5,099 matches
-
nom de dieu de bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de titular, după o lungă carieră în care a apelat paști, cristoși
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
grupului invectiv mama lor de..., echivalent aici cu o calificare depreciativă: nenorociții/neisprăviții de dușmani. 3.2. Analiza chestionarului Dacă în textele recente, selectate din literatură, din presă sau de pe internet, au fost urmărite în special aspecte legate de comportamentul sintactic al structurii, chestionarul conceput pentru adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani) a urmărit cu predilecție chestiuni legate de frecvență și de productivitate a structurii, modalități de decodare a sensului, aspecte privind dinamica formațiilor lexicale recente introduse în
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
albă". 85 În anul precedent a fost creat Ubu-Rege (Ubu-Roi) a lui Jarry, piesă care instituie modernitatea, așa cum vom arăta în capitolul următor. 86 Fr., paravan pentru prostie. (n. tr.) 87 Autorul face referință la inversiunea ca tip de construcție sintactică dar și poetică, specifică limbii franceze (n.tr.). 88 Hugo, după patru drame în versuri, Cromwell (1827), Hernani (1830), Marion de Lorme (1831), Le Roi s'amuse (1832), dă trei drame în proză: Lucrèce Borgia, Marie Tudor (1833), Angelo, tyran
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
tradiția indo-europeană a poeziei sacre, al cărei sens și natură sunt uneori dificil de Înțeles din cauza artificiilor retorice. Deși dificil, acesta este rolul filologiei gathice, atunci când se găsește În fața unor termeni neatestați În altă parte, a unor structuri gramaticale și sintactice care pot fi interpretate În diferite feluri, a unor expresii tehnice care nu sunt clarificate de traducerile ulterioare În versiunile și comentariile din persana medie - limba pahlavi a cărților zoroastriene. Comparația lingvistică indo-iraniană, În special cea gathico-vedică, a permis progrese
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință are anumite proprietăți, putem explica și produce predicții în privința modului în care se va comporta un anumit sistem de luare a deciziei colective. Metoda Teoriei Alegerii Sociale este axiomatică sau sintactică. În privința controlului, acesta poate, spre exemplu, lua forma designului regulilor de votare sau a sistemelor electorale. Pe baza asumpțiilor făcute, se poate genera explicația modului în care o anumită regulă de decizie socială funcționează sau predicția în privința modului în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
selecția și perpetuează inegalitățile. Teoria codurilor culturale, elaborată de Bernstein, susține că, la nivelul limbajului, școala încurajează și recompensează utilizarea unui cod lingvistic lărgit și sancționează codul cultural restrâns. Codul restrâns, spre deosebire de cel elaborat, are o mare previzibilitate lexicală și sintactică, folosește construcții facile și este caracterizat de simplitate și lipsă de alternative. În cuvintele lui Bernstein, „un copil limitat la un cod restrâns va tinde să se dezvolte în mod esențial prin reglările inerente acestui tip de cod. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
anului 1957 această funcție a fost asimilată fie la atribute fie la complemente. Luând în considerare caracteristica morfologică a regentului verbal și relația specifică dintre subordonat și regentul nominal, abia între anii 1957 și1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă, cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP. I - „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”; CAP. II - „Raportul sintactic de dublă subordonare simultană; CAP. III - „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”; CAP. IV - „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale”; CAP. V - „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”. Aspectele funcționale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP. I - „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”; CAP. II - „Raportul sintactic de dublă subordonare simultană; CAP. III - „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”; CAP. IV - „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale”; CAP. V - „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”. Aspectele funcționale ale limbii române sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP. I - „Probleme de sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”; CAP. II - „Raportul sintactic de dublă subordonare simultană; CAP. III - „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”; CAP. IV - „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale”; CAP. V - „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”. Aspectele funcționale ale limbii române sunt utile învățământului românesc deoarece își găsesc aplicații imediate în activitățile
