6,398 matches
-
se poate juca și cu gânduri, albe, albastre,/ dar totul e să găsești bila roșie,/ inima jocului"). Latura metaficțională a textului se dezvăluie și aici. Jocul de biliard devine model ontologic și model poetic. Întâlnirile, "ciocnirile" reflectă trezirea la viață, socializarea ("Bila aleargă, și-a pierdut nemișcarea,/ singurătatea."). Deși poezia promovată, teoretic vorbind, este una ancorată în realitate, una socială, mesajul unui astfel de text se apropie de cel al liricii interbelice, o căutare a idealului, a chintesenței lumii ("să găsești
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
delicioasă și higienică”, „răspîndită în partea de sus a Moldovei”. în cea de jos era concurată de „Azuga” și „Bragadiru”. „Hala” era piața de bere, acoperită. în termenii de azi, ea (cu spațiul amenajat din jur) constituia un loc de socializare. La mijlocul deceniului al treilea, un reporter nostalgic o descria astfel: „Acum treizeci și mai bine de ani, cînd vîrsta copilăriei colora în roz toate aspectele vieții, Bacăul, orașul nostru, avea una din cele mai frumoase grădini de vară./ Seara, singuratici
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în sensul pe care naturaliștii îl dau cuvîntului), el i-a oferit acestuia șansa unei activități (asociindu-l la conducerea revistei, o revistă - subliniez - alcătuită pe profilul său intelectual) și pe cea, ca să întrebuințez un temen la modă, a unei „socializări”. Dar, am spus-o deja, printr-o ironie a istoriei (sînt locuri în lume unde istoria a fost prea ironică și continuă să fie), cel ajutat, o anexă de lux, a devenit uzurpator. Evident, - repet -, nu fiindcă ar fi vrut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
il propunem ține de valorificarea diferitelor sisteme și niveluri de semnificații ale reprezentării femeii pariziene. Discursul Parisului și al Parizienei este o istorie cu o complexitate în progresie a formelor de reprezentare. Însăși epoca modernă se caracterizează printr-o istorizare, socializare și culturalizare a reprezentării, în urma faptului că literatura și artele devin din ce in ce mai mult expresii ale societății. Proiectul acestui studiu rezidă în înscrierea unui element fundamental al structurii românești personajul în problematică reprezentării. Reprezentarea Parizienei tinde spre o osmoza între ideologie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de responsabilizare a tuturor factorilor, implicit a factorilor sociali, statuându-se că părinții sunt primii responsabili pentru creșterea, îngrijirea și dezvoltarea copilului. Atașamentul copilului/copiilor față de părinți se înscrie printre elementele cele mai importante, care vor genera atitudini conformiste. În cadrul socializării "primare" părinții acționează ca modele de "rol", învățându-și copiii să asimileze comportamentele dezirabile și acceptate social. În lipsa acestui atașament față de persoane semnificative, în special față de părinte, este foarte puțin probabil ca un individ să-și dezvolte sentimentul de respect
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unui sistem de protecție a copilului eficient și potrivit cu normele internaționale. Imaginea României a avut foarte mult de suferit din cauza orfelinatelor, unde copii erau destul de superficial îngrijiți, ca să nu mai vorbim de lipsa aproape totală de servicii care să sprijine socializarea lor și reintegrarea lor socio-profesională etc. De aceea, există câteva momente foarte importante în privința protecției copilului, cum sunt: Adoptarea de către România a Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, înființarea Direcțiilor Generale de Protecția Copilului în anul 1997, care funcționau și funcționează
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
CS, fără a mai avea personalitate juridică. De asemenea, mai putem menționa și serviciile pe care le oferă acest centru de plasament: * Asistență socială; * Asistență medicală; * Activități instructiv-educative și formative; * Activități extrașcolare; * Orientare școlară și profesională; * Consiliere: psihologică, spirituală, școlară; * Socializare și integrare socio-profesională; * Formarea și consolidarea deprinderilor de viață independentă; * Satisfacerea nevoilor de divertisment; * Ateliere de lucru; * Acces permanent la informație; Figura 15. Stema Centrului de Plasament Figura 16. Revista Centrului de Plasament "Speranța" "Speranța" b. Capela Centrului de Plasament
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Astăzi Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița oferă următoarele servicii de tip specializat : a) Centrul specializat pentru copiii/tinerii cu dizabilități: găzduire pe perioadă nedeterminată; asistență medicală și îngrijire; suport emoțional și, după caz, consiliere psihologică; recuperare / reabilitare; educare; socializare și petrecere a timpului liber; reintegrare familială și comunitară. b) Centrul de recuperare/reabilitare: îngrijire personală; recuperare; integrare/reintegrare profesională. c) Centrul de îngrijire și de asistență socială pentru tineri: găzduire; îngrijire personală; recuperare; socializare; asistență paleativă. d) Centrul care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
