5,533 matches
-
nu l-aș fi citit pe Blanchot - și, pentru a-l fi citit, imposibilitatea mi se confirmă În Încercarea disperată de a fi blocată - ca un discurs simili-teoretic să-i cuprindă pe Hegel și pe Lévinas. Mai mult, să cuprindă retorica rigor mortis a spiritelor care se lăsau fascinate de dreapta ca recurs la ultimul mijloc de constrîngere a spiritului la principiu și euforia de stînga a intelectualilor Înaripați, obligați să descopere astăzi În oceanele și culmile Înzăpezite de sub ei simple
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
au coborît temperatura sub zero, Înzestrați cu o voință redutabilă de a șoca cititorul pentru a-i scoate În evidență limitele estetice, psihice și fizice. În mod normal, după ce au generat dezbateri, au moșit teorii critice și au cauționat o retorică a paradoxului, noile romane au Început să fie uitate. Dar circumspecția cu care fuseseră scrise, violența cu care aruncaseră În aer miturile „literaturii burgheze”, aerul de familie ai cărui curenți au fost neobosit intensificați de critică, au făcut din ele
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ești cineva, poți să-ți „găsești” personalitatea? și, În vreme ce personalitatea te bîntuie, tu unde te afli?" (...) PERSONALIZAȚI-VĂ APARTAMENTUL CHIAR DUMNEAVOASTRĂ! Această formulă „supergîndită” (a se personaliza pe sine... În persoană, etc!) pune cireașa pe tort. Ceea ce spune toată această retorică care se zbate În imposibilitatea de-a o spune, este faptul că nu există nici o persoană." Jean Baudrillard, Societatea de consum, editura comuncare.ro, p. 103 Alain Ehrenberg, La Fatigue d'être soi. Dépression et société, Odile Jacob, 1998, p.
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
bogată și frumoasă, chiar „somptuoasă” (Marian Papahagi). Simbolurile cele mai frecvente din primul volum, În odăile fulgerului, sunt lebăda, cârtița, norii, fulgerul, aripa, cuvântul. Ele au întotdeauna o dublă funcție, antrenând acorduri metapoetice, în căutarea unei expresivități ce vizează, dincolo de retorica fastuoasă, tematica abisală (singurătatea, tăcerea, melancolia), convertită în atitudini existențiale. Familiarizat cu tehnicile și temele liricii moderne, C. cultivă ambiguitatea, contrastul dintre reflexivitate și confesiune, dintre sensul literal al poemului și semnificația dedusă din relaționarea imaginilor și comentariilor care-l
CRISTOFOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286512_a_287841]
-
calea zărilor, - / de poți!” După Goga, C. este al doilea poet tribun reprezentativ provenind din Transilvania: mai vârtos, mai puțin atins de „jalea” contemporanului său. Plachetele Versuri (1925) și În robia lor (1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă - în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii (1937) - probează că, salutând cu Whitman Firul de iarbă, trimițându
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Cotruș, RL, 1991, 2; Arșavir Acterian, Aron Cotruș, CRC, 1991, 14; Alexandru Ruja, Aron Cotruș - epistolar, O, 1991, 43, 49, 1994, 13; Nicolae Mecu, Aron Cotruș - început și sfârșit, VR, 1991, 1; Simion Mioc, Poezia lui Aron Cotruș sau Între retorică și esențializare, O, 1992, 7; Alex. Ștefănescu, Un DA energic, RL, 1992, 15; Irina Petraș, Un poet al înscenărilor baroce, ST, 1992, 8-9; Nicolae Mecu, Lirica „desțărării”, VR, 1993, 2-3; Al. Ruja, Aron Cotruș, RITL, 1994, 1; Popa, Estuar, 97-102
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Pepelea din cenușă. Cu o bursă din fondul public năsăudean, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj (ce avea și o catedră de limba română), aprofundând cunoașterea Antichității la cursurile de teoria și istoria retoricii, de sintaxă greacă, de istoria literaturii latine și istorie elină, prin traduceri și interpretări din Cicero. În decembrie 1884, semnând C. Boșcu o snoavă versificată pe un subiect auzit de la Ion Goriță, Filosofii și plugarii, își începe colaborarea la „Tribuna
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
Fritz Stern, Jeffrey Herf, Zygmunt Bauman etc. Fritz Stern, de exemplu, analistul „politicilor disperării culturale”, consideră că „trebuie să acceptăm faptul că acest tip de rebeliune împotriva modernității este latentă în societatea occidentală și că programul ei confuz și fantast, retorica sa irațională și nepolitică dau dovadă de aspirații la fel de autentice, chiar dacă nu la fel de generoase și tangibile, precum aspirațiile ce susțin oricare alte mișcări de reformă” (Stern, 1974, xxii). Dihotomia introdusă de Isaiah Berlin în „Introducerea” la cartea sa despre Vico
