5,495 matches
-
apărutei Enciclopedii a exilului literar românesc. Nu intenționez, firește, să intru în detaliile acestui articol, ca să încerc să-i explic autorului că mă citează trunchiat, că de cele mai multe ori folosește argumente și criterii contradictorii și chiar greșite sau că îmi reproșează necunoașterea unor detalii din viața exilului românesc, pe care mă invită să le descopăr trimițîndu-mă la... articole din propria mea enciclopedie. Dimpotrivă, îi mulțumesc, pe această cale, dlui profesor Niculescu, atît pentru aprecierile prea măgulitoare pe care le face la adresa
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13677_a_15002]
-
aproape despre orice, de la muzică până la agricultură, cunoaște bine istoria filosofiei și noile teorii din sfera științelor exacte; are un doctorat în sociologie și altul în economie, așadar, și lui, asemenea lui M. Eliade, Eugen Ionescu și Cioran îi pot "reproșa spiritul enciclopedist. Mircea Vulcănescu. De la Nae Ionescu la «Criterion», Ed. Humanitas, București, 2003, 441 p.
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
despre ea, i s-au adus obiecții ideologice. Astfel, Ov.S. Crohmălniceanu, în Literatura română între cele două războaie mondiale, după ce-i recunoaște merite estetice (1973), ("imensă pânză epică", "nu puține scene memorabile", "pictură sumbră, executată cu extraordinară vigoare expresivă"), îi reproșează "delirul reacționar". Până atunci însă, la apariție, în 1943, Revoluția lui Dinu Nicodin înregistrează măcar un ecou relevabil, și anume seria de trei articole pe care i le consacră Perpessicius în ziarul "Acțiunea". Cartea i se înfățișa criticului ca o
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
Năstase, după ce a făcut asta în străinătate, atunci chiar că monitorizarea României s-ar face la sînge. Ce credibilitate mai are o opoziție care cîntă în struna Puterii și la ea acasă? Pentru jocul politic de toate zilele, Executivul poate reproșa Opoziției orice, mai puțin că România a intrat în colimatorul Uniunii Europene. Pentru același uz intern poate fi întrebuințată și teoria conspirației și cea a jocurilor de interese externe care umblă să împiedice țara noastră să intre în Uniunea Europeană. Dar
România a luat cartonașul galben by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13100_a_14425]
-
triumf. S-a vorbit despre mine și nu despre comemoratul Brâncuși (10 ani de la moartea lui Brâncuși). R.G. - Din ce trăiați în România? A.C. - Noi? Până la 35 de ani m-a ținut familia pentru că nu vindeam mare lucru. R.G. - Vă reproșați ceva? A.C. - Nu. Mie mi s-a luat tot de către toate regimurile politice. Comuniștii până și sufletul mi l-au luat și ce mi-a mai rămas îmi vor lua ăștia, de aici. R.G. - Ați crezut în Dumnezeu? A.C. - Nu
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
și a vocii sale - moi și stinse, menite parcă să șoptească o rugăciune, nu să pronunțe propoziții aspre ca vechii profeți - un poet dârz, un cuget tare, un spirit incoruptibil. Mulți i-au înțeles stilul și mesajul, alții i-au reproșat mereu faptul că nu este un poet postmodern. Judecată rea. Vieru nu putea fi postmodern pentru că, spune chiar el, s-a născut și a crescut într-o istorie imposibilă și, când a început să scrie, și-a dat seama că
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
să creadă că spiritul de contradicție este acela care îl împinge spre ea, și nimic altceva. Dacă o socotise vulgara, instinctuala, după ce schimba primele cuvinte cu ea, isi rejudeca părerea. Nu, nu era vulgara în ciuda vulgarității aparenteă. (...) Sora Verona își reproșează lui Vidroiu cu o jenantă lipsa de discreție feminină: ăPrima dumneavoastră privire nici nu știți cît m-a jignit. Nu m-ați privit. M-ați dezbrăcat. Dumneata ai iubit vreodată sincer?a (!). De altfel, Verona este și autoarea (într-o
Critica lui Ilie Constantin (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17640_a_18965]
-
suveran și verificată prin alegeri. Acum, în 1894, într-un lung discurs rostit de pe tribuna Camerei Deputaților, se declară liberal decis, altfel zicînd "soldat cinstit și convins, să-mi fac datoria conform cu credințele și conștiința mea". Asta pentru că i se reproșa că, înainte de a deveni liberal, fusese colaborator activ al ziarului conservator "Epoca". I-a răspuns aprig, la această acuzație de inconsecventa, conservatorului N. Filipescu, cerîndu-i să-și aducă aminte că, după o colaborare de o lună de zile la conservatoarea
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
s-au nascut la țară. Șunt și suntem prima generațiune a neamului care a învățat carte!". Curios lucru e faptul că în acest prim discurs parlamentar, atît de lung, încît a fost rostit în două zile din noiembrie 1894, Delavrancea reproșează conservatorilor că șunt factice libertatea presei și a întrunirilor politice, de vreme ce alegerile au fost trucate. "Degeaba ne ziceți că avem libertatea presei, că avem libertatea întrunirilor politice, si ca, prin urmare, ordinea politică este respectată. Nu, dlor, libertatea presei și
