5,549 matches
-
universale” precum și a altor scrieri cu un explicit scop etic, aparținând mai multor autori, printre care J. H. Campe și Marmontel. Traduceri: Moralnice sentenții sau folositoare pilde, Buda, 1813; Pavel Kengyelácz, Istoria universală sau a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
Buda, 1813; Pavel Kengyelácz, Istoria universală sau a toată lumea, Buda, 1824; Leopold Schiemann, Pruncii cei părăsiți, Buda, 1830; J. H. Campe, Theofron sau Iscusitul sfătuitoriu pentru neiscusita tinerime, Buda, 1833; Marmontel, Adelaida sau Păstorița alpicească, Buda, 1836; Leopold Șimann, Doi prunci părăsiți..., Buda, 1850. Repere bibliografice: Primii gramatici români bănățeni, „Foaia diecezană”, 1922, 24-25; Iorga, Ist. lit., III, 321-324; Tomescu, Calendarele, 74-76, 119-121; Dicț. lit. 1900, 848; Păcurariu, Dicț. teolog., 453. C. T.
TEODOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290146_a_291475]
-
Cantacuzino, Ștefan, fiul cel mai apropiat de voievod, Nicolae Mavrocordat, pe atunci mare dragoman, ș.a. Pilda inorogului zugrăvită la Băjești, Palatul Mogoșoaia privit ca imagine răsturnată în lac, tânăra soție (de treisprezece ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al unei îndepărtate copilării creștine, dau atractivitate și oarecare tensiune narațiunii. Culegerea de povestiri Coloana (2000) imaginează o lume
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
și în Banat pătrunderea Vicleimului a fost, probabil, impulsionată de ruteni, polonezi și, respectiv, de sârbi. Tributară, din punct de vedere tematic, în foarte mare măsură, textului evanghelic, piesa Irozii cuprinde câteva episoade: nașterea lui Iisus Hristos, călătoria magilor, adorarea pruncului și uciderea pruncilor de către Irod. În varianta moldovenească a Vicleimului apare un personaj neîntâlnit în celelalte, harapul, a cărui tentativă de a-l ucide pe Irod sporește dramatismul acțiunii. Intervențiile pline de umor ale personajelor laice (ciobanii), precum și numărul mare
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
pătrunderea Vicleimului a fost, probabil, impulsionată de ruteni, polonezi și, respectiv, de sârbi. Tributară, din punct de vedere tematic, în foarte mare măsură, textului evanghelic, piesa Irozii cuprinde câteva episoade: nașterea lui Iisus Hristos, călătoria magilor, adorarea pruncului și uciderea pruncilor de către Irod. În varianta moldovenească a Vicleimului apare un personaj neîntâlnit în celelalte, harapul, a cărui tentativă de a-l ucide pe Irod sporește dramatismul acțiunii. Intervențiile pline de umor ale personajelor laice (ciobanii), precum și numărul mare de colinde pătrunse
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
David. Nașterile celor doi copii au fost prevestite mamelor. Astfel, în variantele mai vechi ale legendei lui Buddha, se spune că Măyă, mama sa, a visat că un elefant a intrat în corpul ei, ceea ce era o dovadă clară că pruncul ce urma să se nască avea să aibă calități ieșite din comun. Nașterea lui Iisus a fost vestită Fecioarei Maria de către îngerul Gavriil. Arhanghelul a informat-o și asupra menirii copilului: „Și iată, vei lua în pântece și vei naște
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
nu știu unde, și noi trebuia să ne Încolonăm printre paturi... Și ajunsesem În situația În care, atunci când intrau ăștia, colegii Îmi cereau să stau În spatele unora mai Înalți, ca să nu mai mă vadă. Dar atunci când nu mă vedeau, Întrebau: „Unde ești, pruncule?”. Așa Îmi ziceau. Deci eram cunoscut... „Unde ești, pruncule?” „Aici.” „Mai trăiești?” „Mai trăiesc.” „Da’ mult nu”... Asta spuneau ei: „Da’ mult nu”... Este adevărat că reușiseră să bage frica În mine. Începeam să Înțeleg că este foarte greu să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și ajunsesem În situația În care, atunci când intrau ăștia, colegii Îmi cereau să stau În spatele unora mai Înalți, ca să nu mai mă vadă. Dar atunci când nu mă vedeau, Întrebau: „Unde ești, pruncule?”. Așa Îmi ziceau. Deci eram cunoscut... „Unde ești, pruncule?” „Aici.” „Mai trăiești?” „Mai trăiesc.” „Da’ mult nu”... Asta spuneau ei: „Da’ mult nu”... Este adevărat că reușiseră să bage frica În mine. Începeam să Înțeleg că este foarte greu să mai ies din Gherla și că ceea ce ne spusese
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o băgat și pe nenorocitu’ ăla... Comuniștii o făcut o ședință În școală și o alcătuit conducerea pentru pornirea Întovărășirii... Asta o fost un fel de acaparare, ca să-i poată băga pe oameni În colectiv. Și unu’ din ei, cu pruncii lui, l-o bătut pe fratele lu’ un pretin când o fost el dus În armată. Și-apăi frate-său i-o spus lui când s-o Întors. Și ăsta zice: „Lasă, măi frate, că plătește cățeaua brânza”... Și Îmi spune
