KorAP: Find »[drukola/base=strica & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...199 200 201 ...332 >

8,296 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469

bucurii. Avea prieteni buni acolo și tot felul de treburi omenești Încă neterminate. Dacă dorea cu atâta ardoare să plece la Paris, de ce să nu‑l lase? Doctorii socoteau că o călătorie de zece zile n‑are ce să‑i strice. Pentru mine, douăzeci și cinci de ore de zbor ar fi fost cumplit de obositoare, dar Ravelstein avea să străbată aeroporturile În scaunul lui pe rotile și, spre deosebire de mine, zbura la clasa Întâi. Ca să fiu Însă sincer, trebuie să recunosc că mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
mijloc era complet crud. - Spune‑i patronului. Poți vorbi franțuzește cu el. - Cred că engleza lui e mai bună. Oamenilor nu le place să poarte discuții artificiale. De ce să‑mi vorbească În franțuzește? O să‑și spună că nu mi‑ar strica să urmez un curs Berlitz. N‑am putut să termin bibanul. Cina părea că nu se mai isprăvește. - E o seară anormală - nu‑i posibil să se gătească mâncăruri atât de infecte Într‑un decor superb ca ăsta, a apreciat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393

Sunt cazuri când stăpânul moare și câinele nu mai vrea să mănânce și până la urmă moare și el. BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Crezi că e cazul aici? BĂRBATUL CU BASTON: Mai poți să știi? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Poate că n-ar strica să dăm anunț la ziar. BĂRBATUL CU BASTON: O, nu! BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Așa se obișnuiește. Dacă are stăpân atunci să vină stăpânul și să-l scoată cum îl taie capul. BĂRBATUL CU BASTON: Te gândești la recompensă, este? BĂRBATUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Cred că am coborât mult prea mult. BĂRBATUL CU BASTON: Să mai trag? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu. BĂRBATUL CU BASTON: Se vede? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Se vede tot. BĂRBATUL CU BASTON: Ai grijă nu strici ceva. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu stric. BĂRBATUL CU BASTON: A mâncat? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Tot. BĂRBATUL CU BASTON: Tot? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Absolut tot. BĂRBATUL CU BASTON: Incredibil. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Cum? BĂRBATUL CU BASTON: Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
coborât mult prea mult. BĂRBATUL CU BASTON: Să mai trag? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu. BĂRBATUL CU BASTON: Se vede? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Se vede tot. BĂRBATUL CU BASTON: Ai grijă nu strici ceva. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Nu stric. BĂRBATUL CU BASTON: A mâncat? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Tot. BĂRBATUL CU BASTON: Tot? VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Absolut tot. BĂRBATUL CU BASTON: Incredibil. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Cum? BĂRBATUL CU BASTON: Am zis incredibil. VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
înainte de... ARTUR (Total aiurit.): Nu... nu... nu... GARDIANUL: Știți, se poate muri în atâtea feluri... Nu-i totuna dacă ți se retează capul cu o secure bine ascuțită sau cu o secure boantă... Și chiar pentru directorul închisorii, n-ar strica, înțelegeți... o mică atenție... dacă vreți un oarecare fast, o execuție mai onorabilă... Pentru că el nu e obligat să participe, dar, cu prezența sa, ar contribui, ar ajuta mult... ARTUR (Furios.): Haimanalelor! Derbedeilor! Nu vedeți un ban! Am să fac

