5,217 matches
-
Analizați sintactic fraza: ,,Ar fi vrut să nu regrete nimic, însă, când trăirea e primordială, rațiunea se mulțumește să arbitreze ceea ce este inarbitrabil, acolo unde doar sufletul ar putea găsi soluția, când ar căuta-o..." Testul nr. 14 1. Tipologia pronumelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Sinonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de sufixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul de formare a cuvintelor: și [mie], această, odată, astfel. (c) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (d) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. 7. Formulați enunțuri în care: (a) un pronume negativ să îndeplinească funcția sintactică de complement direct; (b) un verb la modul infinitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de timp; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Precizați modul de formare a cuvintelor: vreo, fiecare, numai, ceea ce. (c) Indicați valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text. (d) Transcrieți din text două subordonate diferite și precizați-le felul. 7. Formulați enunțuri în care: (a) un pronume nehotărât să îndeplinească funcția sintactică de complement indirect; (b) un verb la modul gerunziu să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de mod; (c) să ilustrați regimul cazual al prepozițiilor din limba română; (d) un adverb să fie termen regent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul său și pe moșia lui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de punctuație din textul dat. 2. Subiectul definire, tipologie, exemplificare 3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul său și pe moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, luă de soție pe fata
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
3. Paronimia definire, tipologie, exemplificare 4. Elementele introductive ale propoziției subordonate completive indirecte prezentare, exemplificare 5. Pronumele prezentarea celor zece tipuri de pronume (și adjective pronominale, acolo unde este cazul); exemplificarea a cinci funcții sintactice pe care le poate îndeplini pronumele Testul nr. 20 1. Se dă textul: "Atunci Aleodor întinse cuprinsul său și pe moșia lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, luă de soție pe fata lui Verdeș împărat și se întoarse la împărăția lui. Când îl văzură gloatele venind teafăr, alături de o soțioară
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
propoziției subordonate subiective prezentare, exemplificare 5. Adverbul tipologie; exemplificarea a patru funcții sintactice pe care le poate îndeplini un adverb Testul nr. 22 1. Tipologia atributelor prezentare, exemplificare 2. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului derivarea (definire, tipologie, exemplificare) 3. Pronumele clasificare după un criteriu, exemplificare 4. Identificați și precizați grupurile de sunete din cuvintele: miere, aidoma, lăcrămioară, ploaie, aer. 5. Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: geană, chihlimbar, cheie, gintă, maci. 6. Precizați modul de formare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvintelor: CFR, duioșie, aceeași (persoană), floare-de-nu-mă-uita, inutilitate. 7. Exemplificați: a) sinonimele neologice ale cuvintelor copilăresc, trist; b) sensurile verbului polisemantic a trece; c) un adjectiv pronominal negativ; d) un substantiv articulat cu articol posesiv-genitival și cu articol nehotărât; e) un pronume demonstrativ de apropiere cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana întâi, plural); g) o propoziție subiectivă având ca termen regent un adverb predicativ; h) o propoziție circumstanțială de loc având ca termen regent adverbul acolo; i
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de pe, un fâș, zgârie-brânză, OZN. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de plural; b) un substantiv epicen; c) un numeral distributiv cu funcția sintactică de atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
