12,551 matches
-
sau restituirile istorico-literare, aparținând fie lui Constantin Virgil Gheorghiu, fie cuiva care folosește pseudonimul Cronicar și dedicate unor personalități din trecutul mai îndepărtat (Dimitrie Cantemir, Șerban Cantacuzino, Gh. Asachi, N. Filimon) ori mai apropiat (Al. Davila, Panait Cerna, Ștefan Petică). Remarcabile sunt cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar, Scriitor și operă, Romancieri și critici), ca și eseurile cu deschidere filosofică ale lui Mircea Eliade (Adam pe Golgotha, Carnet de iarnă, Lucrurile de taină, Dintr-
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
știut să moară). În R. este prezentă și literatura propriu-zisă. Dacă în ce privește proza ar fi de amintit, în afara scrierilor lui Mihail Sadoveanu, doar ciclul de mici povestiri de război ale lui N.N. Beldiceanu (la rubrica „De pe frontul nostru”), în schimb, remarcabil este faptul că ziarul a reușit să publice multă poezie de calitate. Alături de poemele Pământ și cer, Ciorile ș.a. de Octavian Goga, se disting versurile, inspirate tot de drama războiului, al căror autor este V. Voiculescu (Șase cruci, Pe Siret
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
Apreciat de comentatori exigenți, versul lui s-a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș, generație din care R. face parte și cu care s-a și solidarizat la nivelul unor performanțe remarcabile, printr-un nonconformism tenace, printr-un egotism accentuat, fără însă a putea fi confundat cu unul sau altul dintre confrați. Când toată poezia modernă este dominată de ideea de criză a poeziei și mulți, foarte mulți autori privesc fără speranță
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
A. Rosetti, fiul său, în volumul Scrieri din 1864 și 1865 (1893). În „Românul” a mai publicat cronici dramatice și descrieri de călătorie. Însemnări din timpul călătoriei lui C. A. Rosetti de la Paris la Constantinopol a rămas în manuscris. Un remarcabil talent epistolar dovedește R. în scrisorile către Adèle Dumesnil, fiica lui Jules Michelet. SCRIERI: Scrieri din 1864 și 1865, îngr. Vintilă C. A. Rosetti, pref. Jules Michelet, București, 1893. Repere bibliografice: Jules Michelet, Principautés Danubiennes. M-me Rosetti 1848, Paris,1853
ROSETTI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289376_a_290705]
-
numai spre țărănime, ci și spre intelectualitatea bucovineană. Scriitorul nu este preocupat de finalizarea povestirii, de narațiunea propriu-zisă, ci de implicațiile umane pe care le provoacă analizarea unor evenimente care, aparent, nu au nici o însemnătate, dovedind de multe ori calități remarcabile de stilist tocmai prin modul cum mânuiește situații lipsite de consistență epică și personaje adesea vag conturate, aflate într-o fluctuație permanentă. După Capcana albă (1984) autorul va continua să-și valorizeze calitățile scriitoricești în Corabia de piatră (1988), povestea
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
17; Z. Ornea, „Bietul Ioanide”, RL, 1995, 37; Z. Ornea, Bălcescu în proza istorică, RL, 1997, 38; Iordan Datcu, Sub semnul Minervei, București, 2000, 185-187; Ioan Holban, Ediții, editori și critici, RL, 2001, 49; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Cornelia Ștefănescu, Istorie și literatură, RL, 2002, 49. T.A.