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vicleimuri mici -, era compus din următoarele persoane: Irod împăratul, îmbrăcat cu mantie roșie încadrată în blană albă, cu sabie, coroană etc. Ofițerul, îmbrăcat în costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască, barba lânoasă, cu cojocul și căciula întoarse pe dos. Vicleimul, bineînțeles, a degenerat. De unde vicleimul original avea un dialog inspirat din mistere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am luat hotărârea să-mi părăsesc țara, eu, cel care mă întorceam acasă din concediu întotdeauna mai devreme cu 7-8 zile, de dor, dacă și eu am plecat în lumea largă, eu, cel legat de limba românească precum mama de pruncul ei din pântec, dacă și eu m-am decis să renunț la viața ușor privilegiată a scriitorului român, dacă și eu am luat hotărârea să fug (căci ăsta-i termenul consacrat), eu, cel legat de spiritualitatea românească prin truda mea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
n-am trăit: Grădina cu polenuri/ sau pur și simplu plăcerea matinală de-a mă trezi de-a fi” ( Există mecanismul funcționând). Și: „Îmi amintesc uneori (cu efort) iarba de-afară de-acasă iarba din Grădina cu mere” (Mama cu pruncul). Autodefinirea devine tot mai drastică, pe măsură ce cunoașterea potențează Învrăjbita autocunoaștere: „Eu sunt străin. Străinul ce-și scoate/ ca pe un câine În lesă/ corpul viu la plimbare” (Mesagerii). Expediția Întru adevăr, pe serpentinele și În străfundurile sale cu miasme, decupează
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o codificare Întâmplătoare sau fantezistă. Keseru susține că B. s-ar fi născut În ultimele luni ale anului 1944, deci spre finele războiului, Într-o baracă la Auschwitz. Noul captiv fusese tatuat pe coapsă, nu pe brațul, prea scurt, al pruncului, iar litera B, urmată de patru cifre, Însemna că mama fusese Înregistrată, din eroare, probabil, ca deținut politic din Slovacia, nu ca evreică maghiară, căreia i-ar fi fost destinată pe antebraț litera A, urmată de cinci cifre fatale. Deși
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întorc, seara, Între fețe fraternizate de spectacolul ultimei explozii de frenezia care transformă corpul și mintea și sufletul În bombe năprasnice. Întrebați-vă dacă om este cel care devine proiectil. Întrebați-vă dacă om este robotul care sfârtecă bătrâne și prunci și mesele pe care așteaptă supa caldă. Întrebați-vă dacă om este cel care Înoată din greu În mâlul incertitudinii luptând pentru colțul de pâine și colțul de pace al efemerității și este spulberat, instantaneu, fără să poată spune da
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
doar prin teste și interviuri. Sistemul ne-a furnizat date despre toți cei douăzeci și șase: detalii legate de naștere, familie, educație, rezultate școlare, viață sexuală, înclinație spre băutură. Absolut tot ce ne interesa. V-au dezbrăcat ca pe niște prunci și au pătruns în toate cotloanele. Astfel am aflat o mulțime de lucruri. — Nu pricep totuși ceva, am zis. Din câte am înțeles, nucleele conștiinței, respectiv cutiile negre au fost stocate în biblioteca Sistemului aflată în subteran. Cum s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
lista e destul de lungă, chiar limitată fiind la Amintiri (nu râde bădița Vasile când e prins cu arcanul, nici mama lui și alte femei din sat, firește, nu râd David Creangă și Nastasia când își dau seama că au uitat pruncul în albie lăsându-l la discreția jefuitorilor, nu râde Smaranda când își amintește că soțul o înșală și nici Ștefan a Petrei când se gândește la grijile sale, nu râde Irinuca atunci când își vede casa dărâmată și nici fata ei
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
din 1842, îl menționează pe D.-L. ca autor al unor lucrări în manuscris ce ieșeau din sfera didactică, fără a trăda interesul instructiv-educativ: Istoria romanilor de la zidirea Romei, Istoria Bibliei, o traducere din Plutarh (Plutarh pentru educația sau creșterea pruncilor) și romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută. SCRIERI: Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818; Chemare la tipărirea cărților românești și versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821; Gramatica românească pentru îndreptarea
DIACONOVICI-LOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286749_a_288078]
-