atribut adjectival; d) un substantiv articulat cu articol hotărât și cu articol posesiv-genitival; e) un pronume negativ cu funcția sintactică de complement direct; f) un subiect inclus (persoana a doua, plural); g) o propoziție atributivă având ca termen regent un pronume; h) o propoziție circumstanțială de scop având ca termen regent adverbul încet; i) două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă; j) o propoziție predicativă introdusă prin adverbul relativ cum. 8. Alcătuiți patru enunțuri în care cuvântul ce să aibă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chipeș, examen, ghicitoare. 6. Precizați modul de formare a cuvintelor: înnobilare, untdelemn, micuț, Tarom, oful. 7. Exemplificați: a) un substantiv defectiv de singular; b) un numeral colectiv cu valoare adjectivală; c) un substantiv epicen; d) un subiect nedeterminat; e) un pronume nehotărât cu funcția sintatică de complement indirect; f) structura: substantiv articulat cu articol hotărât + articol demonstrativ-adjectival + adjectiv; g) o propoziție circumstanțială de cauză având ca termen regent adjectivul obosită; h) o propoziție subiectivă introdusă prin adjectivul pronominal orice; i) o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cf. Dimitriu, 1999. 99 După Gramatica I, 2005, p. 182 (ca "proforme"); Dimitriu, 1999, p. 224; Iordan & Robu, 1978, p. 409 etc. 100 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 191-194; Dimitriu, 1999, pp. 235-303; Iordan & Robu, 1978, pp. 410-429 etc. 101 Pronumele reflexiv are forme numai pentru cazurile acuzativ și dativ. 102 Vezi Dimitriu, 1999, p. 290. 103 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 211, 250, 265-266, 271, 278, 285-286 etc.; Dimitriu, 1999, pp. 242-303 etc. 104 După modelul din Dimitriu, 1999, p.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
scoți din această stare se irită și face crize de furie. Limbajul își pierde modularitatea afectivă, memoria este foarte bună pentru substantive, dar totul este reținut în mod mecanic. Nu poate exprima acțiunile (verbul) și mai ales cele raportate la pronume (persoana I), are limbaj de papagal. Are permanentă preocupare pentru imuabil. Rămâne legat de mamă, incapabil să anticipeze situații posibile, anxios în prezența altor persoane. Are relații cu obiectele pe care le manevrează cu stereotipie. Fizionomia îi rămâne inteligentă, dar
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
începînd cu gemelitatea însăși care se vădește a fi o înșelătorie, proiecția nevoii de a împărtăși nefericirea existențială. Cadrul de încredere și empatie instalat la început între cititor și gemeni într-atît de sudați încît se desemnează pe parcursul primului volum prin pronumele noi se rupe progresiv, în locul său instalîndu-se îndoiala și confuzia. În a doua parte a trilogiei, Dovada, gemelitatea suferă de disperare și disjuncție, fiecare din frați trăind separat, închis în propria sa poveste, astfel că avem două istorisiri conduse succesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe oculte, Ostașii luminii, Pasărea albastră, și se uzează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în La langue de bois. La nivel sintactic, sunt semnalate: substantivizarea (tradusă prin reculul subordonatelor circumstanțiale, sistematic înlocuite de substantive precedate de o prepoziție: prin cumpănirea și lămurirea, prin dezvoltarea unei largi activități); absența deicticelor (în cazul limbii de lemn, pronumele personale își pierd funcția de deictice care își modifică sensul în funcție de context sau de situația locutorului); prezența construcțiilor pasive și impersonale; folosirea comparativelor; utilizarea imperativului. La nivel lexical, limba de lemn se caracterizează prin: vocabular sărăcăcios; maniheism (ideea unei lumi
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
accesibilitatea. La nivelul vocabularului, remarcăm numărul însemnat de arhaisme, precum și specializarea semantică a unor cuvinte din vocabularul comun. Individualitatea limbajului religios este conferită de o serie de fenomene lingvistice specifice. Astfel, extinderea principiului simbolic determină utilizarea substantivelor comune și a pronumelor în calitate de nume proprii, ca substitute ale divinității: Tată, Părinte, Ție, Cel, El, Lui etc. La nivel morfologic, un alt aspect semnalat de Gh. Chivu este cel al articulării hotărâte a substantivelor comune, chiar și atunci când nu sunt subiecte sau nu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