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
de a atrage spre muzică de operă - acei oameni care probabil că nu ar frecvență vreodată teatrul liric. Era un pariu îndrăzneț și pentru a-l câștiga trebuia pusă în mișcare o imensă mașină publicitară. Este de altfel ceea ce îi reproșează "puriștii". Privind în piață Constituției la cele circa 20000 de persoane pe locuri care au costat între 50 și 200 de dolari - sume foarte mari pentru românul mediu - dar mai ales la mulțimea care invadase peluza din curtea Parlamentului (această
Un pact cu diavolul publicitătii by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17684_a_19009]
-
lăudat nemăsurat pe dl. Dumitru Popescu, desi (mulțumesc pentru concesie!) nu eu l-aș fi impus că "mare romancier". Am scris despre dl. Popescu la fel ca despre alții, cu aprecieri și rezerve, unele grave. Nu am ce să-mi reproșez. Dl. Popescu n-a profitat în nici un fel de poziția politică a d-sale ca să-mi influențeze opinia, trimitîndu-mi regulat cărțile, chiar și după cronici nefavorabile. Totdeauna realitatea e mai complexă decît amintirile și zvonurile. Dl. Tepeneag îmi reproșează (luîndu-se
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
-mi reproșez. Dl. Popescu n-a profitat în nici un fel de poziția politică a d-sale ca să-mi influențeze opinia, trimitîndu-mi regulat cărțile, chiar și după cronici nefavorabile. Totdeauna realitatea e mai complexă decît amintirile și zvonurile. Dl. Tepeneag îmi reproșează (luîndu-se tot după zvonuri) că, lansîndu-i recent două cărți, l-aș fi considerat pe dl. Cristian Tudor Popescu "cel mai de seamă romancier de dupa 1990". "Sau, cam așa...", adaugă dl. Tepeneag prudent. Nu e deloc așa. Nu micul român al
Aproximatii polemice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18147_a_19472]
-
toți cei ce decid într-un fel sau altul viața noastră. Reacții, atitudini, comportamente, totul e pus sub lupă și analizat cu necruțare, de aceea tabletele sale n-au rămas fără ecou în presă. Prieteni și dușmani deopotrivă i-au reproșat una sau alta dintre "alianțe", în funcție de adevărul exprimat. Trebuie să recunoaștem: a avea o opinie, mai ales contra curentului, e la noi un mare risc. Din fericire, există și cîțiva temerari, cîțiva care își înțeleg dreptul de a se înșela
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
este intensă și permanentă. O atitudine neobișnuită față de o lume incomodă, escamotată și respinsă de guvernanți, căci este nealiniată la, nu-i așa, acquis-ul comunitar! Nu e mai puțin adevărat că autentică, imaginea este și incompletă, ceea ce nu poate fi reproșat prozatorului, căci el nu face un documentar, ci selectează cu precădere aspectele pe care și le poate asuma. Avem prin urmare de-a face în aceeași măsură cu Bucureștiul nostru și cu unul lăuntric.
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
care numai ei le știu. Examenele, cu baremuri care cuantifică tot ce ține de cultură și de talent, confiscă atenția și eforturile elevilor și părinților. Plăcerea învățării devine o floare tot mai rară. De-a lungul anilor, ori de câte ori i-am reproșat unui autor de manual unele aspecte deficitare, am primit mereu un răspuns de felul următor: "A trebuit să-l facem în mare grabă, am avut la dispoziție numai trei luni". Această stare de urgență, de lucru de mântuială, de azi
D'ale manualelor by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14348_a_15673]
-
autorul), pare un mecanism insignifiant pe o poziție predeterminată, mortificat în neputința de a schimba ceva. Teribilul mecanism de anonimizare îl va trimite în galeria prea încăpătoare a personajelor tragice, fie politice, fie ale simplei existențe. Ceea ce i se poate reproșa lui Mircea Constantinescu este ambiția de a scrie lungul monolog într-o singură frază. Nu sunt prezente semnele de punctuație, așa că este necesar efortul de a fotografia textul și de a-l citi pe propoziții, pe unități de sens. Ritmul
Un document "mazochist" by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14373_a_15698]
-
în text", la cercetările asupra lectorului empiric, de la studiul mentalităților și al "duratei lungi" la fenomenologia experienței estetice, de la pragmatica textului literar la mecanismele comunicării. O asemenea abordare este, nici vorbă, cît se poate de seducătoare, dar i se poate reproșa o anume suprapunere de planuri: ce fel de lector trebuie cercetat, pînă la urmă, în predosloviile cărților vechi, cel real sau cel virtual, cel istoric sau cel transistoric? Autorul însuși sesisează pericolul unei anume incongruențe metodologice care ar proveni, după
D-ale carnavalului mediatic... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15550_a_16875]
-
susține că nu i se poate pretinde să execute el însuși hotărârile judecătorești, având în vedere amploarea lucrărilor și faptul că nu a fost autorizat de instanță să facă acest lucru. Acesta subliniază, de asemenea, că nu i se poate reproșa lui vreo întârziere în executarea hotărârii și face trimitere la numeroasele solicitări adresate Judecătoriei Târgu-Jiu și Primăriei Târgu-Jiu. Reclamantul subliniază faptul că refuzul vecinilor săi de a respecta o hotărâre judecătorească definitivă, chiar dacă e manifestat prin acte cum ar fi