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
secțiunea Interpretări există o jubilație, o bucurie intensă a simplului fapt de a fi: „Dans, frenezie, credință în orga naturii” (Traversări). Dedicând versuri unor cunoscute personaje (Yorick, Casandra, Charlot, Peer Gynt, Horatio), S. reușește să le surprindă, în imagini uneori remarcabile, caracteristicile definitorii. În Arena cu paiațe (1972) se observă o mai mare atenție acordată prozodiei, fără a fi afectat mesajul poetic, ci dimpotrivă. Începe să se strecoare, insidios, presentimentul morții: „eu pierd / măsura, echilibrul, orgoliul meu tăcut, / cuvintele pe care
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
ș.a. În 1980 i s-a decernat Premiul Herder. Autor al unor lucrări clasice în domeniul lingvisticii, precum Filosofia cuvântului (1946) și Istoria limbii române (I-VI, 1938-1966), R. este și un mare om de cultură, un mentor și un remarcabil editor, care i-a publicat pe Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, G. Călinescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Perpessicius, Emil Botta ș.a., dar în egală măsură, și un scriitor original. Prin destinul său a confirmat încă
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
lucrare sistematică, îmbinând criteriul generațiilor/promoțiilor cu cel tematico-stilistic. Se realizează o panoramă a poeziei române de la al doilea război mondial până la zi, începând cu poeții generației războiului și terminând cu promoția ’70, selecția ascultând în genere de criteriul valoric. Remarcabile sunt de pe acum câteva aspecte ce îi vor caracteriza toate scrierile: aspirația spre sinteză și spre identificarea de afinități și filiații (în cazul de față, relații de continuitate cu lirica interbelică și familii de spirite - poeți ai realului, poeți ai
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
a imitat (sau prelucrat) din Byron, Lamartine, Victor Hugo, Béranger, Metastasio (printr-un text intermediar francez), Pierre Daru. Cu ajutorul profesorului Bernhardt Stolz, s-a apucat să tălmăcească, direct din englezește, poema dramatică Manfred de Byron. Versiunea, cu pasaje și imagini remarcabile, se poate să fi stat în atenția lui Eminescu (în Mureșanu, dacă nu și în Luceafărul). În epocă R. s-a bucurat, ca poet, de mare popularitate. Stihuiri ale sale sunt transpuse în alte limbi ori incluse de Anton Pann
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
a-și apropria și universul vieții interioare, ca și pe cel citadin, mai adecvat studiului mișcărilor sufletești. La curent cu evoluția literaturii epice moderne, dă curs acestei aspirații, nedescurajat de rezultate. Pădurea spânzuraților și Ciuleandra sunt însă roade cu totul remarcabile ale acestei strădanii. Gorila reia, de fapt, tema arivismului din Ion în mediul orășenesc și intelectual. Protagonistul e un ziarist dotat, care face carieră publică speculând ideea națională. Și la el primează ambiția ascensiunii pe scara socială. Dar când se
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
inițial (critica politicianismului ca rău funest și justificarea dictaturii regale), Gorila izbutește să scoată la iveală un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului. O bună evocare de mediu provincial sordid, cămătăresc, și o crimă nedorită, săvârșită prin fatalitate, sub imperiul reacțiilor imprevizibile, obscure, ale sufletelor primitive, trimit la Georges Simenon. În același timp
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
anilor ’30 și a interzicerii romanului Ion în bibliotecile școlare; R. arată aici că oamenii acționează sub imperiul a trei instincte primare fundamentale: foamea, dorința sexuală și frica de moarte, textul motivând astfel viziunea crudă, veristă, a realismului său. Ipostază remarcabilă de asemenea, Jurnalul scriitorului se caracterizează printr-o mare franchețe. R. nu-și ține însemnările zilnice cu gândul de a le încredința tiparului; de altfel, a interzis testamentar dezvăluirea lor înainte de a fi trecut câteva decenii de la moartea sa. Refuză
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
și doamnele... (1937) și reluate în volumul Stele și luceferi (1969). Convorbirile excelează prin ingeniozitatea și subtilitatea întrebărilor, prin modul de a conduce discuția către răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog și venerația manifestată față de marile figuri ale culturii. Relevante sunt îndeosebi sobrietatea și cumpănirea cu care S. definește opera ilustrului său părinte, evitând elogiile exagerate, mai ales pentru că era
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
se erodeze după cel de-al doilea război mondial. Decimată de două războaie mondiale Într-o jumătate de secol, Europa era În ruine În 1945. Cu ajutor financiar american, sub forma planului Marshall, Europa a Început procesul de reconstrucție economică. Remarcabilă este rapiditatea cu care Europa a ajuns din urma Statelor Unite ale Americii. În 1960, productivitatea americană era de două ori mai mare decât cea din Franța și Marea Britanie. În 2002 Însă Europa practic ajunsese din urma America, productivitatea crescând la 97% din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era o nouă formă de regimentare temporală, mai precisă și mai solicitantă decât oricare alta inventată până atunci. Burghezia a introdus orologiul În case, școli, cluburi și birouri. Nici un aspect al culturii nu a scăpat neatins de acest nou și remarcabil instrument de socializare. Lewis Mumford a analizat această transformare În aprecierea timpului și a conchis: Noua burghezie, În birouri