6,309 matches
-
de ani de condamnare. Tare am regretat pe Oprișan... Se vedea pe fața lui că acest om se chinuie foarte tare, și degeaba a trecut prin iad, că el tot a rămas cum era înainte... Nu știu precis, dar am regretat tare pe el... No, pe urmă ei au ținut discursuri, ne-au povestit viața lor... Și asta-i cel mai important. Ziceau că ce putredă a fost societatea burgheză și politică în România... Bine, ei au spus ce au constatat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să mă prezint la universitate. Inchipuiți-vă, eram în ’53, înainte de moartea lui Stalin cu o lună. Pot să vă spun că din pușcărie direct am intrat in Teologie, că peste o săptămână m-am inscris in Teologie... Și n-am regretat. Intr-adevăr, n-am simțit o chemare mai înainte, și pot să vă spun că nici atuncea, dar când am terminat anul I am simțit că dacă aș fi avut posibilitatea să aleg din toate facultățile, tot Teologia aș fi
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
facultățile, tot Teologia aș fi ales. Am terminat în ’56, și am fost capelan, ajutor de preot la Cluj. Privind în urmă, la această vârstă, puteți spune că aveți regrete sau resentimente în ceea ce privește închisoarea și tot ce-ați trăit acolo? Regrete, da. Resentimente... Acuma mă gândesc că altfel privesc astăzi, altfel le-am privit după 20 de ani și tot așa... Jumătate secol e mare timp. In general eu simt o ură sau, in orice caz, sentimente neplăcute față de comunism. Însă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
un fel... Și in al doilea rând, iertăm, dar vrem să știm ce să iertăm! Al treilea: oare omul care a făcut astea și care mai trăiește, el cum privește lucrurile petrecute și cum privește vina și crima lui? A regretat oare? Despre astea trei elemente ar trebui să știm lucrurile și atuncea ar fi o iertare adevărată și complectă. Altfel, doar așa, personal, individual. Vă mulțumesc. Și eu. Și prețuiesc foarte-foarte tare că ați ales acest domeniu, această temă, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Păi ce să facem cu tine la muncă? Domnule, io muncesc! Așa am fost toată viața învățat și muncesc... Și, în sfârșit, am plecat la muncă la Periprava, unde am stat doi ani. A fost o alegere bună sau ați regretat? Aici era un loc de muncă dat în paștele măsii. Era severitatea mare pentru că dacă te întorceai de la câmp și nu făceai norma brigadierul te dădea pe notă la poartă... La plecarea și la venirea în colonie se făcea numărătoarea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că Brătianu vrea să demisioneze în parte și din cauza doamnei Mavrogheni, este însă un pretext cât se poate de nedrept. Ora 10½ Slăniceanu, creat al cincilea regiment de artilerie. După-amiaza audiență, generalul Manu. Scris. Răcit foarte tare. Boerescu la mine, regretă și el criza de guvern, pe care parțial a provocat-o. R. Mihai la mine. D. Brătianu telegrafiază că a plecat din Constantinopol. Seara scris. Theodori încă la mine. Miercuri, 8/20 aprilie. Ziua mea de naștere nu e sărbătorită
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
serbarea pentru mâine. După-amiaza audiențe, baronul Bela d’Atzel (Ungaria) îndelung la mine. Ora 4½ Pherekyde, care vine de la Paris, i-a văzut pe Grévy și pe Gambetta. Voinescu de la Pesta la mine, schimbă cu Frank de la Constantinopol; va fi regretat în Ungaria, căci Voinescu e în foarte bune relații cu Andrassy. Seara cu Elisabeta, scris. Vremea pare să se strice din nou. Excursie la Focșani Duminică, 18/30 octombrie. București-Focșani Ora 7½ sculat. Vreme mohorâtă, ploioasă. Ora 8 dejunat cu
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
raporturi cu noi, i-a ordonat lui Hoyos să mențină doar relații în scris cu guvernul român. Mesajul tronului ar fi un act ostil și jignitor pentru Austria, ne-ar rămâne nouă să luăm inițiativa de a-l repara. Kalnoky regretă că mi-a fost pus în gură un asemenea discurs jignitor, el ar avea cel mai adânc respect pentru mine. Împăratul ar urma acum să hotărască dacă e cazul să se ia măsuri. La Berlin și Petersburg atitudinea ar fi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
este nemulțumită de el. I. Brătianu preia definitiv Ministerul de Război. Miercuri, 2/14 decembrie Viscol. Ora 10½ venit Stătescu. Bălăceanu telegrafiază că speră să poată fi stins conflictul printr-o declarație a Consiliului de miniștri, prin care acesta să regrete că mesajului tronului i-a fost dat un înțeles pe care nu l-a avut și să declare că în nici un caz nu a dorit să jignească Austria etc. Kalnoky e la Pesta. Ora 2 venit iarăși Stătescu. Bălăceanu telegrafiază
