5,999 matches
-
ăsta, înveți aici, ești la școală?" Pe rusește, normal. "Nu, Iașa, aici lucrez". M-a luat în brațe, m-a pupat Iașa, toți se uitau la noi, mirați probabil că ne îmbrățișam, eu român, el rus. Era în gară și reporterul de la ziarul fabricii, ne-a făcut poză și am apărut în ziarul Rulmentul, unde s-a scris despre fraternizarea și prietenia tineretului român cu armata sovietică. Fuga din exil C. I.: Când și cum ați plecat din domiciliul forțat de la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și care să coste cam 5200 lei pe zi, incluzând tiparul, hârtia, redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția și administrația ziarului să fie instalate în Palatul Arhiepiscopal, ceea ce ar fi produs o economie de aproximativ 100 de lei pe zi și 36
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
date de Consiliul de administrație) și cel administrativ (de preferință, un ziarist care să aibă competență în administrație și de ordin tehnic). Pe lângă aceste funcții de conducere, erau trecute toate posturile necesare funcționării, precum: redactor-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în care trebuia să apară ziarul, 10.000 de exemplare zilnic, dar și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și preoți, întreprinderi și autorități aproximativ 200
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
consideră că televiziunea nu numai că definește mijloacele de manifestare ale diplomației, dar are și un rol important.48 Cu prilejul Conferinței NetDiplomacy (desfășurată la 6 septembrie 2001), fostul secretar de stat american, Collin Powell identifica cinci categorii de audiență: reporterii, poporul american, cele 170 de capitale ale lumii, inamicii și soldații de pe diferitele teatre de luptă, subliniind că diplomația tradițională trebuie să țină cont de telediplomație, aceasta fiind forma actuală a diplomației publice.49 Diplomația publică, consideră Collin Powell, poate
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din urmă eveniment a avut loc la Kremlin, în prezența întregului Prezidiu al CC al PCUS, a Secretariatului CC și a unui mare număr de miniștri. Această prezență masivă a conducătorilor sovietic, a întregului corp diplomatic, dar și a numeroși reporteri arată dimensiunea mediatică deosebită și nivelul internațional larg al mesajului care se dorea transmis cu acest prilej. Având în vedere că pe parcursul discuțiilor sovieticii au făcut deseori trimitere la Declarația semnată cu polonezii, se poate presupune dorința lor de a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
democrație populară. Alexandru Câmpeanu, corespondentul permanent al ziarului Scânteia la Moscova, transmitea, la rândul său, la 9 aprilie 1957, că Stepan Dujevici, corespondentul postului de radio Belgrad, îi spusese într-o discuție particulară că România este foarte simpatizată în Iugoslavia. Reporterul și-a susținut afirmația și printr-un episod care se desfășurase în timpul vizitei delegației guvernamentale a RPR la Moscova, în noiembrie-decembrie 1956. La o recepție dată la Ambasada RPFI, la care a participat și Hrușciov, acesta a avut o discuție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
04.07.1941. „Trădări”, Universul, 05.07.1941. „Noul regim al evreilor din Franța”, Universul, 05.07.1941. Timpul, 08.07.1941. Această problemă se reflectă În jurnalele unor intelectuali evrei care au fost publicate În ultimul timp. Caporal T.R.V.V. (reporter de război,), „Jurnal de război”, Curentul, 11.07.1941. „Evreii din lagăre și cei din afară”, Gazeta Țării, 13.07.1941. „Purificarea etnică a Basarabiei”, Unirea, 11.07.1941. Slt. rez. P. Tipărescu (reporter de război), „Jurnal de război”, Curentul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
publicate În ultimul timp. Caporal T.R.V.V. (reporter de război,), „Jurnal de război”, Curentul, 11.07.1941. „Evreii din lagăre și cei din afară”, Gazeta Țării, 13.07.1941. „Purificarea etnică a Basarabiei”, Unirea, 11.07.1941. Slt. rez. P. Tipărescu (reporter de război), „Jurnal de război”, Curentul, 18.07.1941 (sublinierea În original). „Cruciada Împotriva jidovilor”, Unirea, 21.07.1941; o reclamă la filmul cu acest nume a apărut, În aceeași zi, În toate ziarele din București. Raportul ambasadorului Franței XE
