9,861 matches
-
stilul de învățare potrivit personalității sale. Despre metoda proiectelor și despre activitățile integrate amintesc doar că vin în sprijinul realizării obiectivelor din noul curriculum într-o formă creativă, adaptabilă oricărui conținut, indiferent cărui domeniu de cunoaștere se adresează. Reforma învățământului preșcolar, ca parte a reformei învățământului românesc, a adus numeroase schimbări la nivelul tuturor componentelor curriculumului, aspirând la un învățământ integrat în Uniunea Europeană. Educatoarele au menirea să transforme, cu flexibilitate și creativitate, învățământul tradițional (preluând desigur aspectele pozitive) într-un învățământ
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Camelia DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93139]
-
alți copii); integrarea școlară (a învăța împreună cu ceilalți elevi) (Vrășmaș, 2001, pp. 34-35). Integrarea școlară poate fi înțeleasă în sens larg ca procesul de plasare într-o clasă de elevi a oricărui copil, la debutul școlar, în programul de învățământ preșcolar sau primar, iar în sens restrâns ea se referă la școlarizarea unor copii cu cerințe speciale/dizabilități în unitățile școlare obișnuite, în structurile școlare cât mai apropiate de școlile obișnuite sau în unitățile speciale de învățământ. Integrarea școlară a copiilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
rezultatele evaluării pentru adaptarea programelor curriculare și să valorifice la maximum potențialul fiecărui copil. Dintre autorii de referință care au anticipat și au susținut ideea educației diferențiate îi enumerăm pe: Maria Montessori a propus ca educația copiilor de vârstă mică (preșcolară) să se realizeze într un mediu bine organizat, dar în care copilul să aibă posibilitatea și libertatea de a alege o anumită activitate educativă, în concordanță cu dorințele și interesele lui, asigurându-se astfel confortul psihoafectiv și cadrul motivațional necesar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
factorii de decizie din sistemul de învățământ și instituțiile de învățământ trebuie să colaboreze activ cu instituțiile de sănătate și cele sociale, pentru a elabora politici și planuri care să faciliteze și să sprijine activ o abordare multidisciplinară în sectorul preșcolar, al învățământului obligatoriu, în învățământul post-obligatoriu, în faza de tranziție de la școală la locul de muncă și mai ales în domeniul învățământului superior; să țină seama de politicile și inițiativele de nivel internațional; trebuie avute în vedere în special politicile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de reabilitare/ reeducare și integrare la vârste mici, deoarece diferențele dintre copiii obișnuiți și cei cu deficiențe sunt mai greu observabile, iar șansele de integrare ulterioară în viața școlară sunt mult mai mari pentru copiii care au acces la învățământul preșcolar alături de copiii obișnuiți; principiul cooperării și parteneriatului are în vedere experiența practică unde s-a observat că integrarea și normalizarea se pot realiza dacă există o colaborare permanentă între partenerii implicați: elevi, profesori, părinți, organizații neguvernamentale, consilieri etc. în domeniul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
marginalizării și excluderii sociale prin îmbunătățirea accesului la educație al grupurilor defavorizate; astfel, s-au creat mecanismele necesare pentru creșterea participării elevilor din grupurile defavorizate la învățământul din școlile obișnuite și îmbunătățirea performanțelor lor școlare prin: îmbunătățirea condițiilor din învățământul preșcolar pentru copiii provenind din medii defavorizate sau pentru cei care prezintă diferite tipuri de dizabilități; asigurarea serviciilor de sprijin și stimularea copiilor cu cerințe educative speciale, pentru a face față cu succes învățământului obligatoriu și îmbunătățirea ratei de succes școlar
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
persoanelor cu dizabilități este reglementată în principal prin acte normative elaborate în acord cu prevederile internaționale în domeniu; integrarea școlară a copiilor cu cerințe educative speciale se poate realiza prin: unități de învățământ special, grupe și clase speciale din unități preșcolare și școlare obișnuite, unități școlare obișnuite (în mod individual), inclusiv unități cu predare în limbile minorităților naționale; educația specială este parte integrantă a sistemului național de educație, coordonat de ministerul de resort; au început să se dezvolte parteneriate între organizații
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
propria evaluare și învățare, alegând-o pe cea care i se potrivește mai bine. Evaluarea polivalentă constă tocmai în această ofertă de alternative diferențiate care nu poate fi aplicată în practică fără o schimbare în ceea ce privește mentalitatea și acțiunea. În perioada preșcolară sau în ciclul primar sunt planificate acțiuni de evaluare/ expertizare a copiilor în centre logopedice interșcolare, în comisiile de protecție a copilului sau în cadrul comisiilor de evaluare internă existente în instituțiile școlare care au personal de specialitate. Inspectoratul Școlar Județean
