6,020 matches
-
realitate iconică a semnului grafic, ci ca realitate-substrat a graiului"19. Această realitate pre-discursivă nu este ajungerea la rostit a poemului; ceea ce ajunge la cuvânt este o rostire originară a realului însuși, solul posibilului în care răsună vocea unui sens primordial. "E vorba de acel sens prim - antepredicativ - al lucrurilor lumii, sens care ajuns la expresie verbală cristalizează ca semnificație"20. Este deschiderea originară, "poemul anterior oricărei spuneri" (M. Heidegger), rostirea (die Sage) limbii care precede rostitul (das Sagen) poemului, trupul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în cele ce nu sunt"33. Începutul e ascundere a înaltului în adânc; chipul se desenează între cer și lume, în mediul trans-aparent al ambivalenței. "Era sub cer dar nu era în lume"34 desemnează nu localizarea ci starea, natura primordială a distanței ce se deschide încă de la început. Ascuns în cele ce nu sunt, cerul e imaginea posibilului care semnifică înainte de a fi. Posibilul e abia vizibilul, inaparentul în care se oglindește ceea ce deja este în cele ce nu sunt
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peste lumină, ca un fel de strat ce se adaugă unui substrat cu care face priză? Doar lumina - pur fenomen optic - să fie aici răspunzătoare de nașterea imaginii? "Dar fiecare mână/ strânge în palma ei/ nu adevărul, ci bezna;/ răul primordial/ cel de dinainte de zidirea/ tuturor lumilor...". Suprapunerea nu e înțeleasă în sensul spațial al unei juxtapuneri și nici măcar al relației pe care o întrețin obiectele care vin în atingere unul cu altul. A așeza lumină peste lumină înseamnă a pune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înaintea ochilor, ca să nu cazi în afara frumosului adevărat spre cel care este numit frumos datorită unei participări obscure. În schimb, forma neconfigurată este frumoasă, fiind formă pură, chiar și în măsura în care tu vei fi despuiat-o de orice configurație (...). Așadar, frumusețea primordială și supremă este lipsită de formă" (ibidem, VI, 7, 33, în op. cit., p. 339). 11 "Este puterea oricărui lucru, floare a frumosului, frumusețe care creează frumusețe" (Plotin, Enn. VI, 7, 32, în op. cit., p. 337). 12 De aceea, notează Jean-Luc
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
disfuncția endotelială, inflamația și rigiditatea vasculară, în asociere cu creșterea prevalenței și duratei expunerii la factori de risc cardio - vascular tradiționali, ceea ce determină creșterea progresivă a incidenței și prevalenței afecțiunilor- cardiovasculare la ambele sexe (10). Prevenția poate fi divizată în: primordială (prevenția factorilor de risc), primară (tra- tamentul- factorilor de risc) și secundară (prevenția unor noi evenimente cardiovasculare) Având în vedere că riscul cardiovascular absolut este înalt la pacienții vârstnici, studiile actuale arată că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
divizată în: primordială (prevenția factorilor de risc), primară (tra- tamentul- factorilor de risc) și secundară (prevenția unor noi evenimente cardiovasculare) Având în vedere că riscul cardiovascular absolut este înalt la pacienții vârstnici, studiile actuale arată că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și o reducere minimă a riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței evenimentelor cardio - vasculare (12). Însă la pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
pacienții vârstnici, studiile actuale arată că, prin aplicarea măsurilor preventive primordiale, chiar și o reducere minimă a riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței evenimentelor cardio - vasculare (12). Însă la pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care poate fi diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană, prin calcularea indicelui gleznă braț sau prin evidențierea modificărilor electrocardiografice sau ecocardiografice (13). În plus, în ceea ce privește prevenția primară a bolilor cardiovasculare, la pacientul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
comorbidităților. Terapia hipolipemiantă. Studiile fundamentate pe principiile medicinei bazate pe dovezi recomandă tratamentul hipolipemiant, în special cu statine, pentru toate tipurile de prevenție a bolilor cardiovasculare la pacien ii vârstnici. Astfel, în ultimii ani se discută rolul statinelor în prevenția primordială, prin reducerea riscului cardiovascular și îmbunătățirea funcției endoteliale, independent de efectul hipolipemiant (38). O meta-analiză publicată în 2011 de Taylor și colaboratorii săi a examinat rolul statinelor în prevenția primară a evenimentelor cardiovasculare. Concluziile au fost că terapia cu statine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
