6,897 matches
-
al unor domenii de studiu cum ar fi psihologia, antropologia, sociologia, științele comunicării. Charles R. Darwin a elaborat o teorie a evoluției speciilor de plante și animale, arătând că acestea evoluează prin variație și selecție naturală, teză a cărei interpretare sociologică a purtat denumirea de "darwinism social" (A.G. Johnson, 1995/2007, 108). Procesul de transformare a speciilor vii a determinat evoluții și în uzanța vestimentației. Haina, precizează Charles R. Darwin (1871/1902, 144) în lucrarea Descendent of Man and Selection in
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
celebre, Les lois de l'imitation (1890) a lui Gabriel Tarde (1843-1904). Începând cu Herbert Spencer, Gabriel Tarde, Georg Simmel și continuând cu încercările contemporane de dezvoltare a teorie imitației (G. McCraken, 1985; I. Welch et al., 1992), o tradiție sociologică și-a asumat conceptualizarea naturii modei în termeni de imitație, fapt care este cunoscut sub numele de teoria trickle-down, asupra cărei voi reveni în capitolele următoare. 1.2.4. Wilhelm M. Wundt: efectele sentimentelor sociale Pentru Wilhelm M. Wundt (1832-1920
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938), Ernst Harms aducea obiecții teoriilor explicative ale vestimentației, arătând că îmbrăcămintea este produsul unui complex de factori interdependenți care își au originea în mediul fizic, psihologic și social al individului: Teoriile culturologice și sociologice au dat o explicație suprasimplificată motivelor pentru care oamenii se îmbracă. Îmbrăcămintea este motivată nu numai de decență, pentru împodobire sau protecție sau așa cum susține teoria unilaterală a lui Freud numai din motive sexuale. Îmbrăcămintea este motivată în primul rând
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bunăstarea, dorința de putere. Emblemele societății primitive blana animalelor sacrificate, colierele din oase de animale, uneltele și veșmintele nu sunt altceva decât echivalentele moderne ale statutului social. După cum argumenta Jukka Gronow (1997, 32) în lucrarea The Sociology of Taste, literatura sociologică dedicată statutului social a ilustrat că indivizii tind să-și exprime poziția socială prin intermediul artefactelor cu funcție simbolică (îmbrăcăminte, ornamente, bunuri de lux) și că un procent statistic semnificativ de indivizi sunt îngrijorați de percepția celorlalți privind statutul lor social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
până în anii '60, putem repera trei direcții separate, dar complementare, cu ajutorul cărora a fost explicată moda ca fenomen social (J.I. Nelson, 2007, 178). Prima interpretare tratează moda ca un fenomen constitutiv modernității. În acest sens, asistăm la formularea primei teorii sociologice a modei, respectiv teoria trickle-down și a primelor definiții pertinente. Cea de-a doua are în vedere dimensiunea economică a modei, punând accentul pe alegerile pe care le fac consumatorii și pe dinamica consumului. În acest sens, moda este abordată
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
F. Benedict, precum și abordarea psihanalitică a modei vestimentare, ceilalți autori citați în acest preambul despre etapa clasică (Gabriel Tarde, Gustave Le Bon, Thorstein Bund Veblen, Georg Simmel) constituind un capitol separat al lucrării de față, și anume cel consacrat abordării sociologice a modei. 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare Antropologul american Alfred Luis Kroeber (1876-1960) a studiat fenomenului modei vestimentare urmărind să determine cauzele fluctuațiilor modei feminine din Occident pe o perioadă de trei secole (1787-1936). Pentru aceasta
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
strâmți, evazați sau cu talie joasă. În linia cercetărilor lui Alfred L. Kroeber ne-am putea întreba dacă nu cumva, încercând un demers asemănător, am înregistra prea multe fluctuații de "tip aberant", dificil de analizat. Însă din punct de vedere sociologic, o interogație pertinentă nu ar viza neapărat frecvența variațiilor modei, ci influența agenților sociali în impunerea unui stil dominant. Un răspuns poate fi dat în termenii teoriei ledershipului modei, care va fi analizată în capitolul despre abordarea sociologică a modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de vedere sociologic, o interogație pertinentă nu ar viza neapărat frecvența variațiilor modei, ci influența agenților sociali în impunerea unui stil dominant. Un răspuns poate fi dat în termenii teoriei ledershipului modei, care va fi analizată în capitolul despre abordarea sociologică a modei. Se pare că, până la un punct, moda feminină din secolul XX conține etape ce pot fi măsurate. Cel puțin așa demonstrează antropologul britanic Desmond Morris (1982/1995, 220), care observa că evoluția lungimii fustelor din 1921 și până în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în interacțiunea socială a indivizilor (vezi capitolul al II-lea). 1.4. Perioada fondatorilor (1960-1990) Seria lucrărilor publicate între anii 1960 și 1990 acoperă patru domenii de cunoaștere: sociologia, semiotica, psihologia socială și studiile culturale. Primul este reprezentat de abordarea sociologică a fenomenului modei sub influența unor reflecții dedicate în special comportamentului colectiv. Astfel, moda a fost explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957 ), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