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de sprijinire/protejare, cum ar fi: inițierea și aplicarea, în familie sau grădiniță, a unor măsuri de stimulare generală și terapie specializată (în plan senzorial, psihomotor, de limbaj, privind autonomia personală, viața și educația în familie etc.), în perioada vârstei preșcolare, pentru toți copiii cu deficiențe mentale reale sau pseudodeficiențe mentale; pregătirea atentă a debutului școlar al tuturor copiilor, mai ales al celor care prezintă dificultăți în comunicare și relaționare, în activitatea grafică, în orientare etc. Această măsură revine grupei pregătitoare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copiii cu deficiențe mentale reale sau pseudodeficiențe mentale; pregătirea atentă a debutului școlar al tuturor copiilor, mai ales al celor care prezintă dificultăți în comunicare și relaționare, în activitatea grafică, în orientare etc. Această măsură revine grupei pregătitoare din învățământul preșcolar, ce trebuie să-și fixeze ca obiectiv general pregătirea intensivă a debutului școlar, iar în cazul unor întârzieri accentuate să recomande amânarea cu încă un an a debutului școlar, dar cu obligația pregătirii intensive a acestuia, care pentru unii copii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
acțiunea didactică simulată. Această acțiune valorifică la nivelul instrucției finalitățile adaptive de tip recreativ proprii activității umane, în general, în anumite momente ale evoluției sale ontogenice, în mod special. Psihologia jocului evidențiază importanța activării acestei metode mai ales în învățământul preșcolar și primar. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcții de dezvoltare, orientate astfel: - de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase; - de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile; - de la jocurile fară subiect spre cele cu subiect; - de la
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93496]
-
fizice și tehnologice. Educația în grădiniță acționează în scopul dirijării percepției în raport cu vârsta copiilor și cu nivelul lor de dezvoltare prin intermediul observării. Prin observarea spontană sau dirijată copiii dobândesc cunoștințe elementare despre mediul înconjurător. Pentru a transmite copiilor de vârstă preșcolară unele cunoștințe din domeniul ecologiei am explicat pe înțelesul lor câteva noțiuni:poluare, ocrotirea naturii, a proteja, dispariție, distrugere, rezervații, monument al naturii, arătând cauzele care produc poluarea naturii și rolul pe care îl avem fiecare dintre noi pentru a
Caleidoscop by Anişoara Nemţanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93497]
-
igienice corespunzătoare. O altă metoda folosită în transmiterea cunoștințelor despre natură în scopul formării unei atitudini active de prețuire și protecție a mediului înconjurător, alături de metoda observației, este metoda experimentului. Folosirea experimentului în activitatea practică a copiilor, încă de la vârsta preșcolară, se transformă treptat, de-a lungul anilor, în cunoașterea științifică. Am efectuat o serie de experimente pentru cunoașterea de către copii a însușirilor principale ale apei, în vederea înțelegerii importanței pentru viața omului, atât prin foloasele pe care le aduce cât și
Caleidoscop by Anişoara Nemţanu () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93497]
-
Un stil de lucru prea rigid, distant și autoritar, poate determina inhibiții ce au ca efect întârzieri sau blocări în dezvoltarea unor componente de personalitate, în dezvoltarea limbajului - nu întâmplător grădinițele fiind numite în limba franceză „écoles maternelles”. Dezvoltarea copilului preșcolar se realizează în procesul complex de cunoaștere al lumii ce-l înconjoară, fie prin stimulenți concreți, fie prin intermediul cuvântului. Vârsta preșcolarului se caracterizează prin expansivitatea eului, printr-o mare mobilitate și explorare a mediului înconjurător, a calităților diferitelor obiecte; este
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
și întregii personalități a copilului. Este știut că un limbaj dezvoltat, sub toate aspectele sale (fonetic, lexical, semantic, gramatical), permite o receptare optimă a cunoștințelor, sporirea comunicativității și a capacității de înțelegere. Copiii trebuie să dobândească, încă de la această vârstă (preșcolară), capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligent, inteligibil, impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va constitui o bază în activitatea școlară și apoi în activitatea și viața socială de mai târziu. Dar, realizarea acestui
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
dezvoltarea limbajului, la diversificarea posibilităților de exprimare. În grădiniță copilul vorbește mai mult cu alți copii despre ceea ce a văzut, a auzit, a făcut sau a gândit. Ca urmare a acestui fapt, el trece treptat de la limbajul situativ (specific vârstei preșcolare), la limbajul contextual (de comunicare), care are rol primordial, iar pe măsură ce copilul exploatează lumea înconjurătoare, el „depășește tot mai mult limitele experienței, desprinzându-se de influența momentului prezent”[2]. Limbajul contextual apare sub forma povestirii monologate despre cele văzute de
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
