5,068 matches
-
final nu a fost semnat până în 1738. Stanisław I a renunțat la tronul Poloniei, dar a moștenit ducatul Lorena, care la moartea sa a revenit la Franța. Spania a obținut Napoli și Sicilia de la Austria. Franța a fost garantul pentru Pragmatica Sancțiune prin care Maria Terezia a Austriei, fiica lui Carol al VI-lea avea să moștenească tronul Austriei. Horia C. Matei, București, 2006: "Enciclopedie ilustrată de istorie universală" Războiul pentru Succesiunea la Tronul Poloniei
Războiul pentru succesiunea poloneză () [Corola-website/Science/329293_a_330622]
-
în care a fost reales în 2011. Ca primar , Macri a dotat poliția capitalei cu arme de tip Taser, ceea ce i-a atras critici. În timpul administrației sale Buenos Aires a cunoscut lucrări de mare anvergură. Și-a creat imaginea unui gestionar pragmatic al bugetului orașului. La 22 noiembrie 2013 Macri a câștigat primele alegeri prezidențiale din Argentina la care a fost nevoie de un al doilea tur de scrutin, cu 51.4% în fața candidatului peronist al Frontului pentru Victorie, Daniel Scioli. S-
Mauricio Macri () [Corola-website/Science/335410_a_336739]
-
el (de externe, de finanțe și de război), care erau responsabili pentru instituții comune ambelor jumătăți ale Dublei Monarhii, precum și al prim-miniștrilor Cisleithaniei și Transleithaniei (și a cabinetelor lor) numiți de același monarh. În baza constituției și a dezvoltării pragmatice a monarhiei habsburgice, prim-ministrul (Ministerpräsident-ul) cezaro-crăiesc austriac era dependent aproape exclusiv de împărat, iar prim-ministrul (Ministerpräsident-ul) regal maghiar era dependent de rege și de dieta dominată de aristocrați. Prim-miniștrii au fost relativ des schimbați; doar puțini și-
Lista prim-miniștrilor Austro-Ungariei (1867–1918) () [Corola-website/Science/337488_a_338817]
-
ÎI, pp. 465-468, 640-642. « Rescher on Process », în Robert Almeder (ed.), Rescher Studies. A Collection of Essays on the Philosophical Work of Nicholas Rescher. Presented to Him on the Occasion of His 80th Birthday, Frankfurt / Lancaster, Ontos Verlag, 2008, 429-444. « Pragmatic Anarchy în A. N. Whitehead », în Peter Hâre, Michel Weber, James Swindler, Oana-Maria Pastae, Cerasel Cuteanu (eds.), Democracy, Liberalism and the Relevance of (Neo-)Pragmatism for the Constituting of Political Ideologies — Interdisciplinary Approaches. Proceedings of the Internațional Conference the College
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
definiția că o scriere științifico-fantastică poate avea la bază nu doar o ipoteză științifică „pozitivă”, ci și una „umanistă” sau chiar pseudoștiințifică. Explicarea aptitudinii unui individ de a anticipa destinul, în funcție de obiectele în apropierea cărora acesta se plasează, prin cryptesthezia pragmatică a lui Charles Richet sau prin psihometrie poate fi o astfel de ipoteză. Academicianul Eugen Simion o asemăna într-o oarecare măsură cu nuvela satirică „Crima lordului Arthur Savile” (1887) a lui Oscar Wilde, personajele principale ale ambelor povestiri aflându
Ghicitor în pietre () [Corola-website/Science/335013_a_336342]
-
e numit "practică inteligentă". Poziții importante caracteristice pragmatismului sunt instrumentalismul, empirismul radical, verificaționismul, relativitatea conceptuală, failibilismul. Există un consens general printre pragmatiști că filosofia treia să ia în considerare metodele și perspicacitatea științei moderne. Charles Sanders Peirce (și maxima sa pragmatică) dă cea mai multă considerație pragmatismului, alături de contribuitorii de mai târziu, William James și John Dewey. Filosofia analitică a ajuns să domine țările vorbitoare de limbă engleză în secolul 20. În Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Scandinavia, Australia și Noua Zeelandă, majoritatea
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