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile geografico-istorice ale geopoliticienilor, configurând decisiv istoriile naționale, povestirile exemplare, caracteristicile grupurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În primul rând, la nivel intern observăm atât o fragmentare a spațiului partizan, cât și o instabilitate a votului, cu cele două excepții (votul ungar și votul naționalist). Spațiul politic românesc rămâne polarizat. În sfârșit, populismul se impune ca o retorică ce permite cristalizarea unei acțiuni politice (alegerile legislative și prezidențiale din 2000 au conferit PRM-ului a doua poziție în Parlament). În ceea ce privește planul extern, există un consens politic față de obiectivele politicii externe. Mizele alegerilor prezidențiale din România Ce s-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a ajuns în poziția a treia cu 12,6% dintre sufragii, un recul net față de primul tur al precedentelor alegeri prezidențiale din 26 noiembrie 2000, când candidatul extremei drepte adunase 28,34% dintre voturi și intrase în turul doi. Abandonarea retoricii sale naționaliste în profitul celei asupra luptei împotriva corupției (Vadim Tudor promitea în programul său electoral „eradicarea mafiei din România în 48 de ore” în caz de victorie), în timp ce Traian Băsescu adopta acest discurs într-o manieră mai credibilă, nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
europene sau internaționale de partide și de structurile organizaționale dependente de autoritatea liderului ca pradă a numeroase sciziuni. O dimensiune particulară a acestei carențe rămâne a priori consensul politic, care ocolește, chiar ignoră, liniile conflictelor societale, ceea ce lasă loc unei retorici a protestării alternative. Rezultatele alegerilor au impus un echilibru fragil pe scena politică. Misiunea principală a guvernului va fi integrarea în UE. Comisia a menționat deja luna aprilie pentru semnarea tratatului de aderare a României la UE. În acest caz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sate. Unii au înțeles imediat ce au de făcut, iar o anchetă a lui Ion Biberi din 1945 dovedește că și-au însușit deja clișeele lingvistice agreate de noua putere și acceptă să se pună în slujba unei pedagogii a remodelării. Retorica lor e impregnată de cuvinte ce evocă aderarea, angajamentul; ei elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul nou este munca entuziastă în fabrici și uzine. Un intelectual ca Petre Comarnescu găsește deja noua formulă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
bază al societății”, planificându-se creșterea natalității. Ca într-o cascadă, textele, prilejuite de diferite congrese și consfătuiri, reiau concepte și teorii marxiste consacrate, oferind interpretări, accente, precizări care să pună în lumină singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe și face și în conducătorul acestuia. Numai el, Partidul și numai el, Conducătorul, cunosc calea cea bună, au secretul drumului inițiatic, dețin formulele magice ale cuceririi fericirii cu ajutorul metodei științifice, adică al „învățăturii” livrate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
axate pe analiza unor probleme sociale, această lucrare este bine venită. Cartea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura exprimă frumusețea cercetării psihosociologice, care prin diversitatea temelor abordate este atât de atrăgătoare pentru publicul larg. Lucrarea ne poate face mai atenți la „retorica gesturilor” cotidiene pe care nu o mai sesizăm, cuprinși fiind de de la sine înțelesul ce guvernează interacțiunile noastre din viața de zi cu zi, dar care influențează și determină aceste interacțiuni. Voi prezenta acestă lucrare începând prin a răspunde la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Ioan Alexandru), se desparte și de poeții de la „Steaua”, orientați după 1956 spre o poezie de notație și cei dintâi, la noi, care recuperează „prozaismul”. Horea rămâne timp de câteva decenii credincios viziunii neoclasice și, într-o vreme în care retorica este doborâtă și toate formele de seducție alungate din poem, el continuă să scrie versuri cantabile și să sporească, de la o carte la alta, numărul viziunilor agreste melancolizante. EUGEN SIMION SCRIERI: Poezii, București, 1956; Coloană în amiază, București, 1961; Flori
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
important în viața culturală și în dezvoltarea învățământului din Moldova. Astfel, a înființat la Putna, împreună cu arhimandritul Vartolomei Măzăreanul, „o școală duhovnicească” după modelul Academiei movilene de la Kiev, în care se predau, în afara cunoștințelor teologice, discipline proprii studiilor umaniste: gramatica, retorica, geografia și istoria. Pentru încurajarea unui număr cât mai mare de copii să meargă la învățătură, ca și pentru sprijinirea dascălilor, a întocmit și tipărit un abecedar cu titlul Bucvar sau Începere de învățătură (1755), în prefața căruia pledează pentru
IACOV PUTNEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