găsește justificarea sacrificiului: „Și-aduc primăvara mai devreme/ pomii aceștia nebuni”. Amnios (1977) reunește poeme în versuri și poeme în proză. Este o „carte de învățătură pentru fiul meu Andrei”. Mama îi prezintă și îi făgăduiește lumea fiului încă nenăscut, prunc plutind în lichid amniotic ca într-o mare de lacrimi: „Nu vei fi niciodată mai aproape de mine ca acum, când nu pierd nici o mișcare a ta, când respir, mănânc și beau pentru tine, umblu, privesc și mă tem pentru tine
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
cioplitura porților, coloritul luminiscent al țesăturilor, orațiile etc.), fără însă a cădea în idilism. Acest univers e amenințat de stihia vremurilor: „Au înțărcat oile de frig, / Ger subțire a coborât în grâu, / Copacii regretă mugurii țâșniți / Și în mame tresar pruncii.” Astfel, Cer înfrunzit fixează două dintre liniile axiale ale poeziei lui G.: celebrarea unei lumi mirifice și sentimentul elegiac, adesea sumbru, al timpului devastator. Glas de ceară (1972) continuă evocarea cu prohodirea tatălui dispărut (prezență tutelară și în alte cărți
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
O, Levant, ostroave-n marea limpezită ca paharul,/ Sertăraș unde miroasă cimbrul și enibaharul/ Ce Dimov într-o poemă n-apucă a mai descri,/Zeci de tronuri hâde-n cari șade câte-un Hangerli,/O, Levant, Levant feroce ca și pruncul care bate/ Cuie într-o pisicuță adormită - cine poate/Neagra ta tristețe-a trage-n al său pept și a sta viu?/ Când pornii poema asta cât eram de cilibiu!” Aparent antinomice, energia plăsmuitoare de viziuni de coșmar feeric (coborârea
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
din trilogia dedicată lui Eminescu, Steaua singurătății, ale cărei piese componente sunt Fuga sau Lada de zestre, Încotro, dragul meu rătăcitor? și La capătul pustiului, precum și din piesele Fântâna din lacrimă (unde mitul Meșterului Manole este reinterpretat: nu Ana cu pruncul nenăscut vor fi sacrificați, ci Manole) și Dumnezeu umblă pe jos (o frumoasă poveste de dragoste între Brâncuși și Domnișoara Pogany). SCRIERI: Agora, București, 1969; Orientalia, Cluj, 1970; Fiul, Iași, 1972; Semnul unei corăbii, București, 1973; Masca Diotimei, București, 1975
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
Din 1967 este doctor în filologie, în urma susținerii tezei Opera lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu, impunându-se ulterior prin numeroase contribuții de mare valoare în domeniile filologiei și lingvisticii. Ca scriitor, a debutat în 1980, la „Luceafărul”, cu proza Nașterea pruncului, iar prima lui scriere literară apărută în volum este romanul Drumul (1983). Drumul a impus mai ales prin stil: sobru, laconic, deloc patetic, deși subiectul s-ar fi pretat la o stilistică zgomotoasă: refugiul a trei bărbați în timpul bombardamentelor din
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
are, indiscutabil, o clară încărcătură erotică. Hameleonul a gustat, în mod paradoxal, din laptele unei fecioare. Imaginea nu are cum să nu mă trimită cu gândul la foarte multe texte și reprezentări iconografice medievale ale unicornului, care suge ca un prunc din sânul "care nu poate fi prea hrănitor", după cum notează cu umor Jean-Pierre Jossua 46, al unei fecioare. În fine, în cele din urmă se arată și fecioara. Numită, deloc întâmplător, Biruința, aceasta are toate atributele unei frumuseți ravisante: "Și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ale acestui animal, de găsit în unele tradiții populare. Acestea sunt sintetizate de un alt etnolog de marcă, Mihai Coman: "Lupul (chiar dacă este prezent numai în mod metaforic) are rolul unui animal protector, al unui "inițiator", care veghează asupra intrării pruncului în viață, adică asupra trecerii sale peste pragul ce separă non-existența de existență"50. Dacă unele credințe atestă identificarea lupului cu diavolul, altele ilustrează exact opusul: în noaptea de Bobotează, când dracii fug din apele sfințite, chiar lupul este cel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în schimb, nu are ca rezultat crearea unui adult, ci a unui embrion, care va deveni copil, cu aceeași zestre genetică ca și originalul, desigur, dar cu o minte virgină. Creatura lui Frankenstein, de talie adultă, avea un creier de prunc. Abandonată de creatorul său, a trebuit să parcurgă din nou, în felul ei, toată evoluția oamenilor, de la descoperirea focului până la lectura filozofilor din secolul al VIII-lea. Pentru nevoile povestirii, Mary Shelley l-a făcut să treacă de etape într-
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]