trebui studiate ca unități frazeologice. Dintre cele enumerate mai sus, unii exclud citatele, proverbele, zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste, pe când alții le includ printre acestea. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor, din care fac parte tradițional proverbele, dictoanele, aforismele, maximele și sentințele, unii cercetători includ și devizele și sloganurile comerciale și politice sau sociale. Sunt mai mulți lingviști care au încercat o clasificare a unităților frazeologice. A. P. Cowie
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
realizează diverse intenții de comunicare: acționează asupra destinatarului, exprimă o atitudine față de acesta, își exprimă sentimente și stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea întreagă
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
stări psihice sau fizice, intră în contact cu destinatarul, se conformează convențiilor sociale și foarte multe altele. Unii autori includ printre unitățile frazeologice pragmatice și proverbele, dictoanele și sloganele. Terminologia nu este unitară nici în domeniul acestor unități. Unitățile frazeologice pragmatice se deosebesc de celelalte tipuri de asemenea unități prin unele caracteristici. În primul rând sunt supuse unei constrângeri specifice, aceea că unitatea întreagă este comandată de o anumită situație, o anumită intenție de comunicare. De exemplu propoziția "Ferme ta gueule
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
poate fi folosită numai pentru a-l face pe destinatar să tacă. În al doilea rând, nu este tipic pentru aceste unități caracterul figurat. Pe de altă parte, existând foarte multe feluri de situații în care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
care se folosesc unități frazeologice pragmatice, gradul lor de fixitate este diferit. Sensul uneia precum "Ferme ta gueule!" este interpretabil pornind de la componentele sale. Și fixitatea lexicală a acestei unități este relativă, "Ferme ta gueule!" putând deveni cu același sens pragmatic " Ferme ton clapet!" De asemenea, ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
ea acceptă și unele manipulări morfosintactice: trecerea la plural ("Fermez vos gueules!" „Țineți-vă fleanca!”), dezvoltarea ("Ferme ta sale gueule!" „Ține-ți fleanca aia spurcată!”), înlocuirea cu un pronume a substantivului ("Ferme-la!"), eliminarea predicatului ("Ta gueule!" „Gura!”). Alte unități frazeologice pragmatice devin practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
practic formule prin fixitatea lor totală sau aproape totală. De pildă, o propoziție ca "C’est trop facile!" are sens compozițional dacă este o îmbinare liberă de cuvinte: „Este prea ușor!” (de exemplu un exercițiu). În schimb, ca unitate frazeologică pragmatică servește la respingerea unei scuze ("Luc est en retard et a prétexté une grève. C’est trop facile!" „Luc a întârziat și zice că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
că din cauza unei greve. Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și cu asta?”), cu care un vânzător întreabă dacă
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Nu ține!”), sensul său fiind non-compozițional, nedeductibil din sensul fiecărui element component. De asemenea, nu acceptă nicio transformare lexicală sau morfosintactică fără să-și piardă caracterul de unitate frazeologică. Cowie (2001) deosebește două categorii de formule pragmatice: Unele unități frazeologice pragmatice de tip formulă devin propoziții atipice din punct de vedere gramatical prin transformarea sursei lor. Uneori aceasta constă într-o scurtare. Bunăoară formula "Et avec ça?" (literal „Și cu asta?”), cu care un vânzător întreabă dacă clientul mai dorește ceva
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
Ne vous inquiétez pas!" „Nu vă neliniștiți!”) dar "T’inquiète!" nu mai poate suferi nicio transformare și se poate adresa numai unui destinatar pe care vorbitorul îl tutuiește. Există și transformare de sursă într-o formă gramaticală imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
vorbitorul îl tutuiește. Există și transformare de sursă într-o formă gramaticală imposibilă în afara sensului pragmatic, de exemplu în "De quoi je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele asemenea unități corespund ca sens pragmatic unor interjecții, de pildă "Qu’est-ce que vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