explicată prin intermediul teoriilor despre comportamentul colectiv, respectiv teoria contagiunii emoționale (G. Le Bon, 1895; H. Blumer, 1957 ), teoria valorii adăugate (N. Smelser, 1962), teoria normei emergente (R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972). Lucrările considerate fundamentale în tradiția sociologică a comportamentului colectiv (N. Smelser, 1962; R. Turner, 1964; R. Tuner și L.M. Killian, 1972; D.L. Miller, 1985) dedică câte un capitol analizei modei, ilustrând în special cele două ipostaze prin care se manifestă aceasta, respectiv sub forma modelor (fashions
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
selecției colective. După cum însuși autorul declara, articolul a însemnat "o invitație adresată sociologilor de a trata serios problema modei" (H. Blumer, 1968, 275). Anul 1971 deschide un nou capitol în cadrul analizelor dedicate modei vestimentare prin apariția primei lucrări care abordează sociologic conceptul de modă. Este vorba de cartea sociologului german René König (1906-1992), Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen (1971). Înaintea apariției acestei lucrări, René König își expusese interesul pentru tematica modei prin intermediul unor prelegeri universitare și prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
constitui anumite semnificații" (R. Barthes, 1967/1983, 9). În general, în cadrul abordării semiotice a modei, lucrarea Système de la mode este frecvent citată. Concepția lui Roland Barthes asupra modei vestimentare se regăsește și într-un articol critic asupra analizei istorice și sociologice a vestimentației, intitulat Historie et sociologie du vêtement: quelques observations méthodologiques (1957). Critica lui Roland Barthes se îndreaptă asupra lucrărilor lui John C. Flügel, Thortein B. Veblen și Herbert Spencer, eroarea demersurilor acestor autori fiind, în concepția semioticianului francez, explicarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în termenii stărilor psihologice ale indivizilor care compun un anumit grup social (R. Barthes, 1957/1993, 744). Întrebarea fundamentală nu constă în a determina de ce oamenii poartă haine și dacă acestea îndeplinesc funcții protective, estetice și psihologice. Demersurile istorice și sociologice ar trebui direcționate către cercetarea modului în care comportamentele vestimentare constituie un sistem organizat, formal și normativ, recunoscut de membrii unei societăți (ibidem). În termenii semioticii lui Ferdinand de Saussure, hainele sunt o combinație între semnificant (forma vestimentației) și semnificatul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992, 5-8). Chiar dacă respinge ideea modei de clasă exprimată de Georg Simmel, Thorstein Veblen și Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să abandonăm vreunul dintre modelele sociologice explicative din moment ce traseul fluxului modei în viața socială este unul deopotrivă vertical și orizontal" (idem, 205). Un an mai târziu, în 1993, Jennifer Craik, profesoară de științele comunicării și studii culturale la Universitatea din Canberra, lansează la Londra lucrarea The
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1750, când discursul critic al filosofului francez Jean-Jacques Rousseau blama manifestările modei și luxului din societatea timpului său. Astăzi, deși analiza modei nu constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei nu constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de cercetători din domeniul studiilor culturale dedicate modei este editată în 2005 sub titlul Encyclopedia of Clothing and Fashion. Istoricul Valerie Steele, coordonatoarea acestei enciclopedii în trei volume, subliniază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