cu alți copii, despre tot ceea ce s-a întâmplat, învățat etc. În cazul limbajului situativ, nu este nevoie ca ascultătorul să cunoască situația la care se referă vorbitorul, deoarece conținutul comunicării reiese din însuși contextul celor spuse. În cursul perioadei preșcolare, aceste două forme de limbaj există, dar relațiile dintre ele se schimbă: pe de o parte, limbajul contextual dobândește un rol tot mai neînsemnat pe măsură ce copiii se dezvoltă, iar pe de altă parte, folosirea unei forme de limbaj sau a
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
contextual dobândește un rol tot mai neînsemnat pe măsură ce copiii se dezvoltă, iar pe de altă parte, folosirea unei forme de limbaj sau a celeilalte, depinde de obiectivele și condițiile în care are loc procesul de comunicare. La copiii de vârstă preșcolară mare, caracterul situativ al limbajului este mult diminuat, atât în povestirile independente pe teme din viața proprie, cât și în cazul sprijinirii pe ilustrate, în repovestiri (cu și fără ilustrații), caracterul contextual al limbajului este bine reprezentat. Pornind de la aceste
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
se trece treptat la dezvoltarea capacității de exprimare corectă în propoziții și la închegarea propozițiilor în texte scurte. Un alt obiectiv major pe care trebuie să-l urmărim pentru educarea vorbirii copiilor este formarea expresivității în vorbire. Încă de la vârsta preșcolară copilul își dezvoltă vocabularul activ și pasiv pe baza experienței sale de viață, a relațiilor cu ceilalți, unul dintre obiectivele cadru ale educării limbajului în grădiniță fiind „educarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
și să stocheze cunoștințe. Obiectivul major al comunicării educaționale realizate în procesul de invățămînt este formarea și dezvoltarea capacităților generale de comunicare, de relaționare cu semenii și cu mediul din care fac parte. Copiii trebuie să dobândeasca încă de la vârsta preșcolară capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a-și exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va constitui o baza în activitatea și viața socială de mai târziu. De aici decurge necesitatea însușirii vorbirii în mod sistematic
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
Imposibilitatea de a comunica prin limbaj ar produce o stagnare în dezvoltarea personalității copilului, ar modifica relațiile lui cu oamenii, cu realitatea înconjurătoare, l-ar singulariza și împiedica în mare măsură să participe la o activitate sau alta. La vârsta preșcolară mică în activitățile de educarea limbajului și comunicării, ponderea o au activitățile de povestire ale educatoarei și de repovestire a copiilor, în care se folosesc planșe, cărți ilustrate, jetoane ori cuburi cu imagini din povești pentru a respecta caracterul situativ
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
la suportul material. În procesul de comunicare cu ceilalți, copilul transmite ceea ce a văzut și auzit, ceea ce a trait, a făcut și a gândit. Astfel se constituie limbajul contextual, care este mai închegat și mai coerent. Este evidentă la varsta preșcolară și funcția de orientare socială a limbajului: copilul se adresează unui interlocutor cu care poate susține o conversație. El își reglează comportamentul în funcție de ceea ce interlocutorul îi comunică, dar și în funcție de atenția ce i se acordă. Preșcolarul este guraliv, dornic să
Caleidoscop by Constanţa Manole () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93510]
-
schimb să înțelegem și să ne asumăm responsabilități. Lucrarea se cere a fi un răspuns la întrebarea: poate educatoarea din grădinița specială prin resursele de care dispune: umane, materiale, temporale, etc, să contribuie la dezvoltarea unei gândiri creatoare a copiilor preșcolari cu deficiență auditivă, gândire ce va sta la baza însușirii tuturor noțiunilor matematice de mai târziu? Având în vedere cerințele și exigențele care vizează școlaritatea precum și neajunsurile și greutățile cu care se confruntă învățătorii (în clasele primare) în această ,,luptă
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
voioși, încrezători...... Căci și noi existăm....”. Vă invităm să surprindeți tristețea unui zâmbet, căci ne dorim să nu mai existe surdo-muți, ci doar surzi care vor vorbi... I. CARACTERISTICI GENERALE ALE DEZVOLTĂRII PSIHOFIZICE A COPIILOR DEFICIENȚI DE AUZ DE VÂRSTĂ PREȘCOLARĂ I.1. Considerații generale despre deficiența auditivă Analizatorul auditiv are rol deosebit în dezvoltarea și evoluția psihică a individului, facilitând comunicarea verbală și însușirea experienței societății omenești. Există forme și grade diferite de manifestare a deficienței auditive cu manifestări de la
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
spre realizarea lui ca om, am considerat cunoașterea psihogenetică un adevărat punct de sprijin în organizarea științifică a procesului de pregătire a activităților de către copii. De aceea, voi realiza o paralelă succintă a dezvoltării psihice a copilului surd de vârstă preșcolară în comparație cu dezvoltarea psihică a preșcolarului auzitor. De-a lungul timpurilor s-au facut numeroase cercetări asupra particularităților dezvoltării psihice a copiilor deficienți de auz și s-au emis păreri diferite ca: - structurile psihice ale deficienților de auz nu au o
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]