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sintaxă a limbii române actuale - Relații sintactice”; CAP. II - „Raportul sintactic de dublă subordonare simultană; CAP. III - „Teorii privind funcția sintactică cu dublă subordonare simultană - Propoziția dublu subordonată simultan”; CAP. IV - „Dublul subordonat simultan și verbele impersonale”; CAP. V - „Funcția sintactică cu dublă subordonare simultană”. Aspectele funcționale ale limbii române sunt utile învățământului românesc deoarece își găsesc aplicații imediate în activitățile practice de deprindere a unei exprimări nuanțate, coerente, a capacității de a construi un text, de a articula o argumentare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un bogat material de documentare, material menționat la bibliografie. S-a consemnat esențialul, însă întreaga problematică este destul de controversată și lasă loc unor multiple interpretări. Metodist, prof. dr. Dumitrașcu Irina CAP. I PROBLEME DE SINTAXĂ A LIMBII ROMÂNE ACTUALE - RELAȚII SINTACTICE I. 1 Relația de subordonare „Cea mai simplă formă de relație sintactică e relația dintre două cuvinte în interiorul unei propoziții. Vom numi un atare raport relație binară”. Alegem pentru discuție verbul întoarce și substantivul ochii. Între aceste două cuvinte există
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
esențialul, însă întreaga problematică este destul de controversată și lasă loc unor multiple interpretări. Metodist, prof. dr. Dumitrașcu Irina CAP. I PROBLEME DE SINTAXĂ A LIMBII ROMÂNE ACTUALE - RELAȚII SINTACTICE I. 1 Relația de subordonare „Cea mai simplă formă de relație sintactică e relația dintre două cuvinte în interiorul unei propoziții. Vom numi un atare raport relație binară”. Alegem pentru discuție verbul întoarce și substantivul ochii. Între aceste două cuvinte există o legătură de înțeles sintactic; ne dăm seama că sensul verbului și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonare „Cea mai simplă formă de relație sintactică e relația dintre două cuvinte în interiorul unei propoziții. Vom numi un atare raport relație binară”. Alegem pentru discuție verbul întoarce și substantivul ochii. Între aceste două cuvinte există o legătură de înțeles sintactic; ne dăm seama că sensul verbului și sensul substantivului se află într-o anumită relație sintactică, întrucât întoarce exprimă o acțiune, iar ochii exprimă obiectul ei, arată asupra cui se răsfrânge acțiunea. Întrucât ochii aduce o explicație, o lămurire în legătură cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Vom numi un atare raport relație binară”. Alegem pentru discuție verbul întoarce și substantivul ochii. Între aceste două cuvinte există o legătură de înțeles sintactic; ne dăm seama că sensul verbului și sensul substantivului se află într-o anumită relație sintactică, întrucât întoarce exprimă o acțiune, iar ochii exprimă obiectul ei, arată asupra cui se răsfrânge acțiunea. Întrucât ochii aduce o explicație, o lămurire în legătură cu întoarce, spunem că e determinant al verbului, iar acesta e determinatul substantivului. Relația dintre întoarce și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mari observăm că există o legătură și între cuvintele deschiși și mari; ambele arată însușiri ale cuvântului ochii. Ele nu depind unul de altul, fiindcă nici unul nu-l lămurește pe celălalt, dar se află în raport cu al treilea cuvânt (ochii). Asemănarea sintactică dintre deschiși și mari se asociază cu asemănări morfologice : ambele sunt adjective, ambele sunt la plural masculin acuzativ. Legătura sintactică dintre deschiși și mari se numește relație de coordonare, iar termenii ei sunt cuvântul coordonat 1, adică deschiși și cuvântul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
depind unul de altul, fiindcă nici unul nu-l lămurește pe celălalt, dar se află în raport cu al treilea cuvânt (ochii). Asemănarea sintactică dintre deschiși și mari se asociază cu asemănări morfologice : ambele sunt adjective, ambele sunt la plural masculin acuzativ. Legătura sintactică dintre deschiși și mari se numește relație de coordonare, iar termenii ei sunt cuvântul coordonat 1, adică deschiși și cuvântul coordonat 2, adică mari. „Coordonarea cu acord este o specie de relație de coordonare”. Desigur, nu vom face confuzie între
