5,553 matches
-
caz afirmația lui Aristotel nu înseamnă că dreptatea ar putea fi eventual sacrificată de dragul prieteniei, ci, dimpotrivă, că ea decurge în mod necesar din prietenie. Omul fiind prin definiție sociabil (zoon politikon), firește că afinitățile prin care se asociază cu semenii săi sunt determinante pentru constituirea oricărei comunități. Aristotel spune că toate comunitățile sunt părți ale comunității politice (recte ale cetății) și că deci aceasta se întemeiază pe prietenie. Dar numai cetatea, adică societatea civilă, poate asigura dreptatea și numai în cadrul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
ei au, poate, între ei, oarecari afinități. Și nu toți sunt propriu-zis moraliști, în sensul clasic, francez, al termenului. Nici Robescu nu e un „moralist” în această accepție, decât cel mult în treacăt, ceea ce se întâmplă fatalmente oricui își observă semenii cu destulă atenție. Dar se poate spune că e moralist în sensul că propune nu doar un mod, dar chiar un cod de conduită, ce decurge din opțiunile lui consecvent asumate (așa cum poezia și filozofia extrem orientală propun niște norme
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
muzeele belgiene. Privirea gravurilor, a liniilor de forță în care se dezvăluie nervii, inima și creierul angajat al artistului, critica lui acerbă la adresa unui anumit fel de a trăi, extrem de burghez, m-a înviorat, mărindu-mi puterea de îndurare față de semenii mei, de atmosfera uneori otrăvită adusă din viețile lor. Singurul moment de armonie (în afara „studiilor” pe care Lionel mi le-a dat mie personal, cu lecturi de neuitat din Biblia luterană) a fost vizita la mormântul lui René, când Ralf
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
privit pe oameni în agitația lor și a putut să-i condamne fără să se expună el însuși vreunui pericol. Lui Blaise Pascal îl prefer, fără nici un echivoc, pe Chamfort, care s-a simțit de la început foarte solidar cu soarta semenilor săi: fiind printre ei, revoltându-se contra lor. Pentru că el a înțeles prea bine că nu există adevăr în singurătate, că autenticitatea nu se face efectivă rămânând o autenticitate pentru sine și că, în sfârșit, nu s-ar putea susține
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
primăverii, cel mai frumos anotimp, se oglindește și în mine. Simt din nou dorința de a iubi pe toată lumea, exact ca în copilărie și adolescență, încrezându-mă în tot și toți, luând riscul de a fi ridicolă și refuzată de semenii mei, care se pare că trăiesc angoasa primăverii și mai puțin marele entuziasm, sentimentul idiot al iubirii țâșnind în spirale din toate structurile văzute și nevăzute. În timp ce am vagabondat prin oraș, mi-am amintit brusc de visul de azi-noapte: îmi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
m-am trezit, ca și cum el ar fi într-adevăr cu mine, comunicând căldura binefăcătoare a iubirii. Iulie Melancolie, paralizie a voinței de a scrie - moartea lui Lionel mi-a secătuit parcă entuziasmul creator. Atât de fragilă mă face iubirea pentru semenii mei. Oare ce iubesc eu la aceste ființe, pentru care m-aș arunca în foc numai ca să fiu veșnic cu ele? Nu știu exact ce, bănuiesc că multe lucruri difuze. Sunt încă analfabetă în fața misterului iubirii. Între mine și Ei
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pentru că ne merităm și merităm asta! Cu dor și drag, René. 17 octombrie 1974 Mon amour, păcat că timpul memoriilor și al confesiunilor a trecut, pentru că aș vrea să spun ca Jean-Jacques Rousseau: „Eu, de asemenea, vreau să mă arăt semenilor mei ca om în tot adevărul naturii, și acest om voi fi eu însumi. Eu singur. Îmi simt inima și-i cunosc pe oameni. Nu sunt făcut ca nici unul din cei pe care i-am văzut. Îndrăznesc să cred că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fotografii superbe. Am primit și eu una dintre aceste fotografii: Andrei cu regele Mihai, amândoi concentrați, amândoi cu urechi mari, de înțelepți, de Buddha, urechile celor a căror preocupare a fost mereu respectarea unei etici, din iubire și dăruire pentru semenii lor. Andrei i-a sărutat mâna regelui, în amintirea reginei, a mamei sale, cea care i-a salvat pe evrei de la pogrom și trimiterea în lagărele de exterminare. Mai Peste tot, oameni cu flori. Se vorbește gratuit cu străinătatea, pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
