7,357 matches
-
judecat și care, pe deasupra, fusese executată. 33. Aceste elemente îi sunt suficiente Curții pentru a constata că anularea de către Curtea Supremă de Justiție a Deciziei din data de 28 noiembrie 2001 a încălcat principiul securității raporturilor juridice, aducând atingere dreptului reclamantei la un proces echitabil. 34. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenție. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 35. Într-un al doilea formular de cerere trimis la data de
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
echitabil. 34. Prin urmare, a avut loc încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenție. II. Asupra pretinsei încălcări a art. 1 din Protocolul nr. 1 35. Într-un al doilea formular de cerere trimis la data de 19 mai 2005, reclamanta se plânge de faptul că Decizia Curții Supreme de Justiție din data de 21 octombrie 2003 a avut ca efect încălcarea dreptului la respectarea bunurilor sale, astfel cum este acesta prevăzut de articolul 1 din Protocolul nr. 1. Asupra admisibilității
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
continuă de privare de proprietate [Sardin împotriva Rusiei (dec.), nr. 69.582/01, CEDO 2004-II]. 38. Prin urmare, în temeiul art. 35 paragraful 1 din Convenție, atunci când dreptul intern nu prevede nicio cale de atac efectivă împotriva deciziei de anulare, reclamanta trebuie să își formuleze cererile în fața Curții într-un termen de cel mult 6 luni de la data deciziei respective (Sardin, citată anterior) sau, dacă dreptul intern nu prevede comunicarea hotărârii respective părților, începând cu data redactării deciziei de anulare (Papachelas
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
începând cu data redactării deciziei de anulare (Papachelas împotriva Greciei [MC], nr. 31.423/96, § 30, CEDO 1999-II). 39. În speță, Curtea observă că dreptul român nu prevedea o cale de atac efectivă împotriva unei decizii de anulare și că reclamanta a aflat de pretinsa încălcare a dreptului la respectarea bunurilor sale cel târziu la data de 26 noiembrie 2003, dată la care această decizie a fost redactată și pusă la dispoziția părților. 40. Rezultă că acest capăt de cerere, formulat
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
dreptul intern al înaltei părți contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecințelor acestei încălcări, Curtea acordă părții lezate, dacă este cazul, o reparație echitabilă." A. Prejudiciu a) Prejudiciul material ... 42. În ceea ce privește prejudiciul material pe care l-a suferit, reclamanta solicită în principal restituirea bunului în litigiu. În caz de nerestituire, ea solicită suma de 45.000 EUR, reprezentând contribuția sa exclusivă la cumpărarea apartamentului în discuție, reținută de Curtea de Apel București în Decizia sa din data de 28
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
exclusivă la cumpărarea apartamentului în discuție, reținută de Curtea de Apel București în Decizia sa din data de 28 noiembrie 2001, a cărei valoare este stabilită în raport cu valoarea actuală de piață a apartamentului. 43. Guvernul arată, în primul rând, că reclamanta nu își poate întemeia cererea de reparație a prejudiciului material pe Decizia din data de 28 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, din moment ce aceasta a fost anulată în urma recursului în anulare formulat de procurorul general. Făcând trimitere la contribuția
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
nu își poate întemeia cererea de reparație a prejudiciului material pe Decizia din data de 28 noiembrie 2001 a Curții de Apel București, din moment ce aceasta a fost anulată în urma recursului în anulare formulat de procurorul general. Făcând trimitere la contribuția reclamantei la comunitatea matrimonială de bunuri, astfel cum a fost ea reținută în Decizia din 23 aprilie 2001 a Tribunalului București, Guvernul consideră că suma pe care reclamanta o poate pretinde cu acest titlu nu poate depăși jumătate din valoarea bunului
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
anulată în urma recursului în anulare formulat de procurorul general. Făcând trimitere la contribuția reclamantei la comunitatea matrimonială de bunuri, astfel cum a fost ea reținută în Decizia din 23 aprilie 2001 a Tribunalului București, Guvernul consideră că suma pe care reclamanta o poate pretinde cu acest titlu nu poate depăși jumătate din valoarea bunului în litigiu. În al doilea rând, Guvernul argumentează lipsa oricărei legături de cauzalitate între o eventuală încălcare a acestui articol și prejudiciul material pretins de reclamantă. În
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