je me mêle!" „Ce te amesteci!” (lit. „Ce mă amestec!”) (persoana I în locul persoanei a II-a). Unitatea frazeologică pragmatică prezintă două asemănări cu interjecția: folosirea automată în situații corespunzătoare și intonația specifică. Astfel, unele asemenea unități corespund ca sens pragmatic unor interjecții, de pildă "Qu’est-ce que vous me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care exprimă mirarea Unii lingviști consideră că și ceea ce în gramatica tradițională se socotesc a fi interjecții și propoziții neanalizabile, fie și
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
me dites là!" „Ce tot spui acolo?!” și "Ah bah!" care exprimă mirarea Unii lingviști consideră că și ceea ce în gramatica tradițională se socotesc a fi interjecții și propoziții neanalizabile, fie și date de un singur cuvânt, sunt unități frazeologice pragmatice de tip formulă. Exemple: "Soit!" „Fie!” (exprimarea concesiei), "Tiens!" „Poftim!” (formulă ce însoțește înmânarea a ceva) sau „Ia te uită!” (exprimarea mirării), "Merci" (formulă de mulțumire), "Allez!" „Hai!” (îndemn). Dintre limbajele de specialitate, limbajul juridic este cel care iese în
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
pe scurt un adevăr prezentat ca general referitor în principal la om, un sfat, o regulă de viață bazată pe înțelepciunea populară. Are caracter oral, tradițional și colectiv, anonim. Unii autori consideră proverbul ca un subtip din categoria unităților frazeologice pragmatice. Din punct de vedere lingvistic, proverbul se aseamănă cu expresia idiomatică prin fixitate semantică (non-compoziționalitate), fixitate lexicală și fixitate formală cu grade variabile. Cu unele expresii idiomatice mai seamănă și prin caracterul metaforic. Se deosebește însă de expresiile idiomatice prin
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
lor originară, de exemplu "Prietenul la nevoie se cunoaște" (slogan pentru un medicament împotriva diareei). Tot cu forma originară mai sunt folosite ca sloganuri și expresii idiomatice ("În al nouălea cer" - slogan pentru un produs cosmetic) sau unele unități frazeologice pragmatice: "S-auzim de bine!" (pentru o companie de telefonie). Unele sloganuri se bazează pe referințe istorice, civilizaționale, culturale ale comunității lingvistice. Exemple: "Dezlegare la gust", "Cea mai mare promoție de la Decebal încoace". Pentru a fi expresiv, sloganul recurge la diverse
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
În cazul altora, sursa lor s-a pierdut din conștiința vorbitorilor și nu mai sunt simțite ca citate. Unele citate celebre se încadrează în unele dintre celelalte tipuri de unități frazeologice. De exemplu "Și tu, Brutus?" este o unitate frazeologică pragmatică ce exprimă reproșul. Dacă mai multe comunități lingvistice au referințe istorice, civilizaționale, culturale etc. comune, unul și același citat poate fi prezent în mai multe limbi. Este cazul exemplului anterior. Există însă și citate care trăiesc într-o singură limbă
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
unitățile frazeologice sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că nu există acord total privitor la ce grupuri de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice. Limitele neclare ale
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
viziune largă, incluzând în discursul repetat citatele și proverbele. Alții le exclud pe acestea din obiectul frazeologiei, împreună cu zicalele, maximele, sentințele, formulele de poveste și altele. Unii ligviști includ printre unitățile frazeologice și așa-numitele în franceză "phrasème pragmatique" („frazem pragmatic”), "pragmatème" („pragmatem”), "énoncé lié à une situation" („enunț legat de o situație”), "expression liée" („expresie legată”), "formule situationnelle" („formulă situațională”) sau "phrase situationnelle" („propoziție/frază situațională”), care au făcut inițial numai obiectul altei ramuri a lingvisticii, pragmatica. În categoria parimiilor
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]