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Dumneavoastră și presa tabloidă, care v-a adresat întrebări de genul "ce ați mâncat aseară? ce flori vă plac? ce rochii preferați?" (dar, uite că și noi am vorbit acum despre rochii...) Ați avut de-a face cu astfel de reporteri? N.M. De obicei, da (zâmbește). A.V. De obicei... N.M. Da. Dar începi să înveți și din interviuri cum să modulezi fraza, ca să prezinți ceea ce vrei tu. A.V. Dar dacă și prin intermediul presei, să nu o numim chiar de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de des aveți posibilitatea să cântați creații românești? N.M. În toate recitalurile. Când se poate, în toate recitalurile. A.V. Câte recitaluri aveți într-un an? N.M. ...Nu funcționează pe număr, și niciodată nu le-am numărat. A venit un reporter și m-a întrebat: Știți în câte spectacole cu "Traviata" ați cântat?" Zic "nu". Pentru că nu le număr niciodată. Și mi-a spus el: 340 de "Traviata"! Eu trăiesc în spectacolul de astăzi. A.V. Trăiți momentul. N.M. Trebuie, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mai vorbesc de primari, de miniștri, și câteodată eram obligat să văd o expoziție în cinci minute, și să fac un discurs. A fost ca un fel de biciuire, dacă vreți, însă am învățat să văd repede. Și înconjurat de reporteri care veneau după tine să-ți pândească reacțiile... Era un exercițiu dur, dar foarte folositor. Altfel, dacă e să mă las după nevoia interioară, care e precumpănitoare, cred că ceea îmi priește și este cu adevărat rodnic, este să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
este acaparat de subiecte extrem de „cantabile“. Asistăm la zile și nopți de dezbateri aprinse și reportaje „cu inima-n gât“. Discuțiile sunt mai pasionale decât cele din perioada răpirii ziariștilor în Irak. „Analiștii“ ocupă și orizontala, și verticala, și diagonala. Reporterii speciali transmit încontinuu „de la locul faptei“. Costel. Costel Busuioc. Pavarotti din Banat. Nu, pardon!, Pavarotti din Moldova. Ei, ei, ei!, Pavarotti din România. Ziariștii se ceartă-n bătătură de la „exclusivități“: „Evenimentul zilei“ acuză Realitatea TV de comportament violent. Robert Turcescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
Summer. A View of the Rumanian People's Republic, with the Collaboration of Maurice Cornforth, 1953)282. Alții propuneau o strânsă colaborare economică, poli-tică și culturală între Apus și așa numita "lume slavo-comu-nistă", inclusiv România, prin "cortina țesută din fier" (reporterul de război în URSS, admirator al lui Lenin și Troțchi, scriitorul politicianul, istoricul autor al unei apreciate istorii diplomatice a războiului, 1914 și specialist în Revoluția rusă, publicistul care a fost trimis ca reporter de război în Rusia, Philips Price
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
România, prin "cortina țesută din fier" (reporterul de război în URSS, admirator al lui Lenin și Troțchi, scriitorul politicianul, istoricul autor al unei apreciate istorii diplomatice a războiului, 1914 și specialist în Revoluția rusă, publicistul care a fost trimis ca reporter de război în Rusia, Philips Price, Through the Iron Laced Curtain. A Record of a Journey through the Balkans in 1946, 1949)283. Ei sunt urmați în deceniile următoare de marxiștii Ian M. Matley, profesor emerit de geografie, specialist în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
septembrie 2006, România Liberă Sommet-ul - o adevărată olimpiadă a diplomației românești Ministrul Afacerilor Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, despre mizele reuniunii de la Bucureștitc "Sommet‑ul - o adevărată olimpiadă a diplomației românești Ministrul Afacerilor Externe, Mihai‑Răzvan Ungureanu, despre mizele reuniunii de la București" Reporter: Ce înseamnă pentru România organizarea celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei? Mihai-Răzvan Ungureanu: Acest Sommet al Francofoniei este pentru noi mai mult decât o provocare. Este cel mai complex eveniment găzduit și organizat de România până acum. În
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și implicațiile sale, Sommet-ul va fi o adevărată olimpiadă a diplomației românești. În afara mizei politice și de imagine deosebit de importante pentru România, evenimentele culturale diverse care vor fi organizate cu această ocazie își propun familiarizarea cetățenilor Bucureștilor cu spiritul Francofoniei. Reporter: Ce se va întâmpla la reuniunea de la București? Mihai-Răzvan Ungureanu: Trebuie să încercăm să gândim și să înțelegem Francofonia dincolo de limitele acestui Sommet. În prezent, ne aflăm într-un moment deosebit pentru Organizația Internațională a Francofoniei (OIF). Țările membre ale
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
organizația la nivel internațional. La finalul reuniunii va fi adoptată Declarația de la București, care va concretiza concluziile discuțiilor pe tema Sommet-ului - „Tehnologiile informației în educație”. O altă componentă a declarației va include pozițiile țărilor membre pe teme de actualitate internațională. Reporter: România va intra în curând în UE, care sunt mizele identității francofone din această perspectivă? Mihai-Răzvan Ungureanu: Mă voi opri din nou la procesul de repoziționare a OIF. Dimensiunea europeană are un rol foarte important. Dintre țările membre ale organizației