care reclamanta o poate pretinde cu acest titlu nu poate depăși jumătate din valoarea bunului în litigiu. În al doilea rând, Guvernul argumentează lipsa oricărei legături de cauzalitate între o eventuală încălcare a acestui articol și prejudiciul material pretins de reclamantă. În acest sens, întemeindu-se pe Cauza Melnic împotriva Moldovei (nr. 6.923/03, 14 noiembrie 2006), în care Curtea nu s-a pronunțat asupra art. 1 din Protocolul nr. 1, dar a acordat o reparație pentru prejudiciul material și
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
permite revizuirea unui proces în plan intern. Astfel, întrucât în urma unei hotărâri a Curții Europene dreptul național permite restitutio în integrum, și anume restabilirea situației existente înainte de survenirea încălcării constatate a art. 6, datorită rolului său secundar, Curtea consideră că reclamanta trebuie mai întâi să sesizeze instanțele interne în conformitate cu prevederile de drept intern citate mai sus. 49. Prin urmare, nu se impune acordarea vreunei despăgubiri reclamantei cu titlu de daune materiale. b) Prejudiciul moral ... 50. Reclamanta susține că a suferit și
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
existente înainte de survenirea încălcării constatate a art. 6, datorită rolului său secundar, Curtea consideră că reclamanta trebuie mai întâi să sesizeze instanțele interne în conformitate cu prevederile de drept intern citate mai sus. 49. Prin urmare, nu se impune acordarea vreunei despăgubiri reclamantei cu titlu de daune materiale. b) Prejudiciul moral ... 50. Reclamanta susține că a suferit și un prejudiciu moral, exprimându-se în termenii următori: Starea mea de sănătate s-a deteriorat definitiv în urma traumelor psihice și de altă natură suferite în
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
său secundar, Curtea consideră că reclamanta trebuie mai întâi să sesizeze instanțele interne în conformitate cu prevederile de drept intern citate mai sus. 49. Prin urmare, nu se impune acordarea vreunei despăgubiri reclamantei cu titlu de daune materiale. b) Prejudiciul moral ... 50. Reclamanta susține că a suferit și un prejudiciu moral, exprimându-se în termenii următori: Starea mea de sănătate s-a deteriorat definitiv în urma traumelor psihice și de altă natură suferite în cei 13 ani de litigii (1993-2006), a faptului că am
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
13 ani de litigii (1993-2006), a faptului că am rămas fără domiciliu stabil și a nedreptăților Justiției române." Totuși, ea nu precizează suma pe care o solicită cu acest titlu. 51. În ceea ce privește prejudiciul moral, Guvernul arată în primul rând că reclamanta nu a indicat un cuantum al pretențiilor sale și că nu a dovedit nicio legătură de cauzalitate între pretinsa încălcare și prejudiciul moral pe care îl susține. În al doilea rând, Guvernul consideră că orice sumă pe care Curtea ar
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
cauzat de o eventuală încălcare a art. 6 din Convenție. În acest sens, el consideră că constatarea încălcării ar constitui în sine o reparație mulțumitoare. 52. Curtea nu distinge nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul pretins de reclamantă, în ceea ce privește deteriorarea stării sale de sănătate. Mai mult, Curtea constată că reclamanta nu s-a plâns de o încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenție din cauza duratei procedurilor la care a participat, astfel că nu i se poate acorda
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
sens, el consideră că constatarea încălcării ar constitui în sine o reparație mulțumitoare. 52. Curtea nu distinge nicio legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul pretins de reclamantă, în ceea ce privește deteriorarea stării sale de sănătate. Mai mult, Curtea constată că reclamanta nu s-a plâns de o încălcare a art. 6 paragraful 1 din Convenție din cauza duratei procedurilor la care a participat, astfel că nu i se poate acorda nicio reparație în acest sens. 53. În schimb, Curtea apreciază că anularea
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
nicio reparație în acest sens. 53. În schimb, Curtea apreciază că anularea deciziei din data de 28 noiembrie 2001 de către Curtea Supremă de Justiție, în urma recursului în anulare formulat de procurorul general, a dus la o gravă încălcare a dreptului reclamantei la un proces echitabil, care i-a cauzat un prejudiciu moral. Ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa și statuând în echitate, în sensul art. 41 din Convenție, Curtea îi alocă suma de 3.000 EUR cu acest
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
a cauzat un prejudiciu moral. Ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa și statuând în echitate, în sensul art. 41 din Convenție, Curtea îi alocă suma de 3.000 EUR cu acest titlu. B. Cheltuieli de judecată 54. Reclamanta nu a formulat nicio cerere cu acest titlu. 55. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care le-a solicitat. Prin urmare, în speță, Curtea nu îi acordă reclamantei nicio sumă cu acest
