7,992 matches
-
din 19 Aprilie 1909, din 14 Aprilie 1910 și 3 Martie 1912; d) cei ce au luptat în linia de foc, în războaiele României, pentru România, cu excepția celor căzuți, individual, prizonieri, celor dispăruți, sau trecuți în teritoriul ocupat; e) cei răniți, decorați, citați cu ordin, pentru acte de bravură în timpul războiului; f) urmașii celor morți în razboaiele României și urmașii celor cuprinși în alineatele precedente. ART. 6. Categoria a III-a este alcătuită din evreii care nu fac parte din categoriile
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
normal al vieții economice, nevoi și greutăți arătate chiar de Români spre a se presa sau justifica eliberarea din lagăre sau reintroducerea în viața economică și publică a evreilor. S’au insinuat și cerut reintroducerea medicilor evrei în spitalele de răniți, etc. (răniții refuză serviciul chiar al frizerilor evrei) mașinațiuni pe care Comandamentul le-a înlăturat cu energie. În concluzie legea și statutul evreilor, dacă este susceptibil de îmbunătățiri nu este mai puțin adevărat că aplicarea oricărei dispozițiuni oricât de bine
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
-se regimul propus la al. c. de mai sus. 4. - Femeile nu au fost utilizate la munca de folos obștesc deși credem că era cazul și mai ales se simte nevoie. În adevăr, pentru repararea, cârpirea, curățitul, trierea efectelor dela răniți, din depozite, recruți, etc. este nevoie de mână de lucru foarte numeroasă în care scop femeile evreice ar fi apte și indicate. Deasemenea, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aproba să fie întrebuințate și pentru curățitul localurilor mai ales
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de mână de lucru foarte numeroasă în care scop femeile evreice ar fi apte și indicate. Deasemenea, cu onoare vă rugăm să binevoiți a aproba să fie întrebuințate și pentru curățitul localurilor mai ales acelea destinate să fie ocupate de răniți, bolnavi, etc. Într’un cuvânt nu vedem nici un motiv pentru ca femeile evreice să stea fără utilizare, mai mult, să fie libere pentru orice acțiune de corupție, spionaj, alarmism, în care evreii de orice sex și orice vârstă și în special
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru Independență, - cei ce locuind în Dobrogea au dobândit naturalizarea în baza art. 133 adițional al Constituției din 1879 și al legilor succesive referitoare la ei, cei ce au luptat în linia de foc în războaiele României pentru România, cei răniți, decorați, citați cu ordin pentru acte de bravură în timpul războiului, urmașii celor morți în războaiele României și urmașii celor cuprinși în aliniatele precedente; - categoria III-a alcătuită din evreii care nu fac parte din categoriile I și II-a. Prin
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe linia de foc, rănit, decorat, urmașii celor morți). Chiar pentru această categorie privilegiată, posibilitățile de activitate sunt însă restrânse. Astfel: ei nu pot fi militari de carieră; nu pot dobândi proprietăți rurale; vor exercita profesiuni libere numai în limitele ce se vor arăta printr-
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1940, prevede trei categorii de evrei, după cum s’a arătat. Acest Decret-Lege acordă drepturi mai largi evreilor așezați în țară de timp îndelungat și celor care au făcut acte precise de adeziune la națiunea română (lupta pe linia de foc, răniți, decorați, urmașii celor morți în război). Toate celelalte Decrete-Legi, alcătuite ulterior datei de 6 Septembrie 1940, igno rează aceste categorii. Unele din aceste Decrete, stabilesc alte categorii decât cele prevăzute în Decretul-Lege din 9 August 1940, fără însă ca aceasta
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
numai când Oficiul Central de Românizare va da avizul în acest sens. Farmaciștii și droghiștii se vor putea repartiza numai la instituții, spitale, labora toare, depozite de medicamente. Nu se dau medici și farmaciști evrei la spitale militare sau de răniți. D. L. Nr. 3294/1940 și circulara Nr. 19.762 a Ministerului Sănătății interzic utilizarea evreilor în farmaciile și drogheriile publice pentru orice funcțiune (vânzător, laborant, casier, etc.). 2. Nu se dau funcționari la unitățile și comandamentele militare. Se pot da
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evidența este neclară și neținută în ordine. 3. Unele instituții folosesc evrei în birouri fără aprobarea specială și în servicii incompatibile cu situația evreilor (ușieri, curieri, paznici de noapte), exemplu Primăriei București, Ministerul Muncii, Spitalul Z. I. 303. 4. Spitalele de răniți folosesc încă evreii în farmacii și cabinetele dentare contrar Instr. M. St. M. Nr. 55500/9421, și anexa A. 98500. 5. Unele instituții trimit evrei în oraș pentru diferite însărcinări fără a ține evidența lor și fără a le da
