6,135 matches
-
prin luptă, ci prin plăceri, căci nu mai are cu cine să se lupte. Stăpânul suferă de o dilema existențială. Căci la sfârșitul luptei a fost recunoscut ca "om" de către un alt individ, care a devenit sclavul său. Dar un sclav un poate recunoaște pe altul ca om, deoarece el însuși nu este om, ci a rămas parte a naturii deoarece nu a putut trece peste instinctul de autoconservare. Stăpânul poate fi recunoscut ca om doar de către alt stăpân, care și
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
este dispus să riște să își dea viața pentru a fi recunoscut ca om de către celălalt. Astfel, stăpânul poate fi satisfăcut doar prin moarte. Dar moartea nu poate aduce satisfacție, deoarece moartea e nimic, neant. Iar ce rămâne este doar sclavul, iar acesta nu îl poate recunoaște ca om. Deci stăpânul nu va fi niciodată satisfăcut, recunoscut ca om, deoarece doi stăpâni nu pot conviețui, iar viața îi oferă două posibilități: să moară pe câmpul de luptă sau sa tâmpească în
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
o poate desfășura stăpânul, lupta, nu îi poate aduce satisfacție, indiferent de rezultatul acestei lupte. Numai omul care care se poate satisface în mod conștient, care "știe" că se "satisface" prin ceea ce este, nu dorește să se autodepășească. Deci doar sclavul poate să se autosatisfacă, prin munca pe care o desfășoară în slujba altcuiva, a stăpânului, de fapt a unei idei, își depășește natura biologică, animală, și devine "om", "rămânând" satisfăcut. Hegel afirmă că sclavul este "adevărul" (=realitatea revelată) a stăpânului
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
dorește să se autodepășească. Deci doar sclavul poate să se autosatisfacă, prin munca pe care o desfășoară în slujba altcuiva, a stăpânului, de fapt a unei idei, își depășește natura biologică, animală, și devine "om", "rămânând" satisfăcut. Hegel afirmă că sclavul este "adevărul" (=realitatea revelată) a stăpânului. Idealul uman, care inițial își are originea, în stăpân, poate fi realizat numai prin sclavie. În acest moment, sclavul încetează a mai fi astfel. Dar nu poți înceta să fii sclav, decât dacă ai
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
unei idei, își depășește natura biologică, animală, și devine "om", "rămânând" satisfăcut. Hegel afirmă că sclavul este "adevărul" (=realitatea revelată) a stăpânului. Idealul uman, care inițial își are originea, în stăpân, poate fi realizat numai prin sclavie. În acest moment, sclavul încetează a mai fi astfel. Dar nu poți înceta să fii sclav, decât dacă ai fost odată sclav. Și deoarece există sclav doar acolo unde există stăpân, stăpânirea, respctiv sclavia, e o etapă indispensabilă, justificată, a existenței istorice. Paradoxal, stăpânul
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
Hegel afirmă că sclavul este "adevărul" (=realitatea revelată) a stăpânului. Idealul uman, care inițial își are originea, în stăpân, poate fi realizat numai prin sclavie. În acest moment, sclavul încetează a mai fi astfel. Dar nu poți înceta să fii sclav, decât dacă ai fost odată sclav. Și deoarece există sclav doar acolo unde există stăpân, stăpânirea, respctiv sclavia, e o etapă indispensabilă, justificată, a existenței istorice. Paradoxal, stăpânul, prin faptul că îl obligă să muncească, îl obligă pe sclav, în
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
realitatea revelată) a stăpânului. Idealul uman, care inițial își are originea, în stăpân, poate fi realizat numai prin sclavie. În acest moment, sclavul încetează a mai fi astfel. Dar nu poți înceta să fii sclav, decât dacă ai fost odată sclav. Și deoarece există sclav doar acolo unde există stăpân, stăpânirea, respctiv sclavia, e o etapă indispensabilă, justificată, a existenței istorice. Paradoxal, stăpânul, prin faptul că îl obligă să muncească, îl obligă pe sclav, în mod conștient, să devină adevăratul om
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
Idealul uman, care inițial își are originea, în stăpân, poate fi realizat numai prin sclavie. În acest moment, sclavul încetează a mai fi astfel. Dar nu poți înceta să fii sclav, decât dacă ai fost odată sclav. Și deoarece există sclav doar acolo unde există stăpân, stăpânirea, respctiv sclavia, e o etapă indispensabilă, justificată, a existenței istorice. Paradoxal, stăpânul, prin faptul că îl obligă să muncească, îl obligă pe sclav, în mod conștient, să devină adevăratul om, omul liber de natură
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
fii sclav, decât dacă ai fost odată sclav. Și deoarece există sclav doar acolo unde există stăpân, stăpânirea, respctiv sclavia, e o etapă indispensabilă, justificată, a existenței istorice. Paradoxal, stăpânul, prin faptul că îl obligă să muncească, îl obligă pe sclav, în mod conștient, să devină adevăratul om, omul liber de natură, dar și satisfăcut de sine, ceea ce stăpânul niciodată nu va putea fi. Prin frica biologică, animalică față de moarte, sclavul a trăit groaza morții. S-a privit pe sine ca
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
prin faptul că îl obligă să muncească, îl obligă pe sclav, în mod conștient, să devină adevăratul om, omul liber de natură, dar și satisfăcut de sine, ceea ce stăpânul niciodată nu va putea fi. Prin frica biologică, animalică față de moarte, sclavul a trăit groaza morții. S-a privit pe sine ca neant, a înțeles că întreaga sa existență nu este decât o "moarte" suspendată - un nimic care trăiește în ceea ce există. Sclavul care - prin frica față de moarte - a aflat ce este
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
va putea fi. Prin frica biologică, animalică față de moarte, sclavul a trăit groaza morții. S-a privit pe sine ca neant, a înțeles că întreaga sa existență nu este decât o "moarte" suspendată - un nimic care trăiește în ceea ce există. Sclavul care - prin frica față de moarte - a aflat ce este neantul uman (care constituie baza existenței sale), se înțelege deci pe sine și astfel pe om mai bine decât poate înțelege stăpânul. Începând cu prima luptă, sclavul a înțeles realitatea umană
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
trăiește în ceea ce există. Sclavul care - prin frica față de moarte - a aflat ce este neantul uman (care constituie baza existenței sale), se înțelege deci pe sine și astfel pe om mai bine decât poate înțelege stăpânul. Începând cu prima luptă, sclavul a înțeles realitatea umană, și acesta este de fapt motivul pentru care el - și nu stăpânul - desăvârșește istoria. Sclavul muncește inițial de frica stăpânului. Dar mai apoi, amenințarea mortală a stăpânului rămâne doar o idee, cu care sclavul se obișnuiește
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
existenței sale), se înțelege deci pe sine și astfel pe om mai bine decât poate înțelege stăpânul. Începând cu prima luptă, sclavul a înțeles realitatea umană, și acesta este de fapt motivul pentru care el - și nu stăpânul - desăvârșește istoria. Sclavul muncește inițial de frica stăpânului. Dar mai apoi, amenințarea mortală a stăpânului rămâne doar o idee, cu care sclavul se obișnuiește, stăpânul la fel. Pornind de la baza unei idei (a ideii de stăpân, a unei idei care nu are origine
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
prima luptă, sclavul a înțeles realitatea umană, și acesta este de fapt motivul pentru care el - și nu stăpânul - desăvârșește istoria. Sclavul muncește inițial de frica stăpânului. Dar mai apoi, amenințarea mortală a stăpânului rămâne doar o idee, cu care sclavul se obișnuiește, stăpânul la fel. Pornind de la baza unei idei (a ideii de stăpân, a unei idei care nu are origine biologică, ci socială, umană) prin muncă, omul transformă natura. Dacă omul poate transforma natura pe baza unei idei care
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
știința. Dacă omul posedă concepte științifice, atunci acesta dispune și de inteligență, de abilitatea de a lucra cu concepte abstracte și de a rezolva probleme. Astfel, mintea, gândirea abstractă, știința, tehnica, arta - toate își au originea în munca umilă a sclavului. Munca mai aduce cu sine și un alt rezultat pozitiv: libertatea. Stăpânul și-a câștigat libertatea față de natură prin faptul că, în luptă, și-a învins frica de moarte ("instinctul") și l-a învins pe cel care nu a putut
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
alt rezultat pozitiv: libertatea. Stăpânul și-a câștigat libertatea față de natură prin faptul că, în luptă, și-a învins frica de moarte ("instinctul") și l-a învins pe cel care nu a putut face acest lucru, acesta din urmă devenind sclavul său. Dar acest în sclav, prin faptul că muncește pentru altcineva (stăpânul fiind o creație socială, a omului, o idee), depășește și el acest instinct biologic, dedicându-se artei, științei, tehnicii, traensformând natura pornind de la o idee. Asfel, și sclavul
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
și-a câștigat libertatea față de natură prin faptul că, în luptă, și-a învins frica de moarte ("instinctul") și l-a învins pe cel care nu a putut face acest lucru, acesta din urmă devenind sclavul său. Dar acest în sclav, prin faptul că muncește pentru altcineva (stăpânul fiind o creație socială, a omului, o idee), depășește și el acest instinct biologic, dedicându-se artei, științei, tehnicii, traensformând natura pornind de la o idee. Asfel, și sclavul reușește să stăpânească natura care
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
sclavul său. Dar acest în sclav, prin faptul că muncește pentru altcineva (stăpânul fiind o creație socială, a omului, o idee), depășește și el acest instinct biologic, dedicându-se artei, științei, tehnicii, traensformând natura pornind de la o idee. Asfel, și sclavul reușește să stăpânească natura care în momentul luptei l-a stăpânit și nu a putut să se elibereze de ea, devenind sclav. Deci el ajunge la celași rezultat ca și stăpânul, spre deosebire de acesta reușindu-se și să se autosatisfacă prin
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
faptul că este conștient de această autosatisfacere, el devine "liber". Iar prin faptul că se folosește de gândire, care este rezultatul muncii sale, el creează ideea abstractă de libertate, care pentru a devenit realitate tocmai prin această muncă. Deci numai sclavul poate crea progres și învingerea a ceea ce este, adică a naturii, încă netransformate de progres. Potrivit lui Hegel, libertatea este întotdeauna o idee în proces de a deveni realitate, și nu o realitate care a existat întotdeauna. Căci doar unde există
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
a naturii, încă netransformate de progres. Potrivit lui Hegel, libertatea este întotdeauna o idee în proces de a deveni realitate, și nu o realitate care a existat întotdeauna. Căci doar unde există un proces, o continuă derulare de fapte, există istorie. Sclavul care a devenit conștient de libertatea sa, nu este încă tocmai liber. Căci este liber doar în baza unei idei în proces de a deveni realitate pe baza muncii sale care transformă natura, nu în baza unei realități, ca în
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
o idee abstractă, produsul muncii intelectuale, un ideal care trebuie realizat. De aceea, stăpânul niciodată nu reușește să treacă peste libertatea reală și neajunsurile ei (căci libertatea umană sa față de natură nu poate fi recunoscută și realizată decât de un sclav, care pentru stăpân nu este om adevărat. Deci, paradoxal, stăpânul niciodată nu poate fi liber!!!). Deoarece aceasta dina urmă nu a fost niciodată un produs al unei munci abstracte. Doar un ideal pe care să se înfăptuiască, un progres, poate
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
al unei munci abstracte. Doar un ideal pe care să se înfăptuiască, un progres, poate să își găsească desăvârșirea în înțelegerea libertății, în apariția ideii absolute de libertate umană, care este relevată prin cunoașterea absolută pretinsă de Hegel. Dacă libertatea sclavului nu poate fi recunoscută inițial decât de el însuși, dacă prin urmare este pur abstractă, atunci totuși poate deveni realitate și chiar desăvârșită. Ultimul pas pe care trebuie să îl facă sclavul este ca libertatea sa, de care este deja
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
prin cunoașterea absolută pretinsă de Hegel. Dacă libertatea sclavului nu poate fi recunoscută inițial decât de el însuși, dacă prin urmare este pur abstractă, atunci totuși poate deveni realitate și chiar desăvârșită. Ultimul pas pe care trebuie să îl facă sclavul este ca libertatea sa, de care este deja conștient, să impună asuăra stăpânului, pentru ca și acesta să devină conștient de ea. Sclavul, conștient că este de fapt liber, reușește să își învingă frică de moarte și înfruntă stăpânul în luptă
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
pur abstractă, atunci totuși poate deveni realitate și chiar desăvârșită. Ultimul pas pe care trebuie să îl facă sclavul este ca libertatea sa, de care este deja conștient, să impună asuăra stăpânului, pentru ca și acesta să devină conștient de ea. Sclavul, conștient că este de fapt liber, reușește să își învingă frică de moarte și înfruntă stăpânul în luptă. Dar tocmai aici se deosebește sclavul de stăpân, deoarece sclavul poate progresa, avansa, și până la urmă invinge frica morții prin conștientizarea libertății
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]
-
care este deja conștient, să impună asuăra stăpânului, pentru ca și acesta să devină conștient de ea. Sclavul, conștient că este de fapt liber, reușește să își învingă frică de moarte și înfruntă stăpânul în luptă. Dar tocmai aici se deosebește sclavul de stăpân, deoarece sclavul poate progresa, avansa, și până la urmă invinge frica morții prin conștientizarea libertății proprii. Dar stăpânul nu poate progresa, rămâne ce a fost întotdeauna. De aceea, lumea creată de stăpân este o lume lipsită de progres, de
Fenomenologia spiritului () [Corola-website/Science/304203_a_305532]