o silabă / bocește o babă. Țipă o cucuvaie / lae, lae, lae.” Cele trei plachete de versuri apărute în exil (două dintre ele în ultimii ani de viață) reunesc versurile unei poete pe care „căutarea permanentă o salvează de solemnitate și retorică și o ajută să-și distribuie sentimentele, emoțiile, într-o gamă largă de forme, în care își păstrează autenticitatea” (Aron Grămadă). SCRIERI: Cataclismul anului 2000, București, 1933; Aripi de lumină, Madrid, 1963; Versuri, Paris, 1972; Poezii, Paris, 1976. Repere bibliografice
IENCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287504_a_288833]
-
sunt cele două grădini înmugurite ale poetului, unde răstignirea dintâi și învierea de pe urmă alcătuiesc împreună „locuința nepieritoare” a celor ce vor veni. Realitatea poeziei lui D. începe în noaptea captivității, tulburată de ispita luminii. Spectacolul nestăvilitelor efuziuni sentimentale și retorica grav reflexivă a însingurării dau versurilor o notă de blagiană aspirație metafizică, puțin cunoscută poeziei românești în ultimele decenii. Apa vie din Dimineața Învierii (1999) este „ideea din idee” (taina tainei și adâncul din adânc) a celui ce contemplă, însetat
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
o dată când conceptul de literatură se desprindea de vechea accepțiune a scrisului în general, opera acestora revelează aspecte notabile ale fenomenului. Tipărește Discursul de la Blaj al lui Simion Bărnuțiu, descoperind în textul politic structuri de expresie literară apropiate de marea retorică europeană a anului 1848. Istoriografia momentului este tot atât de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian (1983). Filonul beletristic se trădează în cele mai neașteptate texte ale vremii, un loc aparte ocupându-l
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
Elveția), 1984; [Ion Caraion], „Dialog”, supliment literar (Dietzenbach, Germania), 1987, 43-44; Eugen Simion, Ion Caraion. Experiența limitelor, RL, 1990, 5; Dorin Tudoran, Prinț și cerșetor, RL, 1990, 8; Lovinescu, Unde scurte, I, 243-246, 353-356, II, 62-64, III, 303-309; Alex. Ștefănescu, Retorica disperării, RL, 1992, 9; Mircea Zaciu, Exilul și împărăția... cerurilor, F, 1992, 9; Cristea, A scrie, 42-45; Geo Șerban, Ion Caraion - la țărmul eternității, RL, 1993, 4; Gh. Grigurcu, Postumele lui Ion Caraion, VR, 1993, 2-3; Ion Bălu, Coborârea în
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
fum”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istoria în roman, VR, 1984, 7; Odangiu, Romanul, 34-37; Cornel Ungureanu, „Arhipelagul”, O, 1987, 2; Ecaterina Țarălungă, „Casa fericiților” T, 1987, 9; Corneliu Nistor, Radu Ciobanu, prozatorul, O, 1987, 35; George Pruteanu, Jurnale și retorica jurnalului, CL, 1988, 6; Ruja, Parte, I, 111-114; Corneliu Nistor, Geografii morale, O, 1995, 3; Dicț. scriit. rom., I, 569-571; Ulici, Lit. rom., I, 386-388; Cosma, Romanul, II, 142-144; Popa, Ist. lit., II, 931; Dicț. analitic, IV, 43-46. C.H.
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
Principat (datat Craiova, 1853) și Neamului românesc, prea plecată plângere, care îl așază pe între creatorii speciei la noi. El mânuiește un limbaj violent și sigur, traducând exact intensitatea indignării. Poseda arta dificilă a portretului moral, și mai ales o retorică flexibilă, cu treceri repezi de la ironia subtilă la satiră (M. N. Rusu îl vede drept „Paul-Louis Courier al nostru”). A mai publicat broșurile prounioniste Ce se cuvine să cerem de la Adunarea ad-hoc (Paris, 1856), Privire asupra trecutului și prezentului Principatelor
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
un bun cunoscător al metamorfozelor literare și conceptuale ale imaginii lui Alexandru cel Mare în literatura română, în comparație cu literaturile orientale și cu literaturile europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune românească a Istoriilor lui Herodot. Are studii în domeniul retoricii literare, al poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și diferitele faze ale imitației propriu-zise de la copierea servilă la emulația cu modelele tradiționale. Teoretizează modalitățile de manipulare ale unor atare modele
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]
-
în comparație cu literaturile orientale și cu literaturile europene occidentale. A cercetat, de asemenea, prima versiune românească a Istoriilor lui Herodot. Are studii în domeniul retoricii literare, al poeticii și esteticii antice, medievale și moderne. Urmărește problema imitației creative (tractatio) în cadrul școlilor retoricii antice, precum și diferitele faze ale imitației propriu-zise de la copierea servilă la emulația cu modelele tradiționale. Teoretizează modalitățile de manipulare ale unor atare modele în sensul manierismului literar și în sens politic. A scris și despre anumiți autori antici, medievali, neolatini
CIZEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286290_a_287619]