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
utilă s’a dat ordin de încetarea repartizărei. Acolo unde sunt prea mulți față de lucrul ce trebuie efectuat, efectivul va fi redus lăsându-se efectivul strict necesar. 3. Toți evreii medici, medici stomatologi și farmaciști dela Spitalele Militare sau de răniți vor fi imediat puși la dispoziția Corpului Teritorial pentru alte repartiții. 4. M. St. M. a intervenit pe lângă departamentele de resort sau pe lângă autoritățile îndreptățite rugând ca potrivit ordinului d-lui Mareșal să sancționeze pe românii care fiind însărcinați cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
s’au distribuit trupei de pază a Cercului Teritorial Vaslui conform ordinului Dvs. Nr. 923.790 din 4 Decembrie 1942 iar ¾ din alimente și efectele, au fost predate Consiliului de Patronaj al Operelor Sociale, Secția Vaslui, pentru a le distribui răniților din garnizoana Vaslui. Evreii care au trimis o pereche ismene cazone, au fost trimiși în judecata Curții Marțiale, pentru deținere de efecte militare, iar pentru restul evreilor rugăm hotărâți. Comand. Cercului Teritorial Vaslui Lt. Colonel, Popovici Sever Șeful Bir. 2
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
evrei, sau sunt prea puțini, Cercul Teritorial va cere de urgență Comandamentului Teritorial respectiv să-i repartizeze evreii necesari din alte localități depe raza Comandamentului. Cazarea evreilor aduși din alte localități se va face în interiorul Spitalului, însă strict separat de răniți. 4) Desconcentrarea milițienilor și înlocuirea cu evrei se va face până la 20 Martie 1943, cel mai târziu, Comandamentele Teritoriale raportând la această dată de executare și arătând numeric pe categorii (meseriași și muncitori necalificați) evrei repartizați la fiecare spital. SUBȘEFUL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MAREȘAL ION ANTONESCU Conducătorul Statului, următoarele: - Prin Instrucțiunile Marelui Stat Major privitoare la munca obligatorie a evreilor, aprobate de Domnul MAREȘAL, s’a interzis folosirea evreilor în serviciu de birou și ca medici sau farmaciști la spitalele militare și de răniți. - Față de dispozițiunea de revocare a acestei măsuri, Marele Stat Major opiniază pentru, excluderea evreilor din spitalele militare și de răniți, întrucât: - Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe frontul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
MAREȘAL, s’a interzis folosirea evreilor în serviciu de birou și ca medici sau farmaciști la spitalele militare și de răniți. - Față de dispozițiunea de revocare a acestei măsuri, Marele Stat Major opiniază pentru, excluderea evreilor din spitalele militare și de răniți, întrucât: - Încă din vara anului 1942, s’a constatat că evreii folosiți în spitale irită pe răniții veniți de pe frontul contra bolșevismului susținut de evrei. În afară de aceasta, nu s’au putut uita actele lașe ale evreilor cu ocazia retragerii trupelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
publică este defavorabilă prezenței evreilor în spitalele unde sunt îngrijiți acei cari au luptat și sângerat pentru apărarea patriei și indirect contra iudaismului. - Evreii folosiți în spitale și în special în birouri, au posibilitatea să culeagă informațiuni prețioase, fie dela răniți, fie dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați. - În același timp, evreii ar avea posibilitatea să ducă în ascuns, o acțiune de propagandă dăunătoare, prin diverse și iscusite mijloace, atât în interiorul spitalelor - printre răniți
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
răniți, fie dela personalul medical sau chiar din scripte, oricât de strict ar fi supravegheați. - În același timp, evreii ar avea posibilitatea să ducă în ascuns, o acțiune de propagandă dăunătoare, prin diverse și iscusite mijloace, atât în interiorul spitalelor - printre răniți -, cât și în exterior, prin informațiunile eronate care le-ar difuza ca din sursă autorizată. Față de cele arătate mai sus, rugăm pe Domnul MAREȘAL a menține măsura excluderii evreilor medici, farmaciști și contabili-secretari, dela spitalele militare și de Z.I.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cunoscut următoarele: 1) DOMNUL MAREȘAL aprobă să se consulte comunitățile evreești la stabilirea muncii obligatorii a femeilor. Femeile evreice nu vor fi întrebuințate decât la munci potrivit pregătirei lor, în spitale și instituții, la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăria răniților și alte munci de asemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de valoare decât la muncile grele de pământ. 2) Pentru constatarea evreilor bolnavi care urmează să fie scutiți de munca obligatorie, se va constitui la fiecare Cerc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
