5,950 matches
-
și mari, îmi scot ochelarii, mă așez pe marginea patului, care e foarte jos, și stau cam ca gânditorul de la Hamangia, cu coatele pe genunchi și bărbia în pumni. Apoi îmi lipesc palmele peste ochi și zac așa, încremenită, abia suflând, minute în șir. Uneori chiar o oră, până reușesc să mă smulg. Mă ajută, ca niște frânghii salvatoare, trei-patru cărți. Despre odgonul cel mai puternic nu vreau să vorbesc. Dar pot să spun că cel mai cu nădejde mă agăț
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
matematica, fizica! Eu, care voiam literatură, latină, filozofie! Mă rog, nu aveam cu adevărat filozofie la școală, dar citeam eu singur... Am început să-i fac viața grea dirigintelui ăstuia: el era profesor de fizică și matematică; în mod sistematic, suflam și îi făceam probleme, până ce mă dădea afară din clasă, iar eu ieșeam ostentativ cu cartea de latină. Da, eram revoltat. Cum să-mi facă mie așa ceva? De necrezut! „Alegerea” asta impusă a devenit o chestiune cu adevărat esențială, pentru că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a iritat foarte mult. Eu voiam să citesc, să fac orice altceva, nu muncă voluntară. Antagonismul acesta era mult mai primejdios. S.A.: Erai indisciplinat acum până la ceea ce se cheamă nesupunere civică - păstrând proporțiile. M.I.: Da. Aici nu mai puteai să sufli și să faci gălăgie, ca să te scoată afară și să scapi. Aici era net: „Ai venit duminică? N-ai venit”. Nu poți să vii pe jumătate: ori vii, ori nu vii. Și mi-era frică să nu mă duc. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața lui Ștefan cel Mare, sau să contrazică o persoană care nu se mai simte bine decât în pielea unor celebre personalități din istorie? (revista Plumb, decembrie, 2012) 83 „Autostrada mântuirii neamului” Acest titlu parodic aparține unui ascultător radio, invitat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
marelui ctitor (de biserici, nu de școli!) și îi pune un bust în fața școlii ei, o faptă ce i se pare absolut normală, ca un fel de solidaritate între... ctitori! Gestul contravine hotărârii primăriei locale, dar cine are curaj să sufle în fața lui Ștefan cel Mare, sau să contrazică o persoană care nu se mai simte bine decât în pielea unor celebre personalități din istorie? (revista Plumb, decembrie, 2012) 83 „Autostrada mântuirii neamului” Acest titlu parodic aparține unui ascultător radio, invitat
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, se opintește ș-o aruncă deasupra
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ascult, că mi-i capul în primejdie?" (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (h) "Poate că Sfânta Vineri a avut dreptate. Poate să fie!... Destul când Petru privi la ea așa cum dormea în leagăn, el stete cu sufletul amorțit și nu sufla mai mult în fluierașul cel vrăjit... Era încremenit de minunat ce se minuna... Ba! frumoasă era,... frumoasă!... Mai frumoasă decât chiar cum ți-ar părea că ar fi să fie Zâna Zorilor... Mai mult nu vreau să zic!..." (Ioan Slavici
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să te conduc acum la Wilhelmsturm, îmi spune el, pentru că de acolo e o vedere admirabilă care cuprinde toată câmpia ce înconjoară Berlinul și lacurile sale. Turnul, construit din cărămidă roșie, se înalță într-un loc foarte însorit, aproape pustiu; suflă un vânt rece destul de puternic. Văd intendenți care se agită, sunt probabil paznicii turnului, și am impresia că turiștii inoportuni care trec pe lângă noi, înclinându-se adânc, sunt obligați să coboare puțin cam repede. Domnișoara care vinde aici cărți poștale
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
