6,881 matches
-
cel pe care Faulques Îl picta pe fresca lui. 12. Plecase cu el, pur și simplu. Vreau să merg cu tine, spusese. Am nevoie de un Virgiliu tăcut, și tu ești bun la așa ceva. Vreau un ghid plăcut la vedere, tăcut și dur, ca În filmele cu safari din anii ’50. Olvido i-o spusese Într-un amurg de iarnă, În fața unei mine părăsite din Portmán, lângă Cartagena, În apropierea Mediteranei. Purta o căciulă din lână, avea nasul roșu de frig
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ca și cum locul ori pictura o Înfrigurau. — Nu Înțeleg prea mult, a zis după un moment. Dar mi se pare extraordinară. Impresionează, te asigur. Foarte mult. Are un nume? - Nu. Pictorul de război n-a făcut alte comentarii. Ea a rămas tăcută, apoi a mers de-a lungul peretelui circular, privind fiecare amănunt. S-a oprit o bună bucată de vreme În fața femeii cu coapsele Însângerate și a bărbaților care se băteau pe jos În cuțite. I-a atras atenția și orașul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
agățat la spate de curea. Să te Înarmezi În vederea luptei, și-a zis brusc, și abia dacă a surâs, Împietrit o clipă. Lui Olvido asta Îi și plăcea: să se amuze chiar În momentul plecării, În Încordarea așteptării, pe când verificau, tăcuți, bagajele În odaia oricărui hotel Înainte de a pleca Într-un loc cu probleme. Să verifici aparatele fotografice și rollfilmele, să-ți bagi În buzunare tot ce era necesar, să Îngrămădești În rucsac trusa sanitară, hărțile, apa, blocnotesul, markerele, aspirinele. Ca să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe care-l poate vedea fără să fie văzut: definiția supravegherii. Lucru care îi și place, o plăcere suspectă însă, căci pătrunde în universuri personale, urmărește traiectorii și acte individuale fără nici un alt motiv în afara satisfacției de a fi martorul tăcut al unor scene de viață care par să nu se sinchisească de el câtuși de puțin. Noi, spectatorii, știm că ei, actorii, știu că suntem acolo, dar ne lasă să credem că ne-au uitat, tocmai pentru că vor să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
din presa românească postcomunistă, aflată În proporție covârșitoare sub controlul propagandistic al Frontului Salvării Naționale (În special În 1990), noul organ de conducere instalat la putere după căderea regimului Ceaușescu, au ridicat la rang de merit național noțiunea de disidență tăcută. Paginile unora dintre publicațiile ce au prins viață În anul 1990 le oferă cititorilor articole În care autorii Își revendică dreptul de a fi subminat regimul comunist prin micile gesturi zilnice de Împotrivire față de modul de viață impus de dictatură
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de disidență ascunsă, ci, din contră, consideră Dennis Deletant, acest tip de comportament ar reprezenta o pendulare, imorală pe alocuri, Între viața „oficială”, publică și cea „neoficială” din cadrul restrâns al căminului. Pe de altă parte, campania de promovare a „disidenței tăcute” poate fi interpretată ca o etapă finală Într-un proces deliberat de maculare a Însuși termenului disident sau opozant al regimului comunist. Căderea În derizoriu a acestui, să-l numim, statut, situație observabilă la nivelul mentalului colectiv românesc postdecembrist, este
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1.1. Mimetismul A fost remarcată tendința românilor de a privi cu un ochi atent la alte culturi și de a adopta ceea ce pare a fi o soluție practică sau, cum ar spune Călinescu (1941/1982, p. 974), „[românul] privește tăcut și cu interes progresele altora, împrumutând tot ce simte că îi e realmente util”. În mentalul colectiv românesc, străinătatea consacră modelul. Cultura română s-a dezvoltat mai ales prin „imitație” (Eugen Lovinescu), prin preluarea unor elemente din culturi diferite: N-
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