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
Cheltuieli de judecată 54. Reclamanta nu a formulat nicio cerere cu acest titlu. 55. Conform jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care le-a solicitat. Prin urmare, în speță, Curtea nu îi acordă reclamantei nicio sumă cu acest titlu. C. Dobânzi moratorii 56. Curtea consideră potrivit ca rata dobânzii moratorii să se bazeze pe rata dobânzii facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN UNANIMITATE
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
că a avut loc încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenție; 3. hotărăște: a) ca statul pârât să asigure, în cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 paragraful 2 din Convenție, la cererea reclamantei adresată instanțelor competente, revizuirea Deciziei din data de 21 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție în temeiul art. 322 paragraful 9 din Codul de procedură civilă; ... b) ca, în orice caz, statul pârât să îi plătească reclamantei, în cel
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
la cererea reclamantei adresată instanțelor competente, revizuirea Deciziei din data de 21 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție în temeiul art. 322 paragraful 9 din Codul de procedură civilă; ... b) ca, în orice caz, statul pârât să îi plătească reclamantei, în cel mult 3 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, conform art. 44 paragraful 2 din Convenție, suma de 3.000 (trei mii) euro cu titlu de daune morale, plus orice sumă ce ar putea fi datorată cu
HOTĂRÂRE din 22 noiembrie 2007 în Cauza Sfrijan împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203868_a_205197]
-
la data de 24 ianuarie 2008, pronunță următoarea hot��râre, adoptată la această dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află o cerere (nr. 14.019/05) îndreptată împotriva României, prin care un cetățean al acestui stat, doamna Iulia Dumitrescu (reclamanta), a sesizat Curtea la data de 2 aprilie 2005, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat de agentul său, domnul Răzvan-Horațiu Radu, de la Ministerul Afacerilor Externe
HOTĂRÂRE din 14 februarie 2008 în Cauza Dumitrescu împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205368_a_206697]
-
Afacerilor Externe. 3. La data de 2 martie 2006, Curtea a decis să comunice cererea Guvernului. Invocând art. 29 § 3 din Convenție, aceasta a decis să analizeze în același timp admisibilitatea și temeinicia cauzei. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Reclamanta s-a născut în anul 1934 și a locuit în București. În urma decesului său, care a intervenit la data de 2 iulie 2006, domnii Gheorghe și Gabriel Dumitrescu, soțul și, respectiv, fiul reclamantei, în calitate de moștenitori, și-au exprimat, prin scrisoarea
HOTĂRÂRE din 14 februarie 2008 în Cauza Dumitrescu împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205368_a_206697]
-
cauzei. ÎN FAPT I. Circumstanțele cauzei 4. Reclamanta s-a născut în anul 1934 și a locuit în București. În urma decesului său, care a intervenit la data de 2 iulie 2006, domnii Gheorghe și Gabriel Dumitrescu, soțul și, respectiv, fiul reclamantei, în calitate de moștenitori, și-au exprimat, prin scrisoarea din 8 noiembrie 2006, dorința de a continua procesul. 5. În anul 1958, în temeiul Decretului nr. 92/1950 , imobilul situat la nr. 41 din str. Romulus din București, compus dintr-o casă
HOTĂRÂRE din 14 februarie 2008 în Cauza Dumitrescu împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205368_a_206697]
-
dorința de a continua procesul. 5. În anul 1958, în temeiul Decretului nr. 92/1950 , imobilul situat la nr. 41 din str. Romulus din București, compus dintr-o casă și din terenul aferent în suprafață de 381 mý, aparținând părinților reclamantei, a făcut obiectul unei naționalizări. 6. La 23 mai 2000, în urma unei acțiuni în revendicare imobiliară, reclamanta a obținut o hotărâre definitivă care constata ilegalitatea naționalizării imobilului și dispunea restituirea acestuia către reclamantă. 7. În pofida recunoașterii definitive în justiție a
HOTĂRÂRE din 14 februarie 2008 în Cauza Dumitrescu împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205368_a_206697]
-
la nr. 41 din str. Romulus din București, compus dintr-o casă și din terenul aferent în suprafață de 381 mý, aparținând părinților reclamantei, a făcut obiectul unei naționalizări. 6. La 23 mai 2000, în urma unei acțiuni în revendicare imobiliară, reclamanta a obținut o hotărâre definitivă care constata ilegalitatea naționalizării imobilului și dispunea restituirea acestuia către reclamantă. 7. În pofida recunoașterii definitive în justiție a dreptului său de proprietate, reclamanta s-a aflat în imposibilitatea de a-și recupera bunul în întregime
HOTĂRÂRE din 14 februarie 2008 în Cauza Dumitrescu împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205368_a_206697]