5,260 matches
-
scris în cartea Numerilor capitolul 29. Conform tradiției moderne sărbătoarea durează 2 zile atât în Israel cât și în diasporă, însă sunt mărturii că la Ierusalim această zi se celebra doar o zi prin secolul al XIII-lea. Dumnezeu a poruncit urmărirea sărbătorii numai o singură zi. Acesta este motivul pentru care unele curente (mișcări religioase) iudaice (cum sunt de exemplu Karaiți), observă numai prima zi. Mesianismul, iudaismul ortodox și cel conservator sărbătoresc ambele zile. "Sabat Șuva" ("Sâmbăta Întoarcerii" שבת שובה
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
recită următoarea binecuvântare: "Baruh ata IHVH (adonai) Elohei’nu Melech haOlam," "Așer kidișa’nu b’Mițuotau" "ue'țiua’nu lișmo’a kol șofar." "Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul nost, Împăratul universului. "Care ne-ai sfințit prin poruncile Tale" "și ne-ai poruncit să auzim răsunetul de șofar." "Amin." Sunt trei sunete diferite pe care le face Șofarul: În plus la aceste trei sunete mai sunt și două variații:
Yom Terua () [Corola-website/Science/323926_a_325255]
-
Confruntarea de la Docolina dovedește existența unui pod în această zonă. Satul a fost dăruit la începutul secolului al XVII-lea boierului Mihai Furtună, această danie fiind întărită de domnitorul Simion Movilă, printr-un hrisov din 5 decembrie 1633. Același domnitor poruncise, printr-un hrisov din 10 august 1633, ca satul Docolina să devină „menzil de poștă domnească și loc de popas pentru diferite slugi domnești și boierești”, proprietarul și sătenii beneficind de mai multe privilegii și scutiri. În prima jumătate a
Podul Doamnei () [Corola-website/Science/323961_a_325290]
-
îl înjunghie pe proconsul. În acest timp, oștile dacice reușesc să-i alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor este celebrată printr-o serie de jocuri ale bucuriei. Între timp, regele Mitridate a fost ucis în
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
atacă ținuturile de graniță din partea de apus, furând aurul agatârșilor, ducând fetele și femeile în robie și ucigându-l pe regele Lup (Vasile Nițulescu). Motivul înfrângerii îl constituie faptul că paznicii ținutului erau beți și au fost căsăpiți, iar Burebista poruncește tăierea viilor. Principele Țap (Iulian Necșulescu) îi ajunge din urmă pe boi, iar Hierpus este grav rănit în confruntare. Pentru a stinge conflictul apărut, Burebista îi trimite ca soli la druidul Breza și regina Hebe pe druidul Șved, trimisul regilor
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Jack folosește mănușa pentru a reflecta razele și sparge astfel bolta cupolei, punând capăt emiterii de raze. Reîntorși la locuința din mlaștină a eremitului, acesta aranjează piesele pe podea, rostește o incantație și face să apară însuși Cronos, căruia îi poruncește să-l prindă pe Jack. Deodată, în timp ce aleargă după Jack, lui Cronos i se rupe o mână, apoi un picior, acesta se prăbușește în mlaștină și se duce la fund: Jack pusese mâna pe Ochiul lui Cronos, piatra prețioasă de pe
Jack și eremitul din mlaștină () [Corola-website/Science/319440_a_320769]
-
și după Triumvirat. Împăratul era conducătorul suprem la Roma, deci al Imperiului și comandantul suprem al armatei romane, formată din legiuni. Termenul românesc "împărat" este moștenit din limba latină vulgară: "imperator", care cuvânt latinesc aparține familiei cuvintelor "impero, imperare": „a porunci”, „a ordona”, „a comanda” sau "imperium": „comandă”, „poruncă”, „ordin”, „autoritate”. Cuvântul "imperator" desemnează un general victorios care a fost aclamat de trupele sale și care are drept la triumful acordat de Senat. Iulius Caesar a fost primul conducător roman care
Împărat roman () [Corola-website/Science/319906_a_321235]
-
în momentul în care textul era redactat de către cancelaria sultanala, pe când instrumentele bilaterale erau utilizate atunci cand ambele parți contribuiau la redactarea tratatului. După formă, ahdname-auă era uniltareala, în contextul în care la final apărea frază: să se știe, și erau poruncite clauzele, poruncește etc. Însă din punct de vedere al conținutului, aceste acte erau bilaterale, deoarece caluzele erau strucurate după principiul reciporcitatii. Structura unei ahdname: invocatio ( invocarea numelui lui Allah), tugra ( semnătură sultanului plasată deasupra textului ), intitulatio,( titlul intergral al sultanului
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