consiliere psihologică; recuperare / reabilitare; educare; socializare și petrecere a timpului liber; reintegrare familială și comunitară. b) Centrul de recuperare/reabilitare: îngrijire personală; recuperare; integrare/reintegrare profesională. c) Centrul de îngrijire și de asistență socială pentru tineri: găzduire; îngrijire personală; recuperare; socializare; asistență paleativă. d) Centrul care acordă servicii pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă: suport emoțional și, după caz, consiliere psihologică; consiliere socială; informare; orientare profesională; integrare comunitară. b. Capela de la Complexul de Servicii Sociale "Sfânta Maria" Reșița Dacă în Centrul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
beneficiază de servicii de prevenire a abandonului și a instituționalizării; 5. Prevenirea abandonului școlar și a delincvenței juvenile, prin integrarea copiilor într-un program educativ și de petrecere a timpului liber; 6. Dezvoltarea unui model comunitar de asistență, educație și socializare care să răspundă nevoilor copilului dar și a comunității din care acesta face parte; 7. Implicarea participativă a comunității prin aplicarea și susținerea unor programe în beneficiul membrilor ei; 8. Evitarea discriminării celor mai puțini săraci în favoarea celor mai săraci
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
dependență psihologică față de mamă. Uneori, boala copilului este utilizată ca o armă de conflict cu soțul, mama, devenind foarte posesivă, marginalizând soțul, care rămâne la periferie și care trăiește o experiență de excludere afectivă. La vârsta școlară, boala interferează cu socializarea care se realizează prin joc și activitatea școlară. Atitudinile hiperprotectoare ale contextului familial se vor repercuta nefavorabil în construirea unei imagini pozitive de sine. Pentru ca să nu inducă sentimente de diversitate, complexe de inferioritate părinții nu trebuie să condiționeze copilul prin
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
asupra puterii discreționare și care generează un mesaj modelator pentru opinia publică (de tipul Pen Club-ului), fie unul sindical ca atare, reunind, de regulă, oameni ai breslei dintr-o unitate teritorială bine definită (oraș sau regiune). Aceste rețele de socializare, ca și cluburile specializate ale profesorilor de creative writing din universități, au rostul lor uman, psihologic, profesional și, de cele mai multe ori, alcătuiesc, prin diversitatea și numărul lor, o rețea profesională descentralizată care face întruniri anuale sau evenimente bine configurate, permițând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
intrigat (și revoltat) nu a fost neapărat efortul inutil al profesorului Florea Ioncioaia de a explica în van unui astfel de sectant inept regulile unei minime conversații intelectuale, fie ea și în contradictoriu, fie ea și pe aceste canale de socializare, care încurajează răspunsul superficial și obrăznicia arogantă, ci, mai ales, încercarea stângace a moderatorului de a spune că respectiva gazetă satirică îi tratează astfel pe toți candidații de pe- scenă. Ceea ce, din nefericire, nu mai e adevărat. A fost, o dată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai multe dintre motivele obișnuite de a fuma, ceea ce se întâmplă, de pildă, la recepții, petreceri, nunți, mese la restaurant. Toate acestea sunt exemple de împrejurări deopotrivă stresante și relaxante. Poate părea o contradicție, dar nu este. Orice tip de socializare, chiar între prieteni, poate fi stresantă, dar în același timp ai vrea să te distrezi și să fii complet relaxat. Există împrejurări în care toate cele patru motive sunt prezente concomitent. Condusul mașinii poate fi una dintre ele. Dacă tocmai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
-ți fie cât se poate de clar: n-ai nevoie de țigară și doar te torturezi continuând s-o privești ca pe un soi de cârjă sau de stimulent. Nu trebuie să fii nefericit. Țigările nu îmbunătățesc deloc mesele sau socializarea, le distrug. Și amintește-ți că fumătorii nu fumează după masă pentru că le place țigara. Fumează pentru că n-au de ales. Sunt dependenți de drog. Nu se pot bucura de o masă ori de viață fără doza de drog. Renunță
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
de ce, Dumnezeule mare, să ai nevoie de țigări? Dacă simți încă nevoia să ai țigări asupra ta, te sfătuiesc să recitești mai întâi cartea. înseamnă că declicul nu s-a produs. doi. „Să mă feresc de situații stresante și de socializare în perioada de abstinență?" Sfatul meu este da, încearcă să eviți situațiile stresante. N-are rost să te supui unor tensiuni nemeritate. în ce privește socializarea, dimpotrivă: nu o evita, ieși din casă și distrează-te! N-ai nevoie de țigări chiar dacă
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
înseamnă că declicul nu s-a produs. doi. „Să mă feresc de situații stresante și de socializare în perioada de abstinență?" Sfatul meu este da, încearcă să eviți situațiile stresante. N-are rost să te supui unor tensiuni nemeritate. în ce privește socializarea, dimpotrivă: nu o evita, ieși din casă și distrează-te! N-ai nevoie de țigări chiar dacă încă ai adicție la nicotină. mergi la petreceri și bucură-te că nu mai trebuie să fumezi. Va fi dovada adevărului minunat că viața