8. ÎNTREBUINȚAREA LA M.O. A EVREICELOR se va face potrivit pregătirii lor. Pentru aceasta, veți lua contact cu oficiile județene care vor forma echipe și le vor repartiza acolo unde cere nevoia: la spălatul rufelor, repararea echipamentului sau rufăriei răniților și alte munci deasemenea natură, unde folosul muncii lor poate fi mai de va loare decât la muncile grele de pământ. Sunt exceptate dela munca obligatorie femeile gravide, cele cu copii mici și cele găsite bolnave de către comisiile medicale. 9
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
avea nici o legătură cu politica. Pe el îl interesa doar biologia. Mi i-am imaginat pe ofițerii superiori spânzurați de stâlpii de telegraf, unul câte unul. — Cu puțin timp înainte ca armata bolșevică să preia puterea, locotenentul găsise un soldat rănit, care pleca de pe front, urmând să se interneze într-un spital militar. Era om de încredere, așa că i-a dat craniul și l-a rugat să-l predea decanului Facultății de Biologie din Petrograd, promițându-i o recompensă serioasă. Soldatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Un șofer de taxi a avut un atac de cord în timp ce conducea, s-a ciocnit de un parapet și a murit. Cele două pasagere, o femeie de treizeci și doi de ani și o fetiță de patru au fost grav rănite. Nu știu la care întrunire comunală s-au servit la masa de prânz sandvișuri cu stridii expirate. Au murit două persoane. Ministrul de Externe își exprima nemulțumirea față de rata ridicată a dobânzilor practicate de băncile americane. La ședința bancherilor americani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
1866, apreciată drept tezaur al poporului român. Transpune în germană doine și hore și, alături de balade ca Soarele și luna (pe care o compară cu versiunea tălmăcită de Fr. W. Schuster), Inelul și năframa, Bogatul și săracul, Leacul adevărat, Voinicul rănit. Tălmăcirile se detașează de cele oferite de Wilhelm von Kotzebue (Rumänische Volkspoesie, 1857), apropiindu-se de ținuta versiunilor realizate de Ludwig Vinzenz Fischer. Alte opt texte, doine selectate din antologia Jarník-Bârseanu, apar, în traducere liberă, în „Romänische Revue”, publicația lui
FRANKEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287078_a_288407]
-
și evrei comuniști din România -, siliți să îngenuncheze în celule, au fost omorâți prin împușcare cu revolverul, noaptea, în grabă, la lumina săracă a unui felinar de vânt. Câțiva dintre ei - printre care și G. - au scăpat cu viață: doar răniți ori teferi, dar șocați, s-au prăbușit printre cadavrele celorlalți și au fost crezuți morți; ceva mai târziu au reușit să fugă din închisoarea care avea să fie incendiată. În Masacrul, materia autobiografică este transpusă în ficțiune (prin modificări de
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
al Tuturor Zeilor, argonauții participă la o dezbatere despre „Zeul inexistent”, zeul ideal, așa cum și-l imaginează oamenii. Armenida vede în el un zeu casnic, pedagogic, model pentru copii. Asiana, sora ei, îl gândește ca pe un „Domn al inimilor rănite și îmbucătățite”, mai apropiat, așadar, de viziunea creștină, un altul (Euphnes) îl imaginează ca o întruchipare perfectă a metafizicii („părintele și rațiunea lucrurilor ultime, a celor fără cauze”). Marele Preot recomandă însă taina, tăcerea etc. Stilul acesta vine, evident, de la
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
bibliofil român. În anul următor, la 5 aprilie, un servitor încearcă să-l omoare în timp ce dormea, înfigându-i un pumnal până în creier. Tudor Arghezi publică, în „Cronica”, un necrolog, semn că se răspândise vestea morții lui. Cu o constituție robustă, rănitul supraviețuiește, însă tot restul vieții va rămâne țintuit într-un fotoliu, neputând să scrie și vorbind anevoios. O duce greu, un premiu național de teatru fiindu-i decernat când mai avea puțin de trăit. Ca o ironie a soartei, abia
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
exact, semidocumentar, cu multe divagații istorice (Pe urmele bolșevicilor). În celelalte două cărți, scriitorul se afirmă cu mai multă personalitate. În Drumuri de sânge, realitatea dramatică a războiului este percepută mai ales prin detalii de un naturalism șocant: victime mutilate, răniți, muribunzi revin în imagini obsesive. Iminența morții creează o stare tensionată până la limita insuportabilului. O altă ipostază a suferinței, delirul unui bolnav, în care totul ia proporții halucinante, se conturează în Moartea albă; titlul este o metaforă sugestivă pentru experiența
DRAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286862_a_288191]