cu prezervarea și chiar creșterea masei musculare și îmbunătățirea considerabilă a calității vieții, indiferent de relația directă cu afecțiunile cardiovasculare pe care le prezintă sau nu pacientul vârstnic (89-91). În plus, activitatea fizică practicată regulat are efecte benefice în prevenția primordială, asupra factorilor de risc cardiovasculari ca dislipidemia, HTA, obezitatea și DZ. Multiple studii au demonstrat beneficiile activității fizice în prevenția secundară la pacienții vârstnici cu boli cardiovasculare aterosclerotice preexistente, respectiv scăderea morbi-mortalității globale și reducerea incidenței unor noi evenimente cardiovasculare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
și suportul social. Statusul socio-economic reprezintă un cofac- tor important care contribuie la creșterea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare, pre- cum și la un prognostic nefavorabil la subiecții cu patologie cardiovasculară preexistentă, în consecință, cu implicații atât în prevenția primordială, cât și în cea primară și secundară. Un studiu realizat de Williams și colaboratorii săi a arătat că mortalitatea la 5 ani la pacienții cu boli cardiovasculare cu un venit anual sub 10.000 de dolari a fost de 1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
autosusținere; tăria mea telepurtată poate suplini carența de simetrie a relației noastre". Nu contează cum ești, nu contează cine ești: iată vorbe dumnezeiești când e vorba de salvare, din moment ce trec peste diferențele individuale, dar și strivitoare cât miticul cer uranic primordial, prin aceea că dau glas unei indiferențe pe măsură. Contează cum ai putea fi, cine ai putea deveni, nu cum și cine ești deja. Atunci când posibilul e promovat de o facere cu putință covârșitoare, cvasi-miraculoasă, fapticul deja împlinit se găsește
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
desfășurau de jur-împrejurul locatarului un ecran înșelător, îndărătul căruia pândea fără a putea fi pândită imensitatea vorace de dincolo, în loc să-i impună acesteia o limita fermă, armată, mușcătoare, efectiv țiitoare la respect. Armăturile revelează esența agonică a locuirii, faptul simplu și primordial că, dezarmați, n-am rezista nici cât să fumăm o țigară în trupurile noastre moi și vulnerabile, leoarcă de ostilitatea mediului. Prin studenție încercase de câteva ori ospitalitatea corturilor în excursii cu colegii, de fiecare dată simțindu-se însă nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
pricepuseră limpede - și asta deja de ceva vreme - că întâlnirea nu avea cum să le aducă cine știe ce revelație prețioasă, și că, oricât s-ar fi prelungit, jocul dezvăluirii era sortit eșecului. Nu-i lipsea atât limba comună, cât un mai primordial limbaj gestual de ieșire din obscuritatea fumigenă între contururile unei imagini cât de cât stabile, sau măcar sensibile la necesitatea stabilizării. Una-i să ai nevoie de o imagine de sine mai prezentabilă și alta-i să fii în stare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vremuitoare, îl lungise securizant. Altfel spus, își furase strălucit darul plumburiu mai înainte ca acesta să-i parvină, înstrăinându-l, redestinându-l; îl luase deja în primire mai înainte de a-i fi dat de-a binelea. Unii descoperă continente, alții oceanul primordial subcutanat. Rică avusese revelația că, în forja voinței, micile intervale capătă ductilitatea metalelor; chiar un pirpiriu de punct poate deveni o mină de aur pentru omul agil, capabil să-și dea singur legea urmând deplasarea elementului imponderabil din făptura sa
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să desparți, fie și numai cu gândul, apa proaspătă și cea stătută din vasele comunicante ale lumii îi părea nebunește de ambițios. Cine caută puritatea și urcă în amonte, către izvoare, cine se trage evoluționar pe mal, afară din supa primordială nedistinctă a vieții, vădește un exclusivism îngrijorător. Pas cu pas, malul te fură în altitudine cu posibilitățile lui noi, poate mai ceva chiar decât adâncul cu-al lui cântec temut. Nu e uimitor cât de mult a supraviețuit în fosa
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de altele, ar eroda diferențele dintre ele până la reînfrățirea generală de protozoare? Nivelul zero al vieții, poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea ultimă a decăderii. Ehei, de n-ar fi fost fulgerele care să tulbure tihna egalitaristă a supei primordiale...! Cum ar suna oare un toast cu cafea sărată pe corabia-fantomă: "beau pentru frăția de protozoare și involuția la sânul marin al vieții"? Ar fi trântit-o numai așa, în glumă, ca să vadă cum mai stă strigoiul cu simțul umorului
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează cazul vocativ. La nivelul discursului, intonația exclamativă/interogativă este specifică enunțurilor a căror funcție primordială este centrată pe receptor. Iată un exemplu oferit de DSL "Ascultă-mă! De ce nu mă crezi?" (Mihaela Mancaș, în DSL, 2005: 225). Nevoia spirituală își găsește expresia proprie de la un individ la altul, în sincronie, de la o generație la alta
