5,484 matches
-
a venit de la primărie să servească prânzul, nu mai contenea cu laudele pentru mama c-a făcut o mâncare pe cinste. La masă eu n-am putut servi nimic din bunătățile pregătite din boboc. Ba mai mult, m-a podidit plânsul când l-am văzut pe farfurie. Clăcile De multe ori, familia fiind depășită de rezolvarea unor treburi mai dificile, recurgea la sprijinul sătenilor, prin așa-zisele clăci. Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Feciorii au fost nevoiți s-o lege de căruță cu lanțurile. În țipete și urlete au ajuns la casa așa zișilor socri mari și au încuiat-o într-o cămară cu gratii la geamuri. Fata n-a mai contenit de plâns, până a doua zi, când părinții băietanului au venit la ea, Ca buni gospodari și oameni de omenie, au stat de vorbă cu ea și-au întrebat-o, de ce e atât de supărată pe ei. Binecrescută, fata le-a spus
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
respirat adânc încercând să-mi întipăresc în suflet, pentru totdeauna, frumusețea aceasta ireală. După îndeplinirea formalităților la vamă, ne-am luat bagajele și am pornit spre ieșire. Și, când i-am zărit pe cei dragi așteptându ne, am izbucnit în plâns. Eram fericită să-i revăd, să-i îmbrățișez, să le simt căldura... Drumul, de la aeroport până la Asakusa (ținta noastră), mi s-a părut extraordinar; autostrada străjuită de copaci înfloriți, te face să nu mai simți oboseala celor 12 ore de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
am plâns foarte mult. O perioadă de timp am fost foarte tristă, dar într-una din zile, un bărbat m-a întrebat, cu blândețe în glas, de ce sunt tristă. Nu am putut să-i spun motivul, pentru că am izbucnit în plâns. El a rămas lângă mine până m-am liniștit. Așa s-a născut dragostea... După doi ani ne-am căsătorit și ne-am mutat într-o casă de lângă ocean. O casă pe care am primit-o, de la soțul meu, ca
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
din gura celui căruia i-am jurat credință și supunere. O palmă pentru toți nobilii! În ce fel de lume trăim? Drepturi pentru prostime... Drepturi pentru muieri... Să mori de râs! Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. Dacă mor, nevasta mea poate să moș tenească tot! Nu scrie și În Biblie că Dumnezeu a făcut feme ia din coasta lui Adam ? Ce pricepe o fiică a Evei din pământurile mele, din privilegiile și drepturile mele? O să și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dar Bodo... Iertați-mă că Îndrăznesc să vorbesc astfel. O cinstesc ne spus pe prințesă, e o domniță nobilă și frumoasă ca un În ger... Bogatul negustor avea lacrimi În ochi și tăcu de tea mă să nu izbucnească În plâns. — Nu de la rănile acestea i se trage primejdia, vorbi cu ton mult mai blând ciudatul călugăr. Sunt răni sufletești care dor mult mai tare...Cu voia Domnului, fiul dumitale se va tămădui. Dar Îl pasc alte primejdii. Durerea din suflet
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
grădina de la castel. Nici o clipă nu se Întrebase cum de se petrecuse o asemenea minune. Când Bodo era cu ea, totul devenea posibil. Îi simțea respirația fierbinte și buzele care-i sărutau cu gingășie fruntea, obrajii, gura. Adelheid izbucni În plânsul acela binefăcător care ușurează inima. Printre lacrimi, se auzi spunând: De ce m-ai lăsat atâta timp singură, Bodo? Doar știi că nu pot să trăiesc fără tine! Spune-mi că știi și tu, așa cum știu și eu... Bodo o săruta
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oile" Tale? Oare chiar așa să fie? Cu lacrimi fierbinți m-am rugat Ție. O noapte întreagă am stat în genunchi în fața icoanei Tale, făcând mătănii și implorându-Te să nu o iei la Tine pe surioara mea, Silvia. Dar plânsul meu nu Tea impresionat: ai rămas rece, distant și insensibil al demersul meu disperat. Zici: Cine nu este cu Mine este împotriva Mea. (Matei 12:30) Dar atunci eram cu Tine, Te preamăream, Te proslăveam, Te divinizam, Îți cântam osanale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fioros, frica și teama când încercai să faci un lucru nepermis ori încălcai anumite reguli? Vai de mine, nu e voie că te papă lupul, ai auzit? Pe cine să mai "pape" lupul acuma, când ajunsese într-o stare de plâns? Pe cine??? Și cu ce?? Titi, hai să-ți arăt un animal mare