pe stradă - peste tot te pândește un cuțit sau țeava unui revolver. Poliția e neajutorată, căzând foarte des victimă violenței de pe străzi. Nici un mijloc tehnic nu poate înlocui ceea ce oamenii trebuie să învețe încă din anii copilăriei: a-și respecta semenii, a învăța în fiecare zi cum să trăiască, evitând crimele de tot felul. Libertatea nu are gust de miere. Ea e amară și te face să-ți verși rinichii dacă nu există răspundere pentru toate impulsurile naturii tale, pentru tot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
dea publicității, și mai ales faptul că le recită din memorie fără să le fi scris vreodată undeva. Aceasta este și o dovadă a faptului că lucrăm împreună ani și ani și nu ne cunoaștem sau nu vrem să recunoaștem semenilor valoarea meritată, cum mi-a fost dat să constat abia în ultimul timp Felicit în cazul acesta pe cei care au invitat-o să prezinte public acele creionări lirice de debut, obligând-o în felul acesta să le și scrie
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
multe gâște și o stivă de lemne. Ca refugiați aveam dreptul la un vagon, drept pentru care mai bine de o lună am tot ros scaunele antecamerii directorului Regionalei CFR Timișoara. N-am întâlnit nicăieri oameni mai nepăsători față de semenii lor, oameni mai egoiști. Nu le păsa că am pierdut Basarabia și Bucovina. Că atâția refugiați, unii locuitori de generații într-un teritoriu străromân dar primitor și darnic pentru atâtea etnii, aleseseră refugiul, în sine țara speranțelor necomunisteă Nimic, nimic
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
exemplele de succes ale „epocii de aur”. Ceea ce nu au putut anticipa în cazul personajului nostru făuritorii epocii înfloritoare, a fost tocmai această zi a „judecății”când adevărul este consemnat pentru eternitate. Multe din trăirile personajului principal al cărții în raport cu semenii sunt definitorii perioadei prezentate cu o precizie și o elocvență dezarmantă. Este absolut impresionant modul în care scriitoarea Dorina Stoica a reușit să surprindă secvențele care să definească în profunzime transformarea societății, impunerea femeii în viața publică și politică conform
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
surprindă secvențele care să definească în profunzime transformarea societății, impunerea femeii în viața publică și politică conform modelului Elena Ceaușescu. Sistemul de relații, micile afaceri la negru, preocuparea permanentă a celor din jur de a fi mereu atenți la gesturile semenilor, la preocupările pe care le au aceștia și la modul în care își trăiesc viața clipă de clipă, indică gradul de pervertire a omului lipsit de personalitate și de demnitate. Cartea mai are meritul deosebit de a ne prezenta evoluția și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cât mai mare de astfel de cărți în care să se consemneze cât mai corect și obiectiv mărturiile celor ce au trăit experiența de tristă amintire numită comunism. Numai astfel noile și viitoarele generații vor putea înțelege dramele existențiale ale semenilor care au avut neșansa de a se fi născut și trăit epoca comunistă, aparent prosperă și înfloritoare, dar distructivă în esența ei numită identitatea individului, lipsit complet de libertatea de a gândi și de a se manifesta în conformitate cu aspirațiile lui
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de a reflecta asupra responsabilității față de lumea în care trăim, asupra legitimării uneia sau alteia dintre ideologiile politice, dar și asupra consecințelor pe care, conștient sau nu, opțiunile și acțiunile noastre în general le pot avea, direct sau indirect, pentru semenii noștri. Rezumând, prezenta carte pune în circulație un document rămas inedit până acum, ce poate fi citit și interpretat din multiple perspective, specifice mai multor câmpuri de cercetare - istoric, politic, arheologic sau chiar filosofic și teologic, dacă avem în vedere
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
se sinucidă social, să se retragă nevăzute din istorie. Ei nu înghițeau pe vremuri ca cineva să aibă și altceva în afară de autobiografie. Ei nu înghit acum ca cineva să fi avut și autobiografie. Eu sunt un om viu, trăind împreună cu semenii mei, ca unul dintre ei, cu virtuțile și păcatele lor. Sunt un om viu, care și-a conciliat spontan și bucuros autobiografia cu CV-ul, fără să năpârlească precum o șopârlă. Acesta este și motivul pentru care tema „exilului” spre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină mă făcea să nu mă văd mai mult decât unul dintre semenii umani. Gândurile rele îmi aduceau în minte chipul îndurerat al Maicii Domnului. Acea lume trăia cu mijloace aproape medievale într-un mod de viață care respecta ciclurile naturii. Doar două lucruri exterioare au tulburat liniștea așezată peste un copil de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
