19,544 matches
-
construirea unor tipuri cu profil distinct, pe cât posibil într-un număr foarte mic, aici, din combinarea pozițiilor unităților analizate pe treptele diferitelor variabile folosite vom încerca să ajungem la a clasa fiecare individ într-un sistem ierarhic de poziții, de preferință caracterizate prin valori numerice. La limită, fiecare individ poate avea o valoare distinctă de a celorlalți (sau să fie foarte puține valori coincidente), ceea ce conduce la un clasament multicriterial al indivizilor. Cele mai cunoscute scale complexe și cel mai des
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noțiunii de atitudine, apropiată, de altfel, de cea încercată de noi în primul capitol al cărții de față, conform căreia atitudinea este o variabilă latentă, ce nu poate fi deci evidențiată în chip nemijlocit, ci numai prin anumiți indicatori, de preferință opinionali (întrebări, în cazul anchetei), că această variabilă se desfășoară pe o singură dimensiune, atitudinile individuale plasându-se pe un continuum, de la o poziție ce caracterizează, posibil vorbind, atitudinea cea mai nefavorabiă până la una corespunzătoare celei mai favorabile, trecând printr-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi ele. Iar după 1950, situația este valabilă pentru Europa Occidentală și, începând cu 1990, pentru țara noastră și cele din împrejurimi. Altfel spus, prelevarea sistematică de informații despre starea de spirit a populației, concretizată în: preocupările și îngrijorările ei, preferințele culturale, sportive sau de altă natură - inclusiv cele aparent mai bizare, cum ar fi cele gastronomice, vestimentare, sexuale etc. -, aspirațiile și așteptările, încrederea în instituții, credințele religioase ș.a.m.d. este o activitate ale cărei rezultate formează în timp un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
semnificațiile datelor de sondaj, interpretabile în această partitură? Rezultatele anchetelor și sondajelor de opinie au apoi rolul dea informa publicul larg asupra stării de spirit și a tendințelor ce animă conștiința colectivă, ele vizând nu numai alegerile sau domeniul politicului. Preferințele și comportamentul economic, cultural, demografic, psihosocial (al relațiilor interpersonale), ecologic etc. sunt, de asemenea, domenii frecvent întâlnite în sondaje. Statutul femeii și al bărbatului, mariajul, numărul de copii dorit, dragostea și sexualitatea, școlarizarea, salariile și pensiile, costul și calitatea vieții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
modele alimentare și vestimentare, petrecerea timpului liber și multe alte subiecte (inclusiv atitudinea publicului față de sondaje!) se constituie și ele în obiecte ale sondajelor de interes public. Oamenii, de la cei mai umili la cei eminenți, sunt dornici să afle gusturile, preferințele, idealurile, preocupările și îngrijorările semenilor lor; și nu oricum, ci statistic, ca tendințe generale, sub formă de procente. Date de acest fel, difuzate masiv în zilele noastre prin presa scrisă și audiovizuală, au căpătat - în Occident încă de acum câteva
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Introducerea votului în urnă - și, probabil, foarte curând, în computer - este un act de mare semnificație și responsabilitate civică, ce nu poate fi suplinit de răspunsul la un chestionar de sondaj; dar asta nu înseamnă că prin chestionarea alegătorilor asupra preferințelor politice nu avem dreptul să încercăm să anticipăm ce se va întâmpla la alegeri. Cu toate că, în general, efectele pozitive ale sondajelor asupra socialului sunt recunoscute, lor li se aduc și o serie de acuze, în numele acelorași principii inerente sistemelor democratice
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Încheie de regulă cu o morală foarte terestră. Este dificil de a desprinde din aceste planuri grandioase un proiect intim, acela care să traducă exact demersul liric al lui Heliade. Poetul este suma ambițiilor lui. El n-are o singură preferință, n-are o unică temă, nu urmează, de la un poem la altul, același drum. Este un spirit monstruos sincretic. Adună de peste tot, de la clasici și de la romantici, poetica lui este o adițiune de poetici. Omul și-a construit, negreșit, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
simțuri și stări: „nalta ta privire”, „Înmulțită ta vedere”, „lunga suspinare”, „groaznică vedere”, „taină-ngrozitoare”, „năpastea Îndrăcită”, „nalta Înfocare”, „screamăt infernal”, „lungă așteptare”, „noapte naltă, naltă” etc. Reținem predilecția Iui Heliade pentru groaznic, nalt și lung, la care se adaugă preferința pentru Împrejurările și originile fatale ale emoției. Impresia este că starea lirică nu se produce decît prin contactul cu un obiect supradimensionat. Zborul, celebrul zbor al versului, nu-i posibil În cazul lui Heliade decît după ce elementele naturale și-au
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