precisă: - degetul mare simbolizează comanda (grațierea sau condamnarea la moarte) sau cerința (ajutor, pauză, etc.); - indexul, atenția cerută sau amenințarea (a pune la index înseamnă a îndepărta); - degetul mare, erecția falică; atunci când este întins («degetul de onoareă), constituie o insultă tăcută, dar totuși foarte puternică, pe care cel ce visează o adresează altcuiva sau care îi este adresată; - inelarul, sentimentul, angajamentul și iubirea (este degetul pe care se poartă verigheta); - degetul mic, curiozitatea, cunoașterea, secretul («a avea pe cineva la degetul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Ovidiu; paharului; parșiv; păcat; politic; post; preamărire; pretențios; prietenul; prost cu frînă; prostul; puternic; ranchinos; răsfățat; rece; romanul; românul; sat; sărac; sărman; sătul; semeț; sfios; singur; sinistru; snobism; societate; soțul; spate; spatele; Stalin; stăpîn; supărat; superficial; sus; șezut; nu știu; tăcut; tembel; timid; tînăr; tocătorul; trist; tristețe; țăran; țîfnos; ultimul; ură; urca; în urmă; pînă la urmă; vanitos; vechi; nu vorbi; zelos; zevzec; zîmbet; Zoe (1); 860/271/86/185/0 fugă: alergare (93); frică (58); sport (38); repede (34); aleargă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rațiune; răbda; rămîne; răspunde; răspuns; realiza; realizare; a recapitula; recepta; a recepta; receptează; recepție; reciproc; recunoaștere; recunoscător; refuz; regăsire; rezolva; rezolvă; scoarță; senin; sens; sfat; simpatie; simți; sprijină; sprijini; spune; ce spune; suflet; sufletist; susține; a știe; știi; știu; tare; tăcut; text; textul; totdeauna; pe toți; de treabă; trebuie; așa trebuie; understand; uniune; urlă; vedea; virtute; voință; vorba; vorbe; vorbi; a vrea; ce vrea; ce vrei; zîmbet (1); 766/311/99/212/1 joc: distracție (103); copil (59); copii (51); copilărie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); bani (2); de (2); delfin (2); delicios (2); gust (2); homar (2); împuțit (2); înghețat (2); liber (2); lunecos (2); miroase (2); mujdei (2); Omega 3 (2); poftă (2); post (2); produs (2); rac (2); rapiditate (2); stricat (2); tăcut (2); urît (2); usturoi (2); vietate (2); acolo; acvaticul; agitație; aliment; alterat; alunecare; alunecă; amintiri; apa; apă curgătoare; aruncat în gunoi; aur; ăăă!; bac; balon; bătaie; biserică; bîrfă; bogat; brun; calciu; cap; caș; călător; Cernavodă; cîine; cîrnaț; coborî; condamnabil; copt
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
peisaj; perfect; persoană; pîine; pe plac; plajă; plăcea; pozitiv; prag; prăjitură; prielnic; prieten; prietenie; rîs; roșu; roz; sală; satisfacere; satisfăcut; savoare; scump; sentimental; senzații bune; sexul; simpatie; simplu; sport; spus; stare de bucurie; străin; suc; sufletului; surîs; surprinzător; tablou; tare; tăcut; tortură; tristețe; țigări; ușurare; vechi; vesel; viață; zăcut; zgribulit(1); 797/266/93/173/0 plînge: lacrimi (148); tristețe (71); rîde (58); durere (49); trist (48); lacrimă (46); copil (42); suferință (28); suferă (25); supărare (17); supărat (13); copilul (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se poate; în podea; portretul; prezice; privește; priviri; psihopat; răsărit; a rătăci; rușinat; sărut; a lua seama; a seduce; seducere; a selecta; sentiment; a sesiza; sesizare; simplu; soarele; spate; stalker; a studia; studiere; a supraveghea; supraveghea; sus; a ști; tare; tăcut; teatru; telefon; televizorul; totul; a trece; tu; tv; țintă; uimește; uimire; uimite; uimitor; uit; uitare; uite; ultima oară; ură; urît; în urmă; urmăresc; vag; văd; văzu; a se vedea; a veghea; a visa; visa; vite; vizualizat; vorbește; zărește; zîmbet în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
puturos; puțin; răbdare, rămîne; recreere; refacere; reflectare; relax; a serelaxa; ridică; rîd; larînd; fărărost; sărăcie; scaune; scoală; serviciul de pază; solemn; somn; a sta; stabilitate; a stagna; stagnare; star; statuie; stație; a staționa; staționare; stau