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
temă de astronomie - indiferentă atât lui, cât și ei - adică pe când se necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte. I. 4 Relația zero „Relația zero se caracterizează prin negarea oricărei relații, adică prin izolare sintactică: un segment sintactic dat nu intră în relație cu alte segmente sintactice”. Această relație este specifică enunțurilor nepropoziționale Unchiule!; Mă, secule!; Iaca!; Haide!; Mofturi!; Da, domnule Georgescu!, cuvintelor și construcțiilor incidente - Am găsit, zise el, un vagon de clasa a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
indiferentă atât lui, cât și ei - adică pe când se necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte. I. 4 Relația zero „Relația zero se caracterizează prin negarea oricărei relații, adică prin izolare sintactică: un segment sintactic dat nu intră în relație cu alte segmente sintactice”. Această relație este specifică enunțurilor nepropoziționale Unchiule!; Mă, secule!; Iaca!; Haide!; Mofturi!; Da, domnule Georgescu!, cuvintelor și construcțiilor incidente - Am găsit, zise el, un vagon de clasa a doua la coada
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte. I. 4 Relația zero „Relația zero se caracterizează prin negarea oricărei relații, adică prin izolare sintactică: un segment sintactic dat nu intră în relație cu alte segmente sintactice”. Această relație este specifică enunțurilor nepropoziționale Unchiule!; Mă, secule!; Iaca!; Haide!; Mofturi!; Da, domnule Georgescu!, cuvintelor și construcțiilor incidente - Am găsit, zise el, un vagon de clasa a doua la coada vagonului. Când a plecat de-acasă să meargă la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
socoteală unui om prost.; Ceea ce știu este că n-a mai plecat. Acestea se numesc invariante ale relației predicative, deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase discuții în literatura de specialitate. Situându-se fie pe pozițiile gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pentru a defini satisfăcător relația dintre subiect și predicat în limba română contemporană. În prezentarea critică a părerilor diverșilor cercetători care au abordat problema în discuție, vom examina, mai întâi, teoriile în care relația subiect-predicat este considerată drept un raport sintactic special, de un tip aparte, identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în cauză (eventual și al propozițiilor corespunzătoare, în frază). Majoritatea cercetătorilor văd în raportul sintactic dintre subiect și predicat o relație de interdependență, numită fie ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
întâi, teoriile în care relația subiect-predicat este considerată drept un raport sintactic special, de un tip aparte, identificabil numai în cazul celor două părți de propoziție în cauză (eventual și al propozițiilor corespunzătoare, în frază). Majoritatea cercetătorilor văd în raportul sintactic dintre subiect și predicat o relație de interdependență, numită fie ca mai sus, fie relație de dependență (determinare sau subordonare) reciprocă, relație de inerență (sau de implicație), relație predicativă. Cei care consideră, explicit sau implicit, că în limba română se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
numită fie ca mai sus, fie relație de dependență (determinare sau subordonare) reciprocă, relație de inerență (sau de implicație), relație predicativă. Cei care consideră, explicit sau implicit, că în limba română se poate vorbi numai de 2 tipuri de relații sintactice (subordonarea și coordonarea) încadrează interdependența la subordonare, ca o specie a acesteia. Aceasta este interpretarea dată de Gramatica limbii române, unde se afirmă că „raportul dintre cele două părți principale de propoziție se încadrează tot în categoria raporturilor de determinare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
necesar pentru existența unei propoziții” în limba română se dovedește a fi numai predicatul, deci, în funcție de acest criteriu, „numai predicatul poate fi considerat parte principală de propoziție”. Cercetătorii care afirmă că în limba română există mai multe tipuri de raporturi sintactice, „nu numai coordonarea și subordonarea consideră relația de interdependență dintre subiect și predicat un raport aparte, diferit atât de coordonare, cât și de subordonare”. Astfel, V. Șerban, vorbind de 5 raporturi sintactice, numește relația sintactică subiect-predicat raport de interdependență, cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]