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
un mincinos! CĂLĂUL: M-ați făcut mincinos! ARTUR: Nu mă pot înțelege cu tine... CĂLĂUL: M-ați înjurat! M-ați făcut cu ou și cu oțet! M-ați tăvălit în noroi. Toate astea or să tragă la cântar. O să se strice și cântarul... ARTUR (Perfid.): Scrie la regulament că ai voie să-mi tai capul cu toporul? CĂLĂUL (Alb ca varul.): Care topor? Ce topor? ARTUR (Smulgându-i-l de la spate.): Ăsta pe care l-ai adus. CĂLĂUL (Violent.): Dă-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CĂLĂUL (Către ARTUR.): Luați-l de pe mine! Nu-l lăsați să mă bată! ARTUR (Către GARDIAN.): Ce ai cu el? De ce-l chinuiești? CĂLĂUL: Așa, așa... Spuneți-i vreo două... GARDIANUL (Către ARTUR.): Nu vă dați seama? A vrut să strice tot! V-a amăgit cu vorbele lui mieroase și v-a pus pe buturugă. Nu e prima dată. Nu trebuia să vă las cu el. E vina mea. Am uitat. CĂLĂUL (Către ARTUR.): Nu-l ascultați! E plin de venin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Sunt frumoase... Cine le-a scris? GARDIANUL: Aruncați-le, domnule... Sunt vechi... Nu se mai aplică... ARTUR: Dar sunt foarte limpezi. De ce nu se mai aplică? CĂLĂUL: Nici nu ne mai luăm după regulament, noi ne luăm după guvernator... Vă stricați ochii, domnule. E beție de cuvinte ce zice acolo... ARTUR: Uite ce zice... După fiecare execuție călăul are dreptul să se odihnească trei zile pe banii primăriei... CĂLĂUL (Tresărind.): Scrie așa ceva acolo? ARTUR: Negru pe alb. CĂLĂUL: Lăsați-o baltă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Eu nu-i înțeleg pe unii... Au un tupeu! PRIMUL BĂRBAT: Asemenea oameni ar trebui interziși prin lege. GRUBI: Care lege? Tu nu vezi că aici e care pe care? BRUNO (Înfiorat de oroare.): Brrr! E sinistru! GRUBI: Au să strice tot. PRIMUL BĂRBAT: N-ar trebui să le permitem tuturor, nu-i așa, să... AL DOILEA BĂRBAT: Ah! Mi s-au răcit picioarele! BRUNO: Ia te uită! Altul! GRUBI: Asta e bătaie de joc. AL DOILEA BĂRBAT (Către BRUNO.): Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Către spectatori.) Ce vă uitați așa? (Se șterge cu gesturi apăsate, de năduf, pe față și pe gât.) BRUNO (Privindu-l de pe marginea gropii.): Hai! GRUBI: Ce mai vrei? BRUNO: Hai încoa’! GRUBI (Pentru sine.) Fir-ar să fie! Au stricat totul! Ce oameni! (Urcă înapoi - sau reintră - pe scenă.) Uah! (Trântește de pământ cu pantoful pe care l-a folosit ca armă în urmărirea celor doi.) BRUNO: Stai jos. GRUBI: Ce să stau! BRUNO: Stai jos! GRUBI (Așezându-se.) Cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
GRUBI: Acum începe. MAJORDOMUL: Zău, domnule, a fost o eroare. VIZITATORUL: De ce lucrați cu asemenea actori? MAJORDOMUL (Șoptit.): Dumnezeu știe de unde a luat-o directorul teatrului. BRUNO: O vampă! MAJORDOMUL: De! Ce să-i faci! VIZITATORUL: Nu e frumos. Ăștia strică tot. GRUBI: Daî mie nu mi-au stricat tot actu’ unu? MAJORDOMUL (Aspru, către BRUNO și GRUBI.): Lasă ca mai vorbim noi despre asta. GRUBI: Pe cuvânt, domnule majordom, n-am fost vinovați cu nimic. MAJORDOMUL: Bine, bine... GRUBI: S-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
o eroare. VIZITATORUL: De ce lucrați cu asemenea actori? MAJORDOMUL (Șoptit.): Dumnezeu știe de unde a luat-o directorul teatrului. BRUNO: O vampă! MAJORDOMUL: De! Ce să-i faci! VIZITATORUL: Nu e frumos. Ăștia strică tot. GRUBI: Daî mie nu mi-au stricat tot actu’ unu? MAJORDOMUL (Aspru, către BRUNO și GRUBI.): Lasă ca mai vorbim noi despre asta. GRUBI: Pe cuvânt, domnule majordom, n-am fost vinovați cu nimic. MAJORDOMUL: Bine, bine... GRUBI: S-au pus pe capul nostru. Doi fandosiți, două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
CU ZIARUL (Către BĂTRÎNUL CU BASTON.): Încercați să vă astupați urechile... (Către DOAMNA CU VOAL.) Să vă dau puțină vată? E mult mai bine așa... DOAMNA CU VOAL: Știi ce? Mai slăbește-mă cu vata dumitale. BĂRBATUL CU ZIARUL: Ce strică să-ncercați? E mai bine. Tot se mai atenuează... (Către BĂTRÎNUL CU BASTON.) Să vă dau puțină vată? BĂTRÎNUL CU BASTON: Nu suport vată-n urechi. Niciodată n-am suportat așa ceva. BĂRBATUL CU ZIARUL: Vă obișnuiți imediat. BĂTRÎNUL CU BASTON

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Eu știu una și bună... Mie nu-mi place scandalul... Dacă mergem toți trei și-i spunem frumos... BĂTRÎNUL CU BASTON: Mergem degeaba, să știi. Eu, acu’ că am fost de două ori, știu ce spun. BĂRBATUL CU ZIARUL: Nu strică să încercăm. Măcar să vadă că suntem trei. BĂTRÎNUL CU BASTON: Cum vreți, așa facem. (Oferindu-i brațul DOAMNEI CU VOAL.) Mergem, stimată doamnă? (Către BĂRBATUL CU ZIARUL, arătându-i bastonul.) Bați dumneata de data asta sau bat eu? BĂRBATUL CU

