5,519 matches
-
în sensul că ideile novatoare sunt receptate în consensul oficial și introduse în manualele școlare cu o întârziere care în cazuri extreme poate fi și de câteva decenii; b) moderația și precauția interpretativă, în sensul că, pe lungimea procesului de receptare a ideilor de proveniență avangardistă în stocul de informații care formează ariergarda consensului societal, asperitățile radicale sunt nivelate. Rezultatul final este o de-radicalizare a materialului original, care, convertit în manual didactic, este în mare parte curățat de elementele cu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer. Desigur că suntem conștienți de imposibilitatea abordării tuturor aspectelor legate de complexitatea operelor avute în vedere, dar credem, cu toate acestea, că am reușit să oferim o nouă grilă de receptare a personajului feminin medieval, privit dintr-o perspectivă modernă” (p.6). Teza Oanei Simona Zaharia se constituie într-o demonstrație convingătoare, mai ales pe terenul domeniului literaturii comparate, în care metoda comparatistă, cu mijloacele ei bine mânuite (paralelisme, analogii, convergențe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
așa cum apare ea la Giovanni Boccaccio și la Geoffrey Chaucer. Desigur că suntem conștienți de imposibilitatea abordării tuturor aspectelor legate de complexitatea operelor avute în vedere, dar credem, cu toate acestea, că am reușit să oferim o nouă grilă de receptare a personajului feminin medieval, privit dintr-o perspectivă modernă. 12 I. Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer - două spirite afine Secolul al XIV-lea, cel căruia îi aparțin cele două mari spirite pe care ne propunem să le aducem în discuție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
studiile din bibliografie, având în vedere numeroasele opere critice, de specialitate, dedicate celor două personalități pe plan mondial și dificultatea de a putea consulta, uneori, aceste materiale, și credem că teza de față poate reprezenta un prim pas spre aprofundarea receptării personajului feminin aparținând unor contexte sociale și mai ales culturale diferite. Talentul și originalitatea lui Giovanni Boccaccio și a lui Geoffrey Chaucer, pe care le-am creionat în capitolul prim al lucrării noastre, am încercat să demonstrăm, pe parcursul tezei, că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
revistă de specialitate cu scopul precis de a restabili adevărul și aceste amintiri își fac loc insistent în presă după ce pătrund regal în „Viața lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu (primul beneficiar și cel mai stabil punct de referință în receptarea biografiei poetului). Doctorul Vineș numește cauza „legendei”, scrisoarea Hanrietei vrând, probabil, să arate că amintitul frizer a născocit „cărămida” pornind de la scrisoarea respectivă, așadar că acesta întărește scrisoarea și nimic mai mult. La urma urmei, ce rost avea amintirea acelui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
G. Călinescu, altele pe care el însuși nu le-a văzut, altele, în fine, pe care el le-a dat la o parte. Domnii Ionel Oprișan și Ștefan Vârgolici au ajuns la volumul al zecelea cu al dânșilor „Corpus al receptării critice a operei lui Eminescu”, iar dl. Alexandru Dobrescu editează a doua oară o antologie (foarte vag comentată, din păcate) a „Detractorilor lui Eminescu” și așchii din aceste cărți de texte, dar și din altele pe care nu le mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întemeiază tradiția nouă ( subliniem, pentru că este o contradicție în termeni, despre tradiție se vorbește la timpul trecut, nu la viitor...) care ne domină și astăzi. Va urma centenarul din 1950 al nașterii lui Eminescu unde se vor stabili reguli pentru receptarea vieții și operei poetului.! Nici G.Călinescu, nici I.E.Torouțiu - nici Perpessicius însuși n-au fost cultivați la acest centenar când s-a lansat sintagma „naș Eminescu” (traducere din rusește, „Emineescu al nostru”) E trist de câte ori trebuie să apelăm la
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