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
simbolică (matematică), logica probabilistică etc; subiect în asociere cu conținuturi conceptuale precum: axiologic, epistemic - subiect axiologic, subiect epistemic etc. Interpretarea monoreferențială a sensului unor termeni presupune o profundă stapânire a domeniului. Așa de pildă, element poate desemna atât particula/ particulele primordiale, din combinarea cărora s-a născut universul (sens filozofic), cât și particulele care intră în componența materiei determinate, individualizate în obiecte (sens științific). Trăsătura comună a celor două noțiuni pentru care se folosește același termen este aceea de substanță ultimă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mijloacelor de produc?ie. Clasele se nasc deci din �ns??i diversitatea pozi?iilor ?i a func?iilor pe care indivizii le ocup? �ntr-un sistem de produc?ie dat. Aceste pozi?îi pot fi evaluate �n lumină a doi factori primordiali: Individul, a?a cum �l �n?eleg liberalii, nu exist? �n afară raporturilor sociale care �i condi?ioneaz? existen?a ?i activit??ile �n acela?i timp. �n cadrul acestor raporturi sociale, este nimerit s? distingem pe cei care comand
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
citite ?i comentate pretutindeni. Vom re?ine mai ales faptul c? Wundt dezvolt? o teorie a percep?iei care nu e lipsit? de interes epistemologic. Revenind, pe urmele lui Spencer, asupra conceptului de cauzalitate care �i apare de o importan?? primordial? �n toate discu?iile referitoare la ?tiin?ificitatea disciplinelor, el are grij? s? disting? dou? feluri de cauzalitate: una care s-ar aplica fenomenelor fizice, cealalt?, fenomenelor psihice ?i sociale. �ntr-adev?r, �n cazul apercep?iei psihologice trebuie s? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Franz Oppenheimer, contra ei. Lucr?rile lui Vierkandt �l situeaz? pe acest universitar berlinez venit din etnologie (Vierkandt, 1896) la r?scrucea unor influen?e multiple din care �ncearc? o sintez?. �mpreun? cu Simmel, d? că sarcin? sociologiei definirea �formelor� primordiale ale socialului, dar respinge individualismul ?i pozitivismul. El refuz? s? reduc? socialul la ac?iunea reciproc? a elementelor componente ?i prefer? s? văd? esen?a socialului nu �n grupul �nsu?i, ci �n �dispozi?iile sociale� (precum instinctul de supunere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
noxe a noului model este destul de ridicat (1 galon la 19 mile respectiv 12,43 litri / 100 km), iar cumpăratorii sunt în cea mai mare parte companii de exploatare petrolieră sau forestieră, care nu au în niciun caz ca obiectiv primordial protejarea mediului. Nu este de mirare că mulți dintre criticii globalizării pun sub semnul îndoielii aceste noi "business model" ale marilor corporații, suspectându-le a fi, de fapt, alt tip de "business marketing" sau "business PR" populist. După cum și intențiile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
lumina sau de umbra în care sunt situate de către cel ce le scrie, sau le rostește. Cuvintele depind de cine și cum, cu ce intenție le folosește. Fiecare cuvânt este sfânt și el cheamă la sfințenie, trimițându-ne la Cuvântul Primordial, prin care Dumnezeu a creat totul: „Totul meu”, cum se ruga, cu dragoste, omul sfânt al lui Dumnezeu, Francisc. Într-un anume fel, omul care vorbește sau scrie „este judecat” de către o „instanță” nevăzută a cuvintelor: dacă omul Îl are
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cuvinte și expresii mai ales religioase (ex. sâmbătă, mană, aleluia, amin, jubileu, heruvim, serafim, serafic, osana etc.). La aceasta au contribuit prezența comunităților evreiești în diaspora, dar mai ales răspândirea creștinismului și scrierilor sale sacre, Vechiul și Noul Testament (comunitățile creștine primordiale au fost evreiești). Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia evreiască și cunoscută prin ea în toată lumea. Descoperiri arheologice au întărit diverse date care apar în Biblie, dar perioada mai veche, a primului Templu, nu are încă destule
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
toate acestea, mareșalul Pétain nu consideră că abdicase de la rolul său de salvator al țării. Ba chiar dimpotrivă. Dacă optase pentru armistițiu, le explică el francezilor într-o serie de discursuri, o făcuse tocmai pentru că acesta reprezenta salvarea, era condiția primordială a revirimentului Franței. Rațiunea profundă a înfrângerii nu era materială ori strategică, ci morală și politică. Ea fusese cauzată, afirmă acest om de dreapta, de lipsa de previziune a guvernării Frontului Popular, de grevele din 1936-38, precum și de prevalența "spiritului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]