și magazine, a redus viață la o rutină precisă și continuă; atât timp pentru afaceri, atât pentru cină, atât pentru plăcere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În decursul următorilor doi ani, cetățenii săi vor ratifica o constituție, Își vor angaja În mod solemn viețile și averile și Își vor lega destinul personal și colectiv de succesul politic al Uniunii. Ce este Europa? Uniunea Europeană este o realizare remarcabilă, mai ales dacă ne gândim că nici chiar arhitecții săi nu sunt siguri ce reprezintă cu exactitate. Problema este că nu a mai existat până acum o instituție de guvernământ asemănătoare Uniunii Europene. Nu este un stat, cu toate că acționează ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu instituțiile corporatiste globale, a căror putere o eclipsează pe cea a majorității statelor-națiune și a căror influență se Întinde pe Întreaga suprafață a globului. Găsirea unui numitor comun al drepturilor omului universale și al identității culturale locale Cea mai remarcabilă schimbare politică din ultimele trei decenii a fost implicarea sporită a sectorului societății civile În procesul politic. Există trei mari aspecte ale societății civile. În primul rând, acestea implică toate organizațiile și activitățile care promovează religia, educația și artele, furnizează
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
the web of life. De-a lungul istoriei evolutive, spune Capra, multe specii au format comunități strâns unite astfel Încât Întregul sistem se aseamănă cu un organism mare format din mai multe creaturi”43. Dacă această descriere a structurii vieții pare remarcabil de asemănătoare „rețelei Europa” cu straturile ei de rețele implantate - localități, regiuni, organizații ale societății civile, diaspore culturale, companii transnaționale, state membre, Uniunea Europeană și instituții globale - analogia este corectă. O nouă știință este pe cale de apariție - al doilea Iluminism -, ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu le puteau vedea, atunci când li s-au pus la dispoziție oglinzi, arătând astfel că au un sentiment al conștiinței de sine. Un urangutan pe nume Chantek, care locuiește În Grădina Zoologică din Atlanta, a dovedit o conștiință de sine remarcabilă. După spusele Îngrijitorului său, el a folosit o oglindă ca să-și curețe dinții și să-și aranjeze ochelarii 65. Oamenii de știință au crezut, de mult timp, că testul final care Îi separă pe oameni de alte creaturi este durerea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
în structura personalității umane, standarde (criterii evaluative) ale acțiunilor umane, vectori motivaționali care determină și orientează acțiunea, accentuatul lor caracter conștient, deliberat, în sensul de adeziune „la ceea ce este de dorit”. P. Smith și S. Schwartz (1997, p. 80), doi remarcabili analiști actuali ai problematicii valorilor, desprind cinci aspecte mai importante ale acestora: 1) Valorile sunt idei (credințe), dar nu unele reci, ci infuzate de simțiri; 2) Ele se referă la scopuri dezirabile (de exemplu, egalitatea) și la moduri de conduite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
axiologic individual atitudinea fiind cea mai apropiată de comportament, de unde și vasta literatură dedicată acestui subiect, asupra căruia vom stărui mai târziu. Totuși, în psihologie există și cercetări care au legat direct comportamentul și modificarea lui de orientarea axiologică personală, remarcabile fiind pe această linie studiile lui M. Rokeach (1973), inclusiv unele privind aspecte foarte specifice, cum ar fi abandonul fumatului. Pentru sociologi, conceptul-cheie axiologic strâns relaționat cu manifestările comportamentale este cel de normă, multă vreme cel de valoare fiind total
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
procesului atribuțional. De felul în care potențialul donator de ajutor atribuie cauzele unei situații de ajutorare (cine și cât poartă responsabilitatea, ce fel de om e victima etc.), de modul cum vede el intențiile de a folosi ajutorul depinde în remarcabilă măsură dacă va acorda asistență sau nu. Nu în rare cazuri, oamenii, în loc să ajute, preferă să îi blameze pe cei aflați în dificultate. Dacă procedăm sau nu astfel ține de forța noastră empatico-altruistă, dar și de alte caracteristici de personalitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sticlă, în care angajatul stă ore în șir nemișcat în fața ecranului mai mult sau mai puțin ergonomizat al computerului, are și serioase dezavantaje. Printre altele, se accentuează sentimentul de înstrăinare și alienare al lucrătorului din lumea modernă și postmodernă, așa cum remarcabil a fost descris acest fenomen în cazul culturii americane de antropologul M. Harris (1982). Să nu omitem însă că, inclusiv din punctul de vedere al satisfacției în muncă și în viață în general, computerul aduce și note pozitive, dintre care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
opiniile indivizilor. De remarcat că, deși sondajele de opinie se interesează prioritar de părerile (opiniile) oamenilor, ele vizează și date factuale (parametri ca vârsta, sexul, mediul rezidențial, cu cine au votat etc.). Specialiștii din domeniul socioumanului beneficiază de un atu remarcabil. Ei pot întreba direct oamenii, obiectul lor de studiu, despre atributele, comportamentele, intențiile și opiniile lor. Interogația fundamentală este în ce măsură indivizii umani sunt dispuși și capabili să ofere prin chestionar informații corecte, veridice despre ei înșiși (ori despre semenii lor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]