simbolism socio-cultural care generează meta-imaginea, transformând formele de manifestare ale unui genius loci în categorii poetice. Arhitectura imaginii are ca temelie ritul și ritualul, devenite categorii ale imaginarului cultural, în timp ce meta-imaginea este reprezentată de ceremonie, înțeleasă ca devenire și procesualitate. Receptarea unei duble fețe a imaginarului, socio-cultural și poetic, reconstruiește imaginea ca o structură intermitentă a complexului de sensuri descifrate. Manifestarea artistică a mărcilor semantice ale orizontului socio-cultural se desfășoară în trepte, inițiatic: imaginea arhetipală, imaginea mitică, meta-imaginea. Imaginea arhetipală, descătușată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei de opoziția singular / plural redefinește, cu ajutorul comparațiilor, plenitudinea înțelesurilor: "Vai, sărace fetele, / Îs toate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Câmpulungului bucovinean, , Editura Fundației culturale "Alexandru Bogza", Câmpulung Moldovenesc, 2000. * * *, Lumi fascinante, lumi uimitoare, O călătorie prin cele mai interesante locuri de pe pământ, traducere Sanda Aronescu, Editura Reader´s Digest, 2007. MARCUS, Solomon, Timpul, Editura Albatros, București, 1985. MIHĂILĂ, Ecaterina, Receptarea poetică, Editura Eminescu, București, 1980. MICLĂU, Paul, Signes poétiques, EDP, București, 1983. NOICA, Constantin, Devenirea întru ființă, vol. I, Încercare asupra filosofiei tradiționale, vol. II, Tratat de ontologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. ONG, Walter I., Oralità e scriittura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Husar, Metapoetica, Prolegomene, Editura Univers, București, 1983, p. 127. 12 Ibidem, pp. 129-130. 13 Oswald Ducrot, Tzvetan Todorov, Dictionnaire encyclopédique des sciences du langage, Édition du Seuil, Paris, 1972, v. Poétique, p. 106. 14 Ibidem, p. 107. 15 Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, Editura Eminescu, București, 1980, p. 20. 16 Ibidem, p. 21. 17 v. Crișu Dascălu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986, p. 19. 18 Ibidem, p. 8. 19 Ibidem, p. 57. 20 Ibidem, p. 183. 21 v. Emanuel Vasiliu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lettres mortes ne deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
qu`en s`integrant dans le temps du lecteur et de l`auditeur". 42 v. Dumitru Irimia, Structura stilistică a limbii române contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986,p. 21. 43 v. Ecaterina Mihăilă, Receptarea poetică, cap. Poeticitate și receptare, Ed. cit., pp. 15-24. 44 v. Carmen Vlad, Sensul, dimensiunea esențială a textului, cap. IV, Referință, coerență și globalitate, Editura Dacia, Cluj-Napoca, pp. 98-122. 45 Aristotel, Poetica, Studiu introductive, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lui ar putea fi comparată cu cea a unui gânditor ca Henri Bergson (!). Wittgenstein a rămas, la noi, până astăzi puțin cunoscut și discutat în afara unor grupuri restrânse de profesioniști ai filozofiei și a cercurilor culturale de orientare postmodernistă. În comparație cu receptarea gândirii sale în lumea largă, cu impulsul pe care îl oferă ea astăzi, atât cercetării filozofice, cât și dezbaterii de idei, faptul mi se pare a fi un semn al provincialismului. În ultimul timp, au fost traduse în limba română
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
un mod cu totul impersonal, să se abțină să spună lucruri care ar putea să intereseze pe acei, mult mai puțini, care au investit deja în studiul operei filozofului. Nu îmi fac iluzii că există obstacole considerabile în calea unei receptări a gândirii lui Wittgenstein în cultura română care să se apropie de cea pe care o are opera lui în cultura de limbă engleză sau în cea a altor limbi de circulație universală. Căci scrierile lui Wittgenstein nu poartă pecetea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ale lui Kraus din Die Fackel, publicația pe care Gretl o urmărea cu susținută atenție. Se știe, de altfel, că în timpul șederii sale în Norvegia, în 1913, Wittgenstein a cerut să i se trimită numere noi ale revistei. Cât despre receptarea cărții lui Weininger, aceasta pare să fi fost inevitabilă. Ludwig trăise în plină adolescență într-un mediu impregnat de un cult al lui Weininger, acel cult care a fost declanșat prin sinuciderea lui la 23 de ani, în toamna anului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a științei pozitive de metafizica speculativă. Și vor considera că Tractatus-ul propune o teorie, una înrudită cu cea kantiană, în măsura în care este tot o teorie a experienței, diferită însă de aceasta prin orientarea ei empiristă. O formulare foarte clară a acestei receptări răspândite a Tractatus-ului a dat-o, cu câteva decenii în urmă, filozoful american Wilfrid Sellars. „Wittgensteinul Tractatus-ului - scria Sellars - este un caz deosebit de interesant deoarece deși se integrează, în anumite privințe, în mod clar în tradiția lui Hume, el concepe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
măsură, de înțelegerea întregului, dar și a părților alcătuitoare. Unitatea și integralitatea analizei semiotice rezultă din faptul că fiecare dimensiune se realizează prin participarea celorlalte. Nu ne putem imagina performativitatea discursului didactic în afara respectării normelor de ordin logic sau în afara receptării referinței tematice. O parte interesantă și utilă a lucrării o reprezintă cercetarea efectuată și prezentată în volum, unică prin obiectivele specifice, prin organizarea etapelor definitorii, prin instrumentele utilizate prin care se evidențiază măsura în care cadrele didactice valorizează gesturile în