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
stârnește... BĂRBATUL CU ZIARUL: De unde să știu eu că-l stârnește? Am lovit ca să-l opresc, nu? DOAMNA CU VOAL: Da, dar era vorba să dăm mai mult cu vorba. BĂRBATUL CU ZIARUL: Asta-i bună, da’ ce, i-am stricat hărăbaia? (Cu o ultimă rezervă de curaj defensiv, către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.) Ce, v-am stricat ceva? (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se așază la loc, își scoate batista și începe să se șteargă de sudoare.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Fără adresă.): Nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
nu? DOAMNA CU VOAL: Da, dar era vorba să dăm mai mult cu vorba. BĂRBATUL CU ZIARUL: Asta-i bună, da’ ce, i-am stricat hărăbaia? (Cu o ultimă rezervă de curaj defensiv, către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.) Ce, v-am stricat ceva? (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se așază la loc, își scoate batista și începe să se șteargă de sudoare.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Fără adresă.): Nu i-am stricat nimic. BĂTRÎNUL CU BASTON: E clar. Omul ăsta e periculos. BĂRBATUL CU ZIARUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
o ultimă rezervă de curaj defensiv, către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.) Ce, v-am stricat ceva? (BĂRBATUL CU VIOLONCELUL se așază la loc, își scoate batista și începe să se șteargă de sudoare.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Fără adresă.): Nu i-am stricat nimic. BĂTRÎNUL CU BASTON: E clar. Omul ăsta e periculos. BĂRBATUL CU ZIARUL (Desfăcându-și nodul cravatei.): Mă tem c-am exagerat și noi puțin... DOAMNA CU VOAL: Măcar o fi-nțeles? BĂRBATUL CU ZIARUL: Să vedem... Poate că măcar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
al ferestrelor precum păpușile unui ceas medieval.) HAMALUL (Apariție de o secundă la fereastră, către călător.): Ha! CASIERUL (Apariție la altă fereastră.): Ești un om mort, domnule. HAMALUL (Altă fereastră.): Ha! Mai bine ne-ai lăsa în pace. Ne-ai stricat ziua, domnule. IOANA (Gesturi disperate către călător.): Am să fiu a ta! Am să fiu a ta! ȘEFUL GĂRII: Ai să aștepți mult și bine. Ha! Ai să te sături. Ha! Ce credeai? CASIERUL (Cântând.): N-o să plouă! N-o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Bruno.): Ce s-a întâmplat? Spune! Unde-i drezina? Cum mai plecăm acum? CASIERUL: Unde să plecăm? Hi-hi? Credeam că n-o să vă mai găsesc aici. HAMALUL: S-au răsturnat cu drezina, la întoarcere.. IOANA: Cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Au stricat drezina? Au răsturnat-o! Vrei să spui că au stricat drezina? (Către victime.) Ați răsturnat drezina? Lașilor! ȘEFUL GĂRII (Către ceilalți; exceptându-l pe CĂLĂTOR.): De ce nu l-ați dus în camera de sus? Ce se învârte ăsta pe aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
mai plecăm acum? CASIERUL: Unde să plecăm? Hi-hi? Credeam că n-o să vă mai găsesc aici. HAMALUL: S-au răsturnat cu drezina, la întoarcere.. IOANA: Cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Au stricat drezina? Au răsturnat-o! Vrei să spui că au stricat drezina? (Către victime.) Ați răsturnat drezina? Lașilor! ȘEFUL GĂRII (Către ceilalți; exceptându-l pe CĂLĂTOR.): De ce nu l-ați dus în camera de sus? Ce se învârte ăsta pe aici? Nu i-ați spus să se ducă în camera de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676

carafă rămasă fără toartă, o umple la chiuveta din WC și-i așează pe cei trei regi de Lancaster pe pervazul ferestrei dinspre parc. Venind dinspre Plevnei, Cornel îi va zări acolo mâine pe la prânz și priveliștea lor îi va strica toată ziua. Poate chiar toată săptămâna. O femeie cu părul scurt, vopsit în roșu burghez, ridică ochii tocmai când Iulia așează florile la geam. Izabela predă pianul la Liceul de muzică nr. 1. Dansul săbiilor i se pare cântat prost

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
Oamenii îl lasă mai departe să doarmă, se uită doar la el. Își suflă în pumni, își trag căciulile și mai bine peste urechi, se bat peste brațe, tropăie. Deși nu s-a luminat, felinarul se stinge. Poate s-a stricat. Oricum n-are nici o însemnătate, cei care așteaptă autobuzul nu au a se duce altundeva. Câțiva pufăie din țigări, prin aburul alb al vieții. E liniște, nimeni nu zice nimic. Ce-ar fi de zis? De undeva de la capătul liniei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659

să toarne la copii. După povestea cu scutecele, m-am ocupat de jaluzele și după ce-am ratat și afacerea cu jaluzelele m-am apucat de treaba cu înghețata. Și în tot timpul ăsta nevastă-mea făcea copii, mașina se strica, agenții fiscali nu mă slăbeau deloc și în fiecare toamnă și primăvară din podele își făceau apariția termitele. Îmi pare rău, i-am zis eu. — Și eu mă întrebam, continuă O’Hare, ce înseamnă toate astea? Unde mi-e locul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468

-o colegul când s-a mutat. Și-a deschis atelier la ei în sat, la Șoptireanca. Mi-a luat și din calapoade și... ’ Cea că venise cu ele la coperativă în șaijnouă. Păi da de-atuncea nu s-a mai stricat din instrumente... Nu s-a consumat nimic, oricât de noi să fi fost când le-a adus? N-a investit nimic statu mai p-ormă? N-a adus altele și mai noi? Patrula agitat de la un pereta la altul al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]