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11 înapoi. Ministrul de război și ministrul de finanțe Lecca la mine. Recolta stă foarte bine peste tot, finanțele merg bine. După-amiaza audiențe. Orele 5-7 Wight la mine, îmi aduce o scrisoare de la regina Angliei, scrie mult despre chestiunea Dunării, regretă că România e izolată. Seara scris. Marți, 18/30 mai Înainte de amiază ploaie puternică, ceva vânt, mai târziu frumos, enorm de umed. Înainte de amiază nici un ministru. Camerele nu au cvorum. După-amiaza scris, cu Elisabeta. Ora 4½ inspectat la cazarmă Regimentul
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ceară audiență simplă, ceea ce el face. Joi, 16/28 februarie Noaptea ceva ploaie. Elisabeta răcită. Înainte de amiază Câmpineanu, urmează să fie supus Camerei un credit de 1.700.000 franci pentru Palat. Văzut pe Wühterich, care este mutat la Broșteni; regretă nesfârșit această măsură. După-amiază Crețescu, președintele Curții de Casație. Ora 5 Ring, care regretă ceea ce s-a întâmplat la balul său. Seara scris. Vineri, 17/29 februarie Din păcate vreme complet senină. Înainte de amiază Sturdza și Câmpineanu. După-amiază Cerchez, pentru
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
răcită. Înainte de amiază Câmpineanu, urmează să fie supus Camerei un credit de 1.700.000 franci pentru Palat. Văzut pe Wühterich, care este mutat la Broșteni; regretă nesfârșit această măsură. După-amiază Crețescu, președintele Curții de Casație. Ora 5 Ring, care regretă ceea ce s-a întâmplat la balul său. Seara scris. Vineri, 17/29 februarie Din păcate vreme complet senină. Înainte de amiază Sturdza și Câmpineanu. După-amiază Cerchez, pentru reconstrucția Palatului, trebuie plătite firmelor 2 milioane în avans. În construcția nouă, sufrageria foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Prefectul poliției la mine. Orele 5-6 Mitilineu, care a venit de la Belgrad. Seara citit. Miercuri, 4 februarie/23 ianuarie Mohorât, cald. Înainte de amiază nici un ministru. Brătianu bolnav. Chițu e grav bolnav și trebuie să părăsească ministerul, ceea ce nu e de regretat. După-amiază promenadă, cald, umed. Seara cu Elisabeta. Ora 10 singur la balul funcționarilor. D. Ghica, președintele, mă întâmpină la teatru. Tombolă, destul de plin, rămas până la ora 12½, vorbit cu multă lume. Joi, 5 februarie/24 ianuarie Ceață, deloc frig. Înainte de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
apoi Stöhr. Ora 5 Brătianu, negocierile cu Austro-Ungaria vor fi întrerupte. Furtună cu grindină și ploaie torențială. Viile și pomii fructiferi au foarte mult de suferit. Ora 5½ Sturdza, iar la 6¾ încă Pherekyde, l-a întâlnit pe Mayer, care regretă întreruperea. Ora 7¼ masaj. Seara ploaie torențială, care va aduce inundații. +7°R. Cu Elisabeta, piquet, scris. Sinaia Duminică, 9 mai/27 aprilie. București-Sinaia. Vreme minunată. Ora 9 Stöhr la mine. Ora 10 cu Elisabeta la gară, cald. Miniștrii de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu Elisabeta în grădină. Vântos. Duminică, 15/27 iunie Vânt rece. Înainte de amiază Stöhr, care a venit de la Sinaia. După-amiaza audiențe. Are loc închiderea Camerei. Ora 5 la Palat, Kott și Stöhr aici. Orele 6-7 Brătianu, vorbit despre situație. Busch regretă că problema tarifelor nu a fost adusă în fața Camerei. Seara cu Elisabeta, răcoare. Luni, 16/28 iunie Cald. Înainte de amiază Stolojan, până la ora 12. După-amiaza asistat la examene, la ora 2 la liceul Sf. Sava, apoi la liceul Matei Basarab
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în Rezoluția nr. 1.227 (1999), adresată tuturor statelor, de a opri vânzările de arme și muniții către Eritreea și Etiopia, profund tulburat de continuarea luptelor dintre Eritreea și Etiopia, deplângând pierderile de vieți omenești ca urmare a luptelor și regretând profund impactul negativ pe care deturnarea resurselor antrenate în conflict continuă să afecteze acțiunea umanitară dusă în vederea remedierii crizei alimentare care se resimte în regiune, subliniind că cele două părți trebuie să ajungă la o reglementare pașnică a conflictului, reafirmând
REZOLUŢIA nr. 1.298 din 17 mai 2000 privind conflictul dintre Eritreea şi Etiopia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131591_a_132920]
-
