, cu cât este mai valoroasă, cu atât pare să fie mai greu accesibilă contemporanilor. Statutul cu totul deosebit al creatorului a impresionat opinia culturală de la începuturile manifestării sale. Impresionabilitatea nu a generat, însă, cu toată intensitatea sa
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de până în 1974 o întâlnim în Enciclopedia Hachette: Foarte concis, Jean Piaget, în 1978, spune: Din 1970 semnalăm și definiții românești ale creativității. P. Popescu-Neveanu o consideră o formațiune complexă de personalitate focalizată pe nou, structurată în raport cu legile și orientările originalității, constituind, totodată, o interacțiune specifică între aptitudine și atitudine. Mihaela Roco, în 1979, subliniază relația hipercomplexă dintre personalitate și grup, care poate genera valori noi prin creativitate. Ursula Șchiopu, tot în același an, consideră creativitatea ca pe o stare energetică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de sinteză, în creativitate implicându-se, însă, și o bună dezvoltare a gândirii convergente și de analiză. După Andrei Cosmovici (11) sunt tot trei categorii de factori ai creativității, dar într-o altă structurare: 1) Factori intelectuali: imaginația, fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea, memoria, gândirea; 2) Factori de personalitate: aptitudini ale persoanei, predispoziții ereditare, acumularea de informații, experiență, muncă, pregătirea generală, experiența directă și indirectă, motivația, dorințe, aspirații, sentimente, pasiunea creației, efortul realizării prin voință, perseverență, sensibilitate, ușurința de a rezolva situații deosebite
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
permite exacerbarea creativității populare, ca formă de defulare, ori de ). Al. Roșca (27) consideră că: Această clasificare este detaliată de Ioan Nicola în Tratat de pedagogie școlară (20, pp. 186-187): 1) Factori psihici: a) Factori intelectuali: fluiditatea, flexibilitatea, caracterul divergent, originalitatea, imaginația creatoare; b) Factori aptitudinali: inteligența și aptitudinile speciale; (R. B. Cattell, 1971) (sublinierile ne aparțin - n.a.). c) Factori nonintelectuali și de personalitate: factori motivaționali, atitudinali, temperamentali și caracteriali. Inventarierea trăsăturilor de personalitate ridică multe probleme de natură metodologică, întrucât
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de creativitate sunt prezente și la A. Cosmovici (11): creativitatea expresivă - exprimarea liberă și spontană, fără preocupare pentru viitor (desenele copiilor, povestiri din imaginație, etc.); creativitatea productivă - însușirea de priceperi și deprinderi pentru producerea de lucruri utile, dar lipsite de originalitate (tehnicienii); creativitatea inventivă - experiență generalizată în mod original, îmbunătățirea produselor; creativitatea inovatoare - modifică principiile de la baza unui domeniu, este realizată de persoane cu talent; creativitatea emergentă - întâlnită la geniile care revoluționează un domeniu științific sau creația artistică. Concluzii: Cele de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
artistice, legate, deci, de alte elemente ce intervin în performanță. Dintre ramurile creației artistice, cea chiar mai puțin studiată este cea literară, probabil datorită unei aure de inefabil ce se regăsește aici mult mai mult decât oriunde altundeva în câmpurile originalității. Nu toți copiii cu dizabilități prezintă deficiențe psihice, și chiar cei afectați psihic pot avea abilități în varii domenii, nonintelectuale, ceea ce este valabil pentru ceilalți copii fiind valabil și pentru cei aflați într-o laterală a reprezentării grafice gauss-iene. în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
creativ, pentru a dezvolta elevilor capacitățile creatoare. Trăsăturile acestea, enumerate de Marin Stoica (17, p. 91-92), sunt: nivelul de inteligență generală, gândirea divergentă, fluența gândirii, receptivitatea față de probleme, curiozitatea științifică, spiritul de observație dezvoltat, capacitatea de a defini, imaginația creatoare, originalitatea, ingeniozitatea și independența gândirii, capacitatea de a gândi abstract și de a efectua raționamente în lanț, nonconformismul în idei, inventivitatea, capacitatea combinatorie și de a sesiza cu ușurință relațiile esențiale, spiritul critic, inițiativă, intuiție și deschidere spre experiență, atitudine interogativă
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
a fost mai frumos și mai reprezentativ în construcții țărănești, modestele noastre bisericuțe de lemn sunt, din păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]