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
coprezente. Legăturile sintactice constituie premise ale descifrării sensurilor cuvintelor și gesturilor acestuia la care se adaugă contextul. Semioza didactică se referă la funcționarea acestui sistem de semne lingvistice și nonlingvistice sau a comunicării didactice ca proces semnificant de producere și receptare de semne din partea actorilor educaționali. Termenul de ,,semioză" (obiect de studiu al semioticii) se compune, după Traian Stănciulescu (2004), din ,,situația semiotică" (de semnificare) și ,,situația de comunicare" (de transfer al conținutului semnificativ), două etape corelate ale unuia și aceluiași
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Climatul favorabil în sala de clasă poate fi creat de personalitatea profesorului, de actualitatea și profunzimea temei discursului, de concordanța între problematica expusă și ierarhizările valorice ale elevilor. De cele mai multe ori, un climat afectiv pozitiv creează condiții mai bune de receptare și învățare, relații de cooperare și sprijin, amplificând astfel performanțele discursive. Impactul pe care partenerii îl exercită unii asupra altora depinde de calitatea și profunzimea relaționării, de abilitățile de comunicare atât ale profesorului, cât și ale elevilor. Elementul intențional al
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de a regla interacțiunea profesor-elev. În funcție de aceștia, atmosfera de învățare poate fi caracterizată ca fiind dinamică sau monotonă, provocatoare sau inhibitoare, plăcută sau plictisitoare. Dintre parametrii paraverbali cei mai importanți în discursul didactic menționăm: • Efectul înălțimii și timbrului vocii în receptarea mesajelor și menținerea atenției elevilor. Caracteristicile vocii profesorului transmit informații esențiale despre acesta: vârsta, genul, starea psihofizică, motivația și dăruirea pentru cariera didactică, iar particularitățile de pronunție ne oferă date despre mediul de proveniență, zona geografică, gradul de instrucție, mediul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să utilizeze cel mai frecvent sunetele din gama medie, dar pentru a putea ilustra anumite nuanțe ale emoțiilor, sentimentelor, atitudinilor poate apela și la sunetele grave sau înalte. Înălțimea și timbrul vocii profesorului sunt parametrii paraverbali care influențează gradul de receptare și concentrare a atenției elevilor pe parcursul lecției. • Rolul facilitator sau perturbator al intensității și tonului vocii. Fondul energetic al profesorului și trăsăturile sale de personalitate (răbdarea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine) se pot exprima prin intensitatea vocii (puternică, medie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
influențează ritmul vorbirii acestuia. O atenție deosebită trebuie acordată cazurilor când ritmul este ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în care ritmul vorbirii este foarte rapid, există posibilitatea ca elevii să întâmpine dificultăți serioase, mai întâi, la nivelul receptării mesajelor (cercetări mai recente din domeniul psihologiei arată că limita maximă de receptare este de 250 cuvinte/minut), iar după aceea la nivelul procesului de decodificare a mesajelor, lucru ușor explicabil prin faptul că primirea acestora s-a făcut într-
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ori foarte rapid ori foarte lent. În cazul în care ritmul vorbirii este foarte rapid, există posibilitatea ca elevii să întâmpine dificultăți serioase, mai întâi, la nivelul receptării mesajelor (cercetări mai recente din domeniul psihologiei arată că limita maximă de receptare este de 250 cuvinte/minut), iar după aceea la nivelul procesului de decodificare a mesajelor, lucru ușor explicabil prin faptul că primirea acestora s-a făcut într-un mod extrem de selectiv. Consecințele negative determinate de ritmul foarte alert se concretizează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o înțelegere defectuoasă a mesajelor primite, cu urmări negative atât pe termen scurt, cât și pe termen lung în ceea ce privește evoluția cunoașterii și, de asemenea, într-o stare de disconfort și de oboseală la elevi prin concentrarea maximă a atenției în receptarea și în decodificarea mesajelor. Dimpotrivă, în cazul în care ritmul este prea lent, poate să-i distragă atenția elevului care are tendința de a utiliza intervalul de timp disponibil în direcții colaterale scopului discursului didactic al profesorului. Persoanele care prezintă
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]