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și orientările care au loc în Europa, în special în cadrul UE. Pentru noi, provocarea este cu dublu sens. Ca viitor membru al UE, dorim să fim susținători ai dimensiunii europene în cadrul OIF, dar și promotori ai valorilor francofone în cadrul UE. Reporter: Aveți vreo recomandare legată de evenimentele culturale? Mihai-Răzvan Ungureanu: Pentru o săptămână, inima Francofoniei va fi în capitala României. Bucureștiul va vorbi, simți, privi și cânta în limba franceză. Filme, spectacole de teatru, de operă, concerte, expoziții, lansări și prezentări
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cei care doresc să obțină cetățenia română, le spunem că nu există nici o modificare de regim în obținerea cetățeniei române după 1 ianuarie 2007. 15 septembrie 2006, Radio Europa Liberă România - în centrul atenției lumiitc "România - în centrul atenției lumii" Reporter: Organizarea celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei la București ar putea semnifica o „relansare” a spiritului francez? Mihai-Răzvan Ungureanu: Bucureștiul este primul oraș european (exceptând Parisul) care găzduiește un Sommet al Francofoniei. Acest lucru este într-adevăr o
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
cu siguranță interesul tuturor românilor și sunt convins că efectele lui asupra revigorării acestui spirit francez se vor resimți în timp, mai ales datorită rezoluțiilor care vor fi adoptate la București, cu privire la educație și la relația ei cu noile tehnologii. Reporter: Cum se reflectă astăzi la noi influența culturii franceze? Mihai-Răzvan Ungureanu: Deși tineretul Capitalei poate părea influențat mai degrabă de lumea anglo-saxonă, se poate spune că el a fost pus în situația de a fi mai receptiv la această cultură
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
ca tineretul să realizeze că a fi francofon nu înseamnă numai vorbirea limbii, ci reprezintă și o stare de spirit, un fel unic de a aparține lumii și de a lua parte la o interacțiune constantă între civilizațiile acestei lumi. Reporter: Care sunt, la nivel politic și diplomatic, implicațiile faptului că acest Sommet se va finaliza cu „Declarația de la București”? Mihai-Răzvan Ungureanu: Acest Sommet este de o importanță crucială pentru România și va contribui la diminuarea imaginii pe alocuri caricaturale și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
legată de extindere poate să afecteze următoarele țări care așteaptă la rând, cum ar fi Croația, restul Balcanilor de Vest și Turcia. Dar nu trebuie să uităm că o atare extindere e cea mai mare poveste de succes a UE.” Reporter: Cum e cu combaterea corupției, una dintre condițiile aderării la UE? Mihai-Răzvan Ungureanu: Înainte de 1989 nu se putea atinge un nivel acceptabil de trai decât prin corupție. Problema e că, între timp, corupția a devenit calea către influență. Noi am
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
UE? Mihai-Răzvan Ungureanu: Înainte de 1989 nu se putea atinge un nivel acceptabil de trai decât prin corupție. Problema e că, între timp, corupția a devenit calea către influență. Noi am reformat întregul sistem judiciar, așa încât au avut loc mari progrese. Reporter: Dar guvernul însuși continuă să fie acuzat de corupție. Partidele din coaliție ezită oare să intervină unele împotriva altora? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Ele își supraveghează reciproc pașii, cu maximă severitate. Corupția a devenit mult mai riscantă pentru ele din cauza opiniei
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Ele își supraveghează reciproc pașii, cu maximă severitate. Corupția a devenit mult mai riscantă pentru ele din cauza opiniei publice. Societatea noastră e foarte sensibilă față de corupție, așa că ea însăși este câinele de pază și, nu în ultimul rând, prin intermediul presei. Reporter: Nu suferă imaginea României din cauza percepției că infractorii români mișună în țările UE? Mihai-Răzvan Ungureanu: În mare, nu e vorba decât despre zvonuri. Noi am contribuit la eliminarea bandelor românești din Austria, Italia și Spania. Trebuie remarcat că românii nu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
am contribuit la eliminarea bandelor românești din Austria, Italia și Spania. Trebuie remarcat că românii nu activează în bandele cele mai agresive de infractori, ci mai ales în criminalitatea măruntă, cum ar fi furtul din buzunare și furtul de mașini. Reporter: În Spania au fost totuși români implicați în traficul de ființe umane și abuzul de minori. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu în abuzuri sexuale, ci ca cerșetori pe străzi. Marea problemă e poziția ca țară de tranzit pentru bandele criminale din Asia Centrală
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]