și frumos. Vino! Am cotit pe o alee și, după vreo 20 de metri, ne-am oprit în fața unui grilaj la fel ca celelalte. Ia spune, Titi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se zgâlțâiau, iar omoplații se mișcau parcă ar fi fost acționați de un cutremur devastator. Unde era omul puternic și tare ce nu se temea de nimic? Fusese învins de un adversar superior: Moartea. Cu fața boțită și schimonosită de plâns era un om terminat. Gata. Silvica, draga tatei, Silvioara mea, unde pleci? Dumnezeule, Doamne! Înnebunesc...! Umblam pe vârfuri, în tăcere, înfricoșați, să nu trezim spiritele malefice care ar mai putea lovi o dată. Așa au trecut trei zile, timp în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
În realitate, aceasta este o poveste credibilă numai pentru sărmanii copii, care manifestă vizibile disfuncționalități, în partea superioară a corpului. "Nu există viață de apoi, nu există un țel către care tinde viața asta, o judecată sau un tribunal apocaliptic" ("Plânsul lui Nietzsche", Irvin D. Yalom). Câtă dreptate are poetul de la Ipotești: "...orice-ai spune, peste toate o lopată de țărână se depune". Vei ajunge în Iad!!! Amin. 9. SE NAȘTE UN SAT "Eu nu știu nașteri fără de dureri, Și iată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
spune-mi, prietene,/ spune-mi care-i legea lumii subpămîntene pe care o cunoști!/ Nu ți-o voi spune, prietene, nu ți-o voi spune:/ dacă ți-aș destăinui legea lumii subpămîntene pe care o cunosc, te-ai porni pe plîns!/ Ei, bine, fie, vreau să mă pornesc pe plîns!/ Ce ți-a fost drag, ce-ai mîngîiat și era pe placul inimii tale,/ este astăzi pradă viermilor, ca o haină veche./ Ce ți-a fost drag, ce-ai mîngîiat și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
subpămîntene pe care o cunoști!/ Nu ți-o voi spune, prietene, nu ți-o voi spune:/ dacă ți-aș destăinui legea lumii subpămîntene pe care o cunosc, te-ai porni pe plîns!/ Ei, bine, fie, vreau să mă pornesc pe plîns!/ Ce ți-a fost drag, ce-ai mîngîiat și era pe placul inimii tale,/ este astăzi pradă viermilor, ca o haină veche./ Ce ți-a fost drag, ce-ai mîngîiat și era pe placul inimii tale,/ este astăzi acoperit cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pleoape. De ce m-ai născut de carne, mamă cînd aș fi putut repeta piatra cînd aș fi putut fi copac sau spumă de mare și suferința ar fi locuit departe de mine și n-aș fi simțit cum ne-acoperă plînsul. A. B. Este ceva ce v-ați fi dorit să faceți în viață și nu ați făcut încă? Foarte multe lucruri! Ne-ar ocupa pagini și pagini. De aceea voi spune doar de întîlnirea cu Marele Creator al acestei lumi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la Florența nu l-au creat pe Da Vinci cum nici Brâncuși nu l-a modificat pe Jalea cel ascuns nici lecțiile dure de la Rimsky nu l-au format pe Stravinsky nici Enescu nu l-a domolit pe Menuhin din plâns nici orele cu fanfara de la penitenciar nu l-au scos la lumină pe Louis Armstrong în spiritul formelor anterioare ci poate că, dimpotrivă, în direcția propriilor revolte, adevărate uragane și răzvrătiri, care s-au lăsat apoi cu o mare liniște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aici și diverse procese psihologice, agresorii căutând să se răzbune pe cei mai îndărătnici, pentru că tăria morală a acestora le releva propria slăbiciune. Două cazuri cunoscute datorită martorilor sunt cele ale lui Gheorghe Calciu și Traian Popescu, primul izbucnind în plâns în momentul în care i s-a cerut să bată pe altcineva, iar cel de-al doilea refuzând pe motiv că nu este în stare să facă așa ceva. Alții invocau starea fizică deplorabilă în care se aflau, susținând că nu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
au fost interzise în închisoare. Doctorul de la infirmerie i-a spus că a fost adus acolo după vreo lună și jumătate, inconștient și murdar din cap până în picioare; striga din când în când după nevastă și copil, apoi izbucnea în plâns. Cum torturile încetaseră la Gherla, a fost scos la muncă în ateliere, dar a fost în continuare șicanat de Avădanei, care i-a cerut în 1952 să își rescrie autodenunțurile. Revoltat, Timaru i-a arătat rănile supurânde, refuzând să colaboreze
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