etc. La nivel morfologic, un alt aspect semnalat de Gh. Chivu este cel al articulării hotărâte a substantivelor comune, chiar și atunci când nu sunt subiecte sau nu au determinări atributive, acestea comportându-se ca adevărate nume proprii (Duhul, Domnul)98. Pronumele de întărire, care a dispărut din româna literară, continuă să fie folosit în limbajul religios, conferindu-i o notă de arhaicitate pronunțată (Însuți, Doamne, primește și rugăciunile noastre...!). La nivelul sintaxei, limbajul religios se remarcă prin elidarea consecventă a predicatului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
retoric constând în afirmația elaborată. Amplificarea include procedee precum: repetiția, anafora, epifora și acumularea. e) Repetiția unui sunet, a unui cuvânt, a unei structuri, marchează insistența asupra unei idei și prezintă valențe eufonice remarcabile. f) Anafora constă în folosirea unui pronume care are același referent cu un termen anterior. În accepție retorică, anafora definește repetarea unui cuvânt sau a unei expresii la începutul unor propoziții succesive. Relația anaforică are la bază principiul echivalenței semantice. g) Epifora procedeu retoric care constă în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1994, p. 793; în ediție rom., Michel Foucault, Ce este un autor? Studii și conferințe, trad. de Bogdan Ghiu și Ciprian Mihali, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2004, p. 38. 295 Ibidem, p. 40. 296 Ibidem. 297 Despre problemele utilizării pronumelui personal "eu", în literatură în special, s-a scris foarte mult, teoria naratologică modernă propunând multe abordări în acest sens. De observat aceste dificultăți ale comportamentului narativ și ale identificării eului textual cu eul auctorial într-un fragment din Mihail
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
putea apărea mai ușor. Erezie estetică clasicistă, Încredere fanatică În gramatică, Îngrijorare (de Înțeles) În fața anarhiei limbajului: „Avem un dialect bun, ușor și Înmlădios; În el fieșce cuvînt nu e ca la voi legat, cu un articol semeț, cu un pronume ciudat, Pronume-articole lungi care sufletul ți-l scot și seamănă cînd pîșesc cu suita unui despot. Dar ce mai mult să vorbesc?”... Anarhismul dialectului nu-l Împiedică Însă să scrie mult și, dacă ținem seama de compoziția poemului, dialectul refractar
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
98. 226 Idem, p. 102. 227 G. Călinescu, "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ed. cit., p. 227. 228 În opinia lui Ioan Holban, prezența autorului în propriul discurs narativ "este una din invariantele romanelor: sub travesti-ul transparent al pronumelui personal (eu în Bizu) sau sub masca vocii calificate a criticului (în Romanul lui Eminescu, mai ales), autorul consemnează, comentează, trăiește totul alături de personajele sale, proiecții ale subiectivității creatoare" (Ioan Holban, op. cit., p. 43). 229 Pompiliu Constantinescu, "E. Lovinescu, memorialist
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
al gândirii copilului cu deficiență mintală. Și pentru că în vorbirea lui predomina propozițiile simple, va utiliza, alături de substantive verbele, în special pe cele de acțiune și de stare la timpurile prezent sau trecut (viitorul este mai dificil de anticipat). Dintre pronumele personale des folosite sunt „eu”, „tu”, „noi”, iar utilizarea pronumelor demonstrative „asta”, „Ăla” indică atât o lipsă de control, cât și rigiditatea vocabularului. Mai rar apar pronumele de la persoană a III-a. Proporția adjectivelor folosite este mică și utilizarea lor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lui predomina propozițiile simple, va utiliza, alături de substantive verbele, în special pe cele de acțiune și de stare la timpurile prezent sau trecut (viitorul este mai dificil de anticipat). Dintre pronumele personale des folosite sunt „eu”, „tu”, „noi”, iar utilizarea pronumelor demonstrative „asta”, „Ăla” indică atât o lipsă de control, cât și rigiditatea vocabularului. Mai rar apar pronumele de la persoană a III-a. Proporția adjectivelor folosite este mică și utilizarea lor este, de cele mai multe ori, neadecvata. Din această cauză exprimarea verbală
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]