în care textul era redactat de către cancelaria sultanala, pe când instrumentele bilaterale erau utilizate atunci cand ambele parți contribuiau la redactarea tratatului. După formă, ahdname-auă era uniltareala, în contextul în care la final apărea frază: să se știe, și erau poruncite clauzele, poruncește etc. Însă din punct de vedere al conținutului, aceste acte erau bilaterale, deoarece caluzele erau strucurate după principiul reciporcitatii. Structura unei ahdname: invocatio ( invocarea numelui lui Allah), tugra ( semnătură sultanului plasată deasupra textului ), intitulatio,( titlul intergral al sultanului), inscripțio ( funcia
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cerșește, lașul își arogă,/ nevolnic, a magnificenței toga/ și gîndul pur se stinge sub blestem./ Cinstirea-i împărțită grosolan, e pîngărita casta feciorie,/ perfectiunea-i frînta de urgie/ si-ngenuncheat, orice sublim elan./ A artei gură trîndavu-o astupa,/ nerodul, iscusintei-i poruncește/ și adevărul singur se smerește/ robit mișelului ce stă să-l rupă.” Să fie oare lumea descrisă în sonetul 66, cu adevarat, o lume pe dos? Nu cumva îți pare, mai curînd, iubite cetitor, o lume cunoscută? Lumea, pur și
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
într-o junca, că astfel geloasa Hera să n-o omoare pe biată femeie. Dar Hera o recunoscu pe Io și o puse în stăpânirea lui Argos, cel cu o sută de ochi. Zeus, făcându-și milă de Io, îi porunci fiului său, Hermes, să o răpească. Hera însă puse pe urmele lui Io un tăun înfricoșător, care o gonea pe săracă junca din țară-n țară. De abia în Egipt Zeus îi redădu chipul omenesc și Io născu un copil
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
din vatra zeului Hefaistos pentru a-l duce oamenilor pe pământ. Când Zeus a aflat că titanul Prometeu îi furase focul, a hotărât să-l pedepsească greu pe creatorul oamenilor. L-a chemat pe fierar, pe Hefaistos, și i-a poruncit să facă din apă și țărână, o fată, ființă muritoare, dar să aibă chip de zeiță. Zeus o numi Pandora, apoi îi dărui o cutie de aramă și îi spuse să o dăruiască bărbatului cu care se va căsători. Zeița
Zeus () [Corola-website/Science/296865_a_298194]
-
al domnitorului, au uneltit pentru înlăturarea lui Vlad. Asediat în cetatea de la Poenari, Țepeș a fugit, folosind un pasaj secret. Ajutat de câțiva țărani, a reușit să ajungă în Transilvania, unde s-a întâlnit cu regele Matei Corvin. Acesta a poruncit să fie capturat și încarcerat în capitală de la Visegrád și apoi stabilit la domiciuliul forțat, la Pesta (oraș). Matei Corvin se simțise trădat după ce a citit o scrisoare falsă, realizată în localitatea Rothel-Cisnădie de către negustorii sași din Brașov, nemulțumiți de
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
comandă beglerbeiului Rumeilei, Hadâm Soliman Pașa-Soliman Eunucul. La sfârșitul lunii decembrie 1474, soldații otomani s-au confruntat cu o situație neobișnuită-traversau Dunărea iarna. În față lor, o armata de 40 000 de ostași, strânși sub steagul lui Ștefan. Domnitorul a poruncit pustiirea ce putea sprijini atacatorul. În față cetății Vaslui, la Podul Înalt, la confluența Racovei cu râul Bârlad, pe un teren mlăștinos, mărginit de păduri, avea să se desfășoare Bătălia de la Vaslui. În dimineață bătăliei, la 10 ianuarie 1475, s-
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
păstrate în forma scrisă sau orală. Exemplarul lui Zayd, păstrat de văduva profetului Muhammad, Hafsa bint Umar, stă la baza textului coranic întocmit în vremea celui de-al treilea calif, Osman ibn Affan, între anii 650 și 656, care a poruncit alcătuirea unui exemplar model, care să înlăture toate diferențele survenite cu timpul între versiuni, acest exemplar rămând fundamental până acum. El a trimis copii ale acestui exemplar în toate provinciile califatului, și a ordonat ca toate celelalte variante să fie
Coran () [Corola-website/Science/296906_a_298235]
-
lectura și chiar înțelegerea textului. De aceea, ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali (m. [[688]]) a introdus un sistem constituit din puncte colorate, prin care se indicau [[vocală|vocalele]] scurte. Către anul [[700]], califul ’umayyad ‘Abdu-l-Malik, sub influența guvernatorului al-Hallağ bin Yūsuf poruncește să fie făcută diferențierea consoanelor în scris. Al-Halil bin ’Ahmad al-Farahidi (m. [[786]]) a înlocuit sistemul de notare a vocalelor scurte folosit de ’Abu-l-’Aswad ad-Du‘ali printr-un alt sistem ce cuprinde șase semne: Acest [[sistem de scriere|sistem
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
farmecul și puterea Afroditei circulau numeroase legende: un episod cunoscut este infidelitatea ei față de Hefaistos care, descoperind prin surprindere legătura ei cu Ares, a chemat toți zeii Olimpului drept martori. Un alt episod celebru este judecata lui Paris: Zeus a poruncit ca mărul de aur aruncat de Eris, zeița vrăjbei, și revendicat în egală măsură de Hera, Atena și Afrodita, să fie acordat de un muritor, Paris, celei pe care o va socoti el mai frumoasă. Cele trei zeițe s-au