liric. Heliade este mai cu seamă un poet al grandioasului ordonat. Aspirația (obsesia) lui este templul impunător. Cosmosul este văzut ca o suită de ierarhii. Se pune Întrebarea dacă un spirit care vede lumea prin sticla unei asemenea retorici are preferință sau nu pentru o realitate determinabilă, specifică. În orice poezie autentică există o fizică, o biologie, o geografie, o filozofie de existență care particularizează universul liric. Recitind din acest unghi poemele, observăm că Heliade n-are preferință pentru un domeniu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
asemenea retorici are preferință sau nu pentru o realitate determinabilă, specifică. În orice poezie autentică există o fizică, o biologie, o geografie, o filozofie de existență care particularizează universul liric. Recitind din acest unghi poemele, observăm că Heliade n-are preferință pentru un domeniu al universului material și nici obsesii atît de puternice și statornice care să-i fixeze sentimentul liric Într-un spațiu anumit. El crede În recomandarea lui Boileau că: „orice sujet se scrie, fie simplu or sublim” și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
transformarea unei idei Într-o „viziune”. Imaginația heliadescă este, În esență, aeriană și ascensională. Mai trebuie spus că, În privința regimului climateric, Heliade se simte deopotrivă bine pe timp de furtună și În ceasul calm al apusului. Dacă are, totuși, o preferință (care se traduce printr-o plăcere și, În același timp, o teamă), preferința merge spre momentele „de vrajă” ale naturii: furtunile astrale, viforele, urletul mării, zvîcnirile scoarței terestre, flăcările rotitoare etc. Acestei imaginații stimulate de „urgiile” firii Îi corespunde și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ascensională. Mai trebuie spus că, În privința regimului climateric, Heliade se simte deopotrivă bine pe timp de furtună și În ceasul calm al apusului. Dacă are, totuși, o preferință (care se traduce printr-o plăcere și, În același timp, o teamă), preferința merge spre momentele „de vrajă” ale naturii: furtunile astrale, viforele, urletul mării, zvîcnirile scoarței terestre, flăcările rotitoare etc. Acestei imaginații stimulate de „urgiile” firii Îi corespunde și un apetit spațial: „locul de groază”, peisajul accidentat, devastat de forțele oculte ale
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era la fugă ca un cerb rănit, fricos.” Aflăm, aici, cunoscuta tehnică: o descriere a spațiului, o cuprindere a temei cu elemente luate din natură și din istorie, o Întoarcere, În fine, a discursului spre judecata morală. Se observă ușor preferința lui Alexandrescu pentru imaginile de preț, acelea mărite, Înnobilate deja de literatură: luna ca un glob de rubin, vîrfurile stejarilor ca niște „piramide de verdeață”, românii care se avîntă ca leii În bătălie, fără a mai vorbi de fantomele, de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Cu o condiție: registrul (tema, imaginea, tonul, stilul) să aibă un anumit prestigiu literar. Luăm cazul spațiului imaginar: spațiul ocrotitor, acela ce eliberează fantezia și dezleagă limba. Fabulistul nu se oprește, nici el, la un singur peisaj, după cum nu are preferință pentru o categorie anumită de elemente din lumea materială. În mentalitatea estetică a epocii obiectele În starea lor primar materială n-au valoare poetică. Există, evident, partea lor morală (sub formă de simboluri), dar aceea rămîne o abstracțiune. Obiectele servesc
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În Cimitirul, cu o peșteră Întunecată, simbol, evident, de ordin moral: „azil al pocăinței”. Aici locuiește o „groaznică iazmă” ce zbiară „sătănește”, alt simbol, din galeria, acum, a monștrilor cu care se luptă poetul În Satire. Alexandrescu manifestă o oarecare preferință pentru asemenea spații retrase În care sălășluiesc umbrele, iazmele. SÎnt locuri sumbre, ascunse de ochii lumii, bătute de viscole rele, stăpînite de neguri. Ele stimulează În așa chip gîndirea Încît gîndirea, de obicei potolită, resemnată, Închisă În propria-i suferință
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îi dă grandoare. Confesiunea Îl particularizează. Nu este vorba, cum se va vedea, de un singur peisaj, Înțelegînd prin peisaj ceea ce Novalis numea: „un corp ideal pentru o formă de spirit”. Altfel zi: o opțiune În lumea materială: culoarea cerului, preferința pentru un anotimp, pentru o oră a zilei sau a nopții, atașamentul pentru o anumită formă de relief etc. Acestea provoacă sensibilitatea și o exprimă. Peisajul (În poemele de meditație istorică și, În o bună parte, În poeziile erotice) se
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