lingă reciproc terciul de pe față, să se muște de nas ori li se turna mâncarea fierbinte pe gât. Chinurile fizice și psihice îi făceau pe unii (cei care reușeau să ațipească) să se trezească din somn țipând ori izbucnind în plâns. După ce erau bătuți până la leșin, unii deținuți erau întinși pe jos și stivuiți, adică așezați unii lângă alții, iar deasupra lor, perpendicular, erau aruncate alte rânduri de victime. Inutil de adăugat că, la asemenea presiune, majoritatea celor din rândurile de
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-o prin surprindere pe Jenea și i-a sărutat mâna... O alta, fără motiv aparent a început să plângă. În acele momente - am gândit eu - întreaga ei viață, toată tinerețea i s-a derulat prin fața ochilor și... a izbucnit în plâns!... E greu să-ți păstrezi spiritul veșnic tânăr și să suporți, în același timp, haina grea a senectuții. Este o idee pe care o accepți cu dificultate. Atunci mi-am amintit de calendarele din portofel și le-am împărțit pe
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și poezia lui Nicolae Iorga: „Nu ne uitați” Ce s-a scris în România despre vizita președintelui Iliescu în Ucraina în iunie 2003, cititorii cunosc. Iată cum a fost reflectată ea în Arcașul unde citim titlurile: „De râs ori de plâns? Vin ai noștri, pleacă-ai noștri, noi rămânem tot ca proștii” ... cu subtitlurile: „Un spectacol tragi-comic de zile mari” - întâlnirea în localul Teatrului muzical dramatic ucrainean”, „Olga Kobyleanska” din Cernăuți a președinților Kucima-Iliescu, „Cu doi tați și fără mamă”, „Ai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
am reținut „Inscripție veche” : Veți citi „Plecat.../ să mai caut iară / zidul cufundat / în era cuaternară.../ Numai prin fântâne, /Dincolo de piatră /câinii, iarăși câinii / se aud cum latră.../ Dincolo de-o seară / între ziduri strânsă / din cărbune iară / se aude plânsul... Și ca să trecem de la semnificații și aluzive la altele din: „Cel mai mic om”: Mai întâi / simt că cineva mă cuprinde fierbinte (mai mult decât frățește) / Doar mai apoi îl și văd /pe mititelul (ați auzit de el?) / Poate e
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cetățenească”. „Vom face politică?” - se întreabă ziarul. „Desigur, vom face, ca orice om care se respectă - vine răspunsul. O politică a românilor și cu români: nu suntem cu nimeni, și suntem cu toți. Voim să fim o ureche atentă la plânsul mulțimii românești.” Grigore Nandriș în articolul „Ce vrem” speră la „o gospodărire bună într-un stat puternic”, ca punct cardinal al vieții noastre de stat. „Valorile sociale, care constituie adevăratul patrimoniu de bogăție al sufletului acestui popor, să rămână în afară de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
plină de (h)emoragie, fără altă îmbrăcăminte, tremurînd de frig, avea un pat de spital, fără scînduri, fără așternut, direct pe o rețea de balot de tablă cu deschizătura de cca. 10 cm. În tot timpul nu a încetat din plîns, cerînd să nu mai fie chinuită în asemenea condiții, fără nici un rost. Am dat ordin să fie imediat pusă în libertate. Ne-am deplasat apoi la Serviciul Județean de Securitate Rădăuți. Arestul este compus din două camere la suprafață, are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care s-a plimbat prin oraș artistul. Când s-a făcut dimineață și lumina a început să inunde salonul Capșei, toți cei rămași au luat-o la goană spre casă ca liliecii. Cu ochii umflați de oboseală și băutură, de plâns și de râs, s-au făcut nevăzuți pe străzi lăturalnice, feriți de privirile oamenilor care abia își începeau ziua. La intrare nu mai rămăseseră decât Fernic, Cristi, Rada și un tânăr chitarist, în ultimul an la Conservator, pe care îl
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-te, domnișorule Cristian, în numele unei lumi întregi. Și fă-o să danseze și să iubească, căci dumneata încă mai ai de pus fărâma ta în ea. Ionel a făcut-o atât cât a putut și trebuie cinstit pentru asta, nu plâns. Atât și-a amintit Cristi din toată peripeția sa alcoolică, când s-a trezit într-o dimineață în patul său, în așternuturi calde, pufoase și atât de curate că parcă miroseau a primă- vară. Nu a știut nici când și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]