nu numai pentru scriitor e important în primul rând cum scrie, dar nici semenii lui, nescriitori, nu așteaptă de la el altceva. Și de multe ori, nescriitori și fripți cu ciorba cunoștinței personale cu o celebritate, semenii cu capul pe umeri suflă și în iaurt și își spun că pe un idol e mai bine să-l ai în raft, între copertele cărților scrise, sau înrămat, sau înregistrat pe disc. Sigur că neasemănarea de care vorbesc poate fi înșelătoare, un om, nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
treilea, moderator de televiziune, atât de bine dispus în permanență deh, voioșia pe care ți-o asigură o conștiință nepătată -, încât se veselește anunțând dispariția unui confrate, cum s-ar veseli unii, mai păcătoși, așa, ca noi, ajutându-l să sufle în lumânări la aniversare, i-l prefer, de departe, pe defunctul plecat dintre noi, împovărat. Un fost președinte, pe care nu-l mai preocupă de mult, nici integrarea europeană, nici învățămîntul universitar, nici exodul de forță de muncă, nici mortalitatea
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
știu, pur și simplu, cu cine să votez. Mă gândesc acum și la acei oameni cuminți, care nu s-au repezit în arenă, deși au în mod sigur o opinie, dar fripți cândva cu ciorba militantismului, simt probabil nevoia să sufle și în corectitudinea politică, ea însăși deloc un banal iaurt, cum se știe, și-mi imaginez că aceștia se întreabă: de ce trebuie scoase icoanele obligatoriu, prin ukaz de sus? De ce să nu-i lăsăm pe oameni, profesori, părinți, copii, în
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
care să prefigureze investițiile pentru următorul cincinal, a fost nevoie să prezint eu grupul statuar la rugămintea marelui sculptor Mircea Ștefănescu care apoi și-a expus viziunea. Tăcere, pași, emoții... în concluzie, Ceaușescu: ,,Tovarășe de la Vaslui... Marin (i s-a suflat), de ce Ștefan cel Mare privește în jos? Avem nevoie de măreție și independență..” Având în vedere înălțimea soclului și dealului, i se dăduse o înclinare capului... La plecare am fost dintre puținii cu care a dat mâna. Am păzit toată
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
chiar profa de română? Cea care îmi corectează textul scris la dictare, așezându-mi-se alături (colegul e absent!Ă, atingându-mă cu șoldul ei moale, așa, ca și cum ar fi din întâmplare... lăsându-și sânul cald pe brațul meu subțire, suflându-mi în obraz cu o respirație ușor precipitată când înțelege că o simt, o adulmec, mă înghesui perfid în ea... O, profa vrea doar să-mi corecteze câteva greșeli... de ortografie... Dar nu se mai poate abține și-și strecoară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
urcat pe un butoi, înarmat cu cine știe ce rablă de instrument, din care scoate cu mare greutate cele două sunete principale...De câte ori oboiul intonează cântecul său naiv și vesel, ca o fată gătită pentru horă, fagotul cel stricat vine să-și sufle cele două note”. Deodată mișcarea se animă. Intervine un dans apăsat, care, spune tot Berlioz ...,,anunță sosirea muntenilor cu cizme grele... Muntenii au adus cu ei veselia lor zgomotoasă și caraghioasă, unii bat din palme, alții strigă, aleargă”... Acest dans
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Delirul lipsei efective Stam culcată alăturea și-mi înfășuram capul slut în păru-ți lung, suspinam. Mă zgâlțâiam de fiori cum mă zgâlțâiam de mine însămi uneori, îmi părea că ninsoarea e de săpun, dar ce vorbesc... Privii pe geam, sufla viforul de aprilie, nu mai contenea jumulirea îngerilor, troienea cărările. Asta mi-ești, zburzi din somn în trezie, sălbatică și dezorientată, ca un Soare-mi vii și-mi pleci, eu în părul tău stam bestie.Bestiile se desfată regește când
A doua oară unu by Diana Dupu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92922]