dintre părinți, precum și autoritățile publice nu au o importanță decisivă. Este stabilit, de asemenea, ca în speță copiii au declarat în mod categoric că preferă să locuiască cu tatăl lor; aceasta preferință trebuie să fie și ea luată în considerare. Regret mult că acest element a fost neglijat atât în procedurile interne, cât și în cele externe. Din punctul meu de vedere, punerea în executare a unei vechi hotărâri judecătorești, împotriva voinței celor care făceau obiectul hotărârii, nu se justifică. De
HOTĂRÂRE din 25 ianuarie 2000 în cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131966_a_133295]
-
în care a fost săvârșită, prezintă un grad de pericol social redus și nu a produs urmări grave; ... c) pagubă pricinuita prin infracțiune a fost integral reparata până la pronunțarea hotărârii; ... d) din atitudinea făptuitorului după săvârșirea infracțiunii rezultă că acesta regretă faptă; ... e) sunt suficiente date că făptuitorul poate fi îndreptat fără a i se aplică o pedeapsă. Înlocuirea răspunderii penale nu se poate dispune dacă făptuitorul a mai fost anterior condamnat sau i s-au mai aplicat de două ori
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) actualizat până la data de 01 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138014_a_139343]
-
în care a fost săvârșită, prezintă un grad de pericol social redus și nu a produs urmări grave; ... c) paguba pricinuită prin infracțiune a fost integral reparată până la pronunțarea hotărârii; ... d) din atitudinea făptuitorului după săvârșirea infracțiunii rezultă ca acesta regretă fapta; ... e) sunt suficiente date că făptuitorul poate fi îndreptat fără a i se aplică o pedeapsă. Înlocuirea răspunderii penale nu se poate dispune dacă făptuitorul a mai fost anterior condamnat sau i s-au mai aplicat de două ori
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
mele cădeau în această prăpastie, dar am înțeles de atunci că nimic altceva, în afară de moartea mea, n-o s-o umple.” (O. Paler, Galilei, 94), „Atunci mă gândesc că această lume îmi poate lua totul, mai puțin dreptul de a o regreta.” (O.Paler, Galilei, 148) • adverbul decât (întrebuințat prepozițional): „Nu mai puteam face alte eforturi decât cele minime”. (O. Paler, Viața, 283) Completiva de excepție este introdusă în frază prin: • locuțiunile conjuncționale în afară că și decât să: „Ce să le
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
peste 20 de cărți publicate și alte vreo 20 nepublicate, multe dintre ele premiate la concursuri regionale și locale și dedicate, mai ales, valorilor și personalităților băcăuane, care s-au bucurat de o bună apreciere din partea istoricilor și criticilor literari. Regret însă că toată strădania mea de a aduce la lumină aceste valori spirituale n-a ajuns în atenția edililor și administrației locale, cu prilejul acordării unor distincții pentru merite și activități deosebite, de care s-au bucurat deja unii dintre
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
fi adăugat poate câteva considerațiuni accesorii. Nu m-aș fi mirat, dacă această ordine logică, dar nepremeditată, ar fi fost turburată de intervenția unui specialist, care mi-ar fi putut semnala vreo eroare ce nu-i exclus să fi comis. Regret că nu sunt vinicultor, dar e sigur iarăși că nu aș fi atacat o chest iune pe care aș ignorao. Iată însă că arhitectura planului meu inițial o modifică, nu un cultivator, ci un beletrist. Distinsul meu conf rate, domnul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
această perioadă tulbure din istoria țării, de către un medic eminent, dr. Jak Ungar (1888-1918). Timp de 30 de ani dr. Ungar a îngrijit mii de bolnavi și răniți cu o mare devoțiune, făcând din medicină un apostolat. A murit sărac, regretat de toți cetățenii vasluieni. La Spitalele pentru tifoizi din județ, ca și pe câmpul de luptă, au murit la datorie la căpătâiul bolnavilor peste 50 de medici și sanitari, unii din ei fiind îngropați în Mausoleul „Peneș Curcanul” din Cimitirul
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a dat doctorul Petru Severin, care avea să moară la datorie, în spital în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în spital timp de 41 de ani (1918-1959) ca medic
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
vrut să le spun Cireșarilor că Tic le ascultă planurile, a sunat ceasul și m-am trezit. Am înțeles din acest vis că o carte este o potecă presărată cu pietre scumpe, ducând către Paradisul cunoașterii. Citește și nu vei regreta ! Din carte, învață, căci nimeni nu se naște învățat, iar din cer, nu plouă cu învățătură. Cartea este oglinda realității, ea îți luminează drumul în viață și astfel, citind, ochii tăi vor sclipi și vor reflecta mai multă înțelepciune. Ce
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]