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2003 în cauza Ruianu împotriva României(Cererea nr. 34647/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163192_a_164521]
-
unui vecin. Un astfel de drept nu este, spre deosebire de articolul 8, protejat prin Convenție. După părerea mea, aceasta justifică concluzia că criteriile extrase din cauza Ignaccolo-Zenide împotriva României nu pot fi aplicate într-o manieră similară prezentei cauze. Nu se poate reproșa autorităților naționale că au fost inactive. într-adevăr, hotărârile nu erau ușor de executat, în măsura în care implicau demolarea casei unei familii care s-a opus vehement executării, dovada fiind, de altfel, tragicul deznodământ al acestei cauze. Nu putem reproșa autorităților interne
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2003 în cauza Ruianu împotriva României(Cererea nr. 34647/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163192_a_164521]
-
se poate reproșa autorităților naționale că au fost inactive. într-adevăr, hotărârile nu erau ușor de executat, în măsura în care implicau demolarea casei unei familii care s-a opus vehement executării, dovada fiind, de altfel, tragicul deznodământ al acestei cauze. Nu putem reproșa autorităților interne nici faptul că au amânat executarea ca urmare a acestui incident. în condițiile date, având în vedere incidentele foarte grave produse și faptul că un om și-a pierdut viața, o astfel de amânare nu poate fi considerată
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2003 în cauza Ruianu împotriva României(Cererea nr. 34647/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163192_a_164521]
-
se poate exclude găsirea de soluții alternative la demolarea imediată, de către părți sau cu sprijinul statului, prin care să fie respectate interesele legitime ale reclamantului. În opinia mea, autoritățile naționale nu au împiedicat executarea hotărârilor și nu li se poate reproșa că ar fi fost inactive sau că ar fi rămas indiferente față de drepturile reclamantului. în opinia mea, acestea nu au încălcat dreptul reclamantului de acces la justiție. Concluzia mea este că România nu a încălcat articolul 6 alineatul 1 din
HOTĂRÂRE din 17 iunie 2003 în cauza Ruianu împotriva României(Cererea nr. 34647/97). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163192_a_164521]
-
angajaților CEPSB și al membrilor săi fondatori, care s-au opus în mod constant plecării minorelor în Italia, introducând numeroase contestații la executare sau făcând ineficiente demersurile întreprinse de către executorii judecătorești. 181. Cu toate că Guvernul susține că nu i se poate reproșa comportamentul acestei instituții private, este necesar a verifica dacă, dincolo de aparențe, statul poate fi considerat responsabil pentru această situație. În această privință, câteva fapte sunt deosebit de revelatoare. 182. Curtea reține, mai întâi că, în ciuda eforturilor întreprinse de către executorii judecătorești pentru
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
cauză, situația este cu totul alta, mult mai sensibilă și mai complicată în același timp: să determini plecarea a două fetițe către o țară străină pentru a se reuni cu familiile adoptive pe care abia le cunosc. Dacă se poate reproșa ceva autorităților naționale, acesta ar fi, după părerea mea, faptul că nu au luat toate măsurile necesare pentru a asigura dezvoltarea de legături între fetițe și familiile reclamanților înaintea adopției, ceea ce constituie de altfel, se pare, o problemă pentru orice
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
pe proprietar și pe chiriaș, stabilind, pe de o parte, în ce măsură proprietarul poate refuza în mod justificat prelungirea contractului, iar pe de altă parte, dând chiriașului posibilitatea să își apere dreptul locativ în condițiile în care nu i se poate reproșa vreo conduită culpabilă". Atât considerentele, cât și soluțiile pronunțate în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit împrejurări noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții. În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile art.
DECIZIE nr. 277 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 241/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160221_a_161550]
-
și cei respinși - se află în situații diferite", astfel că ele nu pot beneficia de acelasi regim juridic. De asemenea, Guvernul observa că art. 64 alin. 1 și 2 din Legea nr. 92/1992 , republicata, prevede exact ceea ce autorul excepției reproșează că lipsește textului de lege criticat. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. În acest sens arată că tratamentul juridic aplicabil candidaților respinși la examenul de capacitate poate să difere de cel aplicabil candidaților admiși
DECIZIE nr. 410 din 4 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 5 teza a doua din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153612_a_154941]