Afrodita () [Corola-website/Science/298221_a_299550]
-
Descriptio Moldaviae (redactată în 1716 în latină), afirma că s-a scris cu litere latine până la Conciliul de la Florența (1432), adică timp de 400 de ani după schisma din 1054. Domnitorul Alexandru cel Bun, sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor cu caractere latine, și înlocuirea cu alfabetul chirilic și slavona, cu scopul de a împiedica răspândirea catolicismului în principatul Moldova. Mihail Kogălniceanu a susținut aceeași teză (în revista "Alăuta românească", 1838). Cărțile bisericești răspândite la români
Alfabetul chirilic () [Corola-website/Science/298235_a_299564]
-
Petru, Acursiu, Audiut și Oton. Trimiși de Sfântul Francisc în Maroc, acești călugări au predicat Evanghelia cu mare curaj și au luminat pe mulți cu învățătura lui Cristos. Pentru acest lucru, sultanul Miramolin i-a pus în lanțuri și a poruncit să fie apoi tăiați în bucăți și aruncați la câini. Însă Dumnezeu a preamărit moartea aceasta groaznică a slugilor Sale cu mari minuni și creștinii s-au grăbit să adune și să cinstească moaștele lor, aducându-le în țară creștină
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
Psalmilor. Minunile au rămas totuși oriunde semnele cele mai vădite care au arătat sfințenia și puterea cerească cu care îl înzestrase Dumnezeu s-au împlinit. Să enumerăm pe scurt câteva: Niște broaște gălăgioase împiedicau laudele lui Dumnezeu. Anton le-a poruncit să tacă. Și nu s-au mai auzit niciodată. A făcut să înceteze ploile care distrugeau semănăturile. Credincioșii și confrații lui l-au văzut în mai multe locuri deodată. A înviat un copil sufocat din nebăgarea de seamă a mamei
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
mult la această operă a sa, și de aceea se îndreptă cu rugăciuni fierbinți către Dumnezeu ca să-l ajute s-o găsească. Minune! Pe când hoțul trecea un pod înalt, îi ieși înainte un individ furios care îl amenință cu sabia, poruncindu-i să ducă înapoi manuscrisul. Fără întârziere, Sfântul Anton și-a dobândit manuscrisul. Puterea rugăciunilor sale în toate împrejurările de acest fel s-a arătat într-adevăr minunată. Așa că astăzi toți evlavioșii față de Sfântul Anton au convingerea fermă că tot
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
avut mai mulți copii. Urmărindu-l mai departe cu mânia sa divină, Hera îi ia mințile și, într-un delir furios, îl determină să-și ucidă copiii. În urma săvârșirii acestei crime, eroul consultă oracolul din Delphi. Pentru ispășire, Apollo îi poruncește să-i slujească timp de doisprezece ani lui Eurystheus. La cererea acestuia, care îl pune la felurite munci, Heracle săvârșește cele douăsprezece mari fapte de vitejie cunoscute sub numele de muncile (isprăvile) lui Heracles. În afara acestor isprăvi, eroul a săvârșit
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
de carne, flăcările ajungându-i până la oase. Atunci, simțindu-si sfârșitul aproape - în timp ce Deianira îngrozită de fapta ei se sinucide - eroul își înalță singur un rug și se pregătește de moarte. El o încredințează pe Iole fiului său Hyllus și poruncește cu limbă de moarte ca, mai târziu, cei doi să se căsătorească. Își dăruiește apoi arcul și săgețile lui Philoctetes și se urcă pe rugul de mai înainte pregătit. În timp ce flăcările rugului se înalță, un nor pogoară din ceruri și
Heracle () [Corola-website/Science/298352_a_299681]
-
toate dăruite de Dobromir ban, jupânița Vilaia și fiul lor Mihai postelnicul. La 20 mai 1620, Maria, mare băneasă, dăruiește din nou mănăstirii Sfânta Troiță (numită mai târziu Radu Vodă) jumătate din satul Hodopeni, cu rumâni, dăruit de jupânița Vilaia, poruncind rumânilor să asculte. Istoricul Constantin Giurăscu este de părere că denumirea satului Hodopeni, se trage de la un anume Hodopa sau Hodoba. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Otopeni făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Ilfov, fiind formată din
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
tratat-o cu considerație și se presupune că chiar mama sa l-a sedus pentru a-l controla mai bine. Dar, la începutul anului 55, garda i-a fost retrasă, iar ea alungată din palat. În anul 59, Nero a poruncit să fie suprimată. După tentative eșuate, a fost, în cele din urmă, ucisă. Împăratul colinda seara prin oraș, mergând din cârciumă în cârciumă cu prietenii săi, jefuia oamenii în plină stradă, ataca femeile și fura din magazine și tarabe. Siluia
Nero () [Corola-website/Science/297118_a_298447]