-
în relief, sau chiar, datorită influenței italiene, puteau fi decorate cu forme turnate sau emailate. Alături de o producție de pahare care încetul cu încetul se standardizează, cercetările artizanilor se îndreaptă către folosirea materialelor prețioase, cum ar fi argintul sau argintul suflat cu aur. Forma de prezentare a paharelor a fost influențată în secolul al XVIII-lea de o modă provenită din Boemia. Pe mesele francezilor se puteau vedea, la vremea respectivă, pahare mici cu pereți groși și cu picior înalt și
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
credința unui doctor, o sirenă împăiată, trei coarne de licorn, conștiința unui curtean, politețea unui îmbogățit, hipogriful lui Orlando, tot lucruri care nu s-au mai pomenit niciodată și nici n-or să se pomenească vreodată“. <em>O, vânt ce sufli dinspre zori,/ Al meu iubit nu l-ai aflat/ Pierdut printre deschise flori,/ De liniști noaptea îmbătat?/ De dorul meu a lăcrimat?/ Să mă întorc s-o fi rugat? Dă-mi iar nădejea, mângâierea,/ Zi-mi de iubirea lui, durerea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
își trecu degetele,-n ambele direcții, pe buzele fragede, dar aspre de vânt și, parcă, tot mai reci, cu unul îi întredeschise gura, cu primele trei de la cealaltă mână îi pipăi lobul tot mai roșu al urechii, în valva căreia suflă ca o adiere, vârându-și limba în căușu-i amărui, căruia-i dădu, pe dinlăuntru, ocol de șase-șapte ori la rând, de parcă l-ar fi șlefuit precum un maâtre bimbelotier, după care, dându-i brutal capul pe spate, fără să uite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Fostul consilier al lui Iliescu, reciclat în analist, face turul televiziunilor, asudă din greu să ne convingă ce nou e vechiul PSD. Și totuși s-ar putea să nu ajungă, cel puțin așa spun sondajele. Opoziția, deși pasivă peste vară, suflă în ceafa PSD-ului, nici un risc nu mai poate fi asumat. Și atunci este recuperat același aliat cu nume de detergent universal, care pentru a doua oară va trece pragul electoral în spinarea PSD. Sigur, odată ajuns la liman, PUR
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
său. Cu alte cuvinte, Băsescu trebuie să forțeze de urgență ușa alegătorului acolo unde Năstase i se strecoară de mult în casă, insidios, prin televizor. Rezultatele acestei campanii fulger sunt remarcabile; în numai câteva săptămâni Băsescu a ajuns să-i sufle în ceafă lui Năstase. Panicat, acesta fuge greoi în jurul ringului, ca un boxer care evită lupta, trage de timp, ține de scorul care încă îl avantajează din inerție. Băsescu a atacat decis în chiar bazinul electoral tradițional pesedist și, după cum
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Diana SOARE „Să nu credeți cumva că vorbele din cartea asta sunt vorbe goale sau vorbe-n vânt, că ele sunt născocite de un mincinos pentru a le spune altor mincinoși, mai mici sau mai mari decât el.“ Hai să suflăm în pumni, noi, cei care nu purtăm mănuși nici când facem oameni de zăpadă. 1,2,3 pași într-un șotron. Sărim să ne încălzim înainte de culcare. În noaptea asta nu vom număra oi, ci lupi cocoșați. „Lupii cocoșați se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
și Margareta. Mielopardul Gabrielopardul scrisese cartea de poeme lirice, tragice și mieloparde: Bună ziua-noapte Mieloparzi! pentru care a primit premiul criticii mieloparde.“ Șotronul e sub zăpadă. Nu ne-am pus nici de data asta mănușile, dacă ni se face frig suflăm în pumni și gata. Tac până și vrăbiile, iar luna a uitat să răsară. 1, 2, 3. Am să pocnesc din degete și toți mieloparzii și toți lupii cocoșați vor începe să zburde în jurul Boababului, până se vor sătura de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]