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
la cinci zile după ce s-a lăsat, fostul fumător nu mai are, drept principală preocupare mentală, fumatul. Majoritatea foștilor fumători trăiesc atunci momentul revelației. Ce se întâmplă de obicei? Te afli într-una din acele situații stresante (sau ocazii de socializare) în care altădată nu te puteai descurca (sau bucura) fără o țigară. Și dintr-odată realizezi nu numai că te descurci sau te bucuri, dar că gândul de-a aprinde o țigară nici măcar nu ți-a trecut prin cap. Din
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
grup. Realizarea unei bune coeziuni a grupului și funcționarea acestuia după niște norme bine precizate oferă membrilor posibilitatea realizării unei experiențe comune de maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Psihodrama este utilă în corectarea fenomenelor de carență afectivă și carență de socializare care însoțesc deficiența auditiv-verbală. Intervenția profesorului, ca cerință obligatorie în desfășurarea jocului dramatic, contribuie la dezvoltarea formelor adecvate de exprimare socială a trăirilor emoționale în diferite tipuri de interrelații umane. Cu ajutorul profesorului, prin activități dramatice oferite de jocul organizat, copilul
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
stării de vulnerabilitate a subiecților, dezavantajați prin carența verbală, modelarea formelor de comportament ale copilului deficient de auz, în raport cu modelele sociale oferite de adult, prin stabilirea microrelațiilor sociale între copil și adult, între copil și ceilalți copii. Procesul de intensivă socializare la care este supus copilul deficient de auz este dependent de natura normelor care i se impun și de gradul în care ele sunt înțelese și însușite. Tocmai acest lucru se poate realiza cu ajutorul psihodramei care trebuie să înlăture „barajele
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
cinci astfel de etape precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a copilului. Consecințele psihologice ale izolării nu vizează doar întârzierea în planul socializării, ci și apariția timidității excesive, a neîncrederii în forțele proprii și a nesiguranței, încât individul cu deficiență auditivă evită prezența altui individ din proprie inițiativă. În acest context de autoizolare și de egocentrism manifest, Guido Savoldelli (1975) ne aduce în
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
prin colaborare cu ceilalți elevi. Totodată, ele reprezintă o resursă importantă în proiectarea activității educative, stimulează și dezvoltă lucrul în perechi sau în grupe mici de elevi, favorizează cunoașterea reciprocă dintre aceștia, acceptarea deficiențelor (atunci când este cazul), facilitează însușirea comunicării, socializarea, sprijinul reciproc pentru rezolvarea unor probleme sau pentru o mai bună orientare în procesul explorării realității înconjurătoare. Acest aspect a suscitat și interesul nostru, al celor care ne ocupăm de formarea și dezvoltarea limbajului verbal la elevii deficienți de auz
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
corelarea corectă a figurinelor cu anotimpurile; -abilități speciale întărește abilitățile de ascultare și urmărire a indicațiilor; dezvoltă precizia, capacitatea de organizare și de etapizare a unei sarcini; reîmprospătează concentrarea și memoria; dezvoltă coordonarea privire mână; formează capacitatea de cooperare și socializare; cultivă răbdarea și voința; contribuie la creșterea încrederii și a stimei de sine; încurajează conexiunile școlii cu familia/comunitatea prin repetarea în afara școlii a construirii figurinelor origami. Lecțiile de opțional origami la clasa a III-a nu vor acoperi, desigur
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
toate școlile nipone. În știință și educație, domeniul origami constituie un laborator adecvat, în interiorul căruia se nasc multe idei care modelează atât lumea înconjurătoare cât și universul copilăriei. Sunt din ce în ce mai bine puse în evidență și cercetate virtuțile terapeutice și de socializare pe care le are practicarea constantă a tehnicii origami. Mai mult chiar, matematicieni precum Friedrich Froebel, Jun Maekawa, Humiaki Huzita și Toshikazu Kawasaki datorează multe dintre descoperirile lor studiului figurinelor din hârtie îndoită. Geometrie, topologie, grafuri ─ nu sunt numai discipline
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
-ul rulează de 1,7 ori mai repede decât pe calculatorul precedent. Dilbert este un personaj de benzi desenate apărute la începutul anilor ’90, portretul fidel al angajatului la „ferma de cuburi“ (cum numește el însuși corporațiileă, cu probleme de socializare, presat mereu de termene limită și de semnul de URGENT pus în fața fiecărui email primit, cu toleranță redusă pentru ședințe prelungite despre nimic și concedierile lipsite de sens. De exemplu, problemele de „reducere a personalului“ sunt ilustrate în Dilbert printr-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]