România epocii moderne (2006), semnată de istoricul Adrian-Silvan Ionescu, și Paris elegant, Teheran incitant: corpuri estetice, subiecte politice (2007/2008), aparținând antropologului Alexandru Bălășescu. Recurența comportamentelor vestimentare în modernitate este descrisă de Adrian-Silvan Ionescu (2006) printr-o bogată documentare istorică, sociologică și literară. În plină epocă modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în primele decade ale secolului XX, costumul feminin și masculin românesc, precum și alte sfere ale activității umane (artă, literatură, petrecerea timpului liber) se convertesc modei occidentale. Însă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a emite judecăți subiective asupra unor obiecte? Există variații ale gusturilor în funcție de caracteristicile socio-demografice a indivizilor? Prezentarea unor teorii în structura capitolul al doilea vizează să ofere un posibil răspuns. Noțiunea de "gust" a fost dezvoltată foarte puțin în teoriile sociologice ale modei, în anul 1968 Herbert Blumer apelând la acest construct pentru a-și exemplifica teoria selecției colective. Totuși, așa cum voi arăta în capitolul al doilea, Herbert Blumer își particularizează teoria, insistând mai mult asupra mecanismelor de formare a gustului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
veșmintele (http://www.radioguerrilla. ro/antimitocanie/). La nivelul receptării, este posibil ca aceste conduitele vestimentare să pară "excentrice", lipsite de gust, să stârnească dezaprobarea socială, ridicolul și chiar râsul sau, dimpotrivă, să fie considerate exemplare. Surprinzător, dincolo de comicul situației, raționamentul sociologic al lui Pierre Bourdieu (1979/1984, 60) arată că blamarea vulgarului, a obscenului nu înseamnă altceva decât afirmarea superiorității (în sensul poziționării sociale) celor care se exprimă asupra dezagreabilului. Desigur, gustul reprezintă o chestiune privată, subiectivă, fiecare individ fiind liber
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
fenomenele de modă: schimbarea, ubicuitatea și manifestarea (R. König, 1971/1973, 42). Moda reprezintă un perpetuum mobile, o serie de schimbări manifestate în înfățișarea corporală, dar și în alte domenii precum știința și artele. Componenta dinamică este esențială în definiția sociologică a modei, dar nu trebuie omis faptul că moda conține și caracteristici stabile, atrage atenția autorul, căci elementele de noutate, asupra cărora o proporție semnificativă din populație își exprima adeziunea, au efecte diferite asupra generațiilor, genurilor și claselor sociale. Celelalte
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Nu întâmplător cele mai multe experimente psihosociologice despre fenomenul modei au ales exemplul vestimentației: haina este un fapt universal și pregnant cu funcții concrete (utilitare) și sociale (înfrumusețare, protecție, exprimarea statutusului, semnalizare sexuală). Mai aproape de zilele noastre, într-o lucrare dedicată analizei sociologice a comportamentelor colective, moda este definită ca "dispoziție euforică asupra percepției noutăților, inovațiilor" (J. Van Ginneken, 2003, 160). Sociologul olandez Jaap Van Ginneken arată că moda mai poate fi definită ca un "cod social, artistic sau al înfățișării, care este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un fenomen social dinamic care se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de direcția preferințelor indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate", și alta corespunzătoare comportamentului colectiv, dezvoltată cu precădere după anii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de direcția preferințelor indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol XX, denumite prin termenul generic de "modernitate", și alta corespunzătoare comportamentului colectiv, dezvoltată cu precădere după anii '60. Alte tendințe recente de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
după anii '60. Alte tendințe recente de analiză a modei reflectă achizițiile teoretice și empirice aferente sociologiei consumului, sociologiei corpului și studiilor culturale. Prezentarea cronologică a teoriilor și lucrărilor care se încadrează în aceste direcții, precum și valoarea acestora pentru studiul sociologic al modei constituie structura capitolului de față. 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative În plan teoretic, concepțiile sociologice despre modă se revendică din interesul tematic al începutului de secol XX, corespondent dezbaterii asupra modernității. Ca fenomene, moda și modernitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
corpului și studiilor culturale. Prezentarea cronologică a teoriilor și lucrărilor care se încadrează în aceste direcții, precum și valoarea acestora pentru studiul sociologic al modei constituie structura capitolului de față. 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative În plan teoretic, concepțiile sociologice despre modă se revendică din interesul tematic al începutului de secol XX, corespondent dezbaterii asupra modernității. Ca fenomene, moda și modernitatea sunt corelative, în sensul că ambele ilustrează căutarea și instituirea noului (L. Vlăsceanu, 2007, 28), însă în plan semantic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]