departe. Pasul ușor „abia se Însemnează” pe iarba mlădioasă, privighetoarea o ia drept trandafir, zefirul sărută fruntea grațioasă, florile grădinii o privesc cu pizmă, În făptura ci se unesc „cu grație cerească” garoafele și crinii (De ce suspin). Gr. Alexandrescu are preferință, se vede limpede, pentru domeniul floral. O predilecție manifestă poetul și pentru Îngeri, flori ale cerului. Acestea sînt chemate În poem pentru a da o dimensiune a perfecțiunii. O perfecțiune imaterială, o grație ce nu se vede, se presimte doar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plăcut”. Însă vesela natură nu este totdeauna În sărbătoare. Solarul Alecsandri manifestă curiozitate și pentru laturile ei Întunecate. Sensibilitatea se mișcă, În genere, pe un cîmp vast de nuanțe. N-are predilecție pentru o formă anumită de relief (deși unele preferințe sînt) și nu se atașează de o categorie specială de obiecte. Peisajul liric este format și la el din mai multe peisaje. Ici (În Doine) e vorba de „lunca Înverzită”, de „valea tăinuită”, colo ( În Lăcrimioare) de cîmpia cu „dulcea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peisaj. Nu mizează pe un singur tablou. Muntele, lacul, marea, valea, lunca, plaiul, cîmpia intră, ca forme sensibile de acceptare sau refuz, În peisajul său. Criticul tematist care vrea să descopere În atașamentul poetului pentru o formă de relief, În preferința pentru o culoare a cerului, În atitudinea față de lucruri, un proiect liric, o figură a sensibilității este mereu contrazis În așteptările lui. Sincretismul poetului Îl pune În Încurcătură. Frivolitatea retoricii Îl poate exaspera. Peisajul urmează aceeași cale: ici, muntele este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
unei copile triste. Nu se configurează, din aceste imagini comune, o figură poetică specială, o formă memorabilă a sensibilității. O urare ce nu implică prea mult imaginația În materie. Obiectele reale, mai numeroase decît În alte poeme, nu indică o preferință, un atașament, o asumare revelatoare. Din cîteva detalii (aerul viu și proaspăt, valurile limpide din văzduh, nourii ușori, albi) am putea la rigoare deduce un simț al volatilității, lîngă acela, mai substanțial liric, al transparenței și al strălucirii. Materia respiră
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
subiectul, marea victimă) deține substanța explozivă: „Căci numai la ochii tăi Au fost scris ochilor mei A se Închina curînd De vreme ce foc aprind”, scrie poetul uneia dintre ibovnicele sale, Elenca. Deși toate părțile trupului sînt cuprinse de foc, locul de preferință al focului este, totuși, pieptul. Aici e vatra lui: „Doamne, giudecător drept, Vezi ce foc Îmi arde-n pept...”. Dacă ochii femeii provoacă focul, ochii bărbatului Îndrăgostit Îl Întrețin. PÎnă la autodistrugere, căci a arde fără preget este la poeții
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a revoluționat poezia română: „Clavirul a fost un element de modernism În poezia noastră de dragoste; Catincele, Marghioalele, Ruxandrele și celelalte amante, acum cu totul dezafectate, nu fuseseră pianiste. Ca și amanții lor, poeți, ele Își comunicau sentimentele pronunțate, de preferință prin lăutari. Nu aveau, probabil, Încă, sufletul prea artistic. Era În veacul de aur al eroticii fără complicații.” * O evoluție a obiectelor și a onomasticii există, negreșit, În poezie: ele urmează evoluția socială, preferințele unei clase, evoluția gustului public și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ele Își comunicau sentimentele pronunțate, de preferință prin lăutari. Nu aveau, probabil, Încă, sufletul prea artistic. Era În veacul de aur al eroticii fără complicații.” * O evoluție a obiectelor și a onomasticii există, negreșit, În poezie: ele urmează evoluția socială, preferințele unei clase, evoluția gustului public și, În chip special, evoluția sensibilității umane. Literatura are universul ci specific ce poate fi studiat și separat, În funcție de preferința pentru anumite forme de relief (În secolul al XIX-lea predomină de pildă muntele, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
O evoluție a obiectelor și a onomasticii există, negreșit, În poezie: ele urmează evoluția socială, preferințele unei clase, evoluția gustului public și, În chip special, evoluția sensibilității umane. Literatura are universul ci specific ce poate fi studiat și separat, În funcție de preferința pentru anumite forme de relief (În secolul al XIX-lea predomină de pildă muntele, În secolul al XX-lea cîmpia - cel puțin În proză!), preferința pentru anumite categorii de obiecte, specii vegetale... Sentimentele umane (și, deci, marile teme lirice) sînt
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
evoluția sensibilității umane. Literatura are universul ci specific ce poate fi studiat și separat, În funcție de preferința pentru anumite forme de relief (În secolul al XIX-lea predomină de pildă muntele, În secolul al XX-lea cîmpia - cel puțin În proză!), preferința pentru anumite categorii de obiecte, specii vegetale... Sentimentele umane (și, deci, marile teme lirice) sînt aceleași, În toate epocile, relațiile cu universul material diferă. T.S. Eliot vorbește de o rețea de „corelativi obiectivi” În poezie ce pot fi analizați. Poezia
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]