face asta, ne creeam sentimentul că orice ușă închisă e un fermoar tras la marsupiu și că de acolo începe „sfera privată”, cea a libertății de exprimare și a împlinirii personale. 3.3. Prietenia ca marsupiu Exilul în comuniunea cu semenii întru umanitate avea simultan rolul de refugiu din lume, de înțelegere dureroasă a lumii; cititorii pot specula că astfel de grupuri informale erau un fel de embrioni de societate civilă sub totalitarism. Nu cred că este cazul să ne mințim
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
vizați de notele informative. Regimurile totalitare fac din delațiune o politică de stat bine finanțată, în numele vigilenței față de dușmanii de clasă, stat, de etnie, de patrie sau, cele fundamentaliste, de religie. O armată de oameni sunt angajați să-și supravegheze semenii. În perioadele explicit staliniste, de exemplu, rudele ajungeau să se denunțe între ele ca dușmani de clasă, ca să mai scape de unii membri ai familiei, de cei cu care erau siliți să împartă o cameră comună, în apartamente comune cu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe care vrem să-l ia viața noastră, fără amestecul altcuiva în planurile noastre de viață, în baza faptului că avem discernământ, că ne cunoaștem interesele și știm care ne este binele propriu. Ne suntem „legiuitori” și recunoaștem același drept semenilor noștri, în calitate de „scopuri în sine”. Lumea se dezvoltă cu oameni care au condiții și sunt capabili de autoafirmare. Altminteri ea doar supraviețuiește; nimeni nu a putut demonstra că în societățile în care autonomia persoanei este grav încălcată lumea merge spre
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
noastre contra autonomiei sau virtuțile în favoarea ei. Suntem mai bine situați pentru a ne comporta imoral - dar și moral! Căci valorile și normele morale exprimă modurile în care ar trebui să ne comportăm, dacă vrem să avem respectul și considerația semenilor și respect față de noi înșine. Sunt condiții consubstanțiale unei lumi libere cu oameni liberi, a cărei parte ne-ar conveni să fim. Imi trebuie neaparat sursa Etica mioritică Am ajuns la ideea unei „etici mioritice” după o incursiune teoretică în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
De ce nu reușim să ne înțelegem în probleme de fond? De ce, în loc să ne ajutăm să ne ridicăm împreună, de fapt ne autosabotăm? De ce spațiul public este adesea un spațiu al nimănui în loc să fie al oricui? De ce ne roade pizma pe semenii noștri care reușesc? De ce nu facem norme, ci le importăm și adesea doar ne prefacem că le respectăm? De ce nu suntem mândri de reușitele colegilor noștri? De ce facem politici resentimentare? De ce politica nu e știința noastră de a trăi împreună
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
-i lezăm pe alții și în forma ei pozitivă să facem pentru acei alții ceea ce ne-ar conveni să facă și ei pentru noi? De ce nu facem o practică morală curentă din a ne ajuta pe noi înșine și pe semenii noștri spre împlinire omenească? De ce facem din reușite un subiect de invidie și din autocompătimire o virtute? Orice etică conține probleme de tipul: cum ar trebui să trăim, cum trebuie să-i tratăm pe semenii noștri, ce fel de persoane
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe noi înșine și pe semenii noștri spre împlinire omenească? De ce facem din reușite un subiect de invidie și din autocompătimire o virtute? Orice etică conține probleme de tipul: cum ar trebui să trăim, cum trebuie să-i tratăm pe semenii noștri, ce fel de persoane ar trebui să fim. Răspunsurile pe care le dau diferite comunități au o influență practică și strategică, atât în viața cotidiană a cetățenilor, cât și în felul în care li se configurează politic interesele. Lumea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
este îndeajuns în orice situație. Respectul poate să fie pur rațional. Caritatea înseamnă și o implicare afectivă: compasiunea, mila, empatia. De aceea, caritatea nu poate să fie obligatorie, ci dezirabilă. Ar fi de dorit să nu fim nepăsători în fața suferinței semenilor noștri. Ar fi de dorit să îi ajutăm ori de câte ori ne stă în putință. Caritatea este practicată preponderent de indivizi, comunități, grupuri de întrajutorare. Dreptatea, spre deosebire de caritate, poate să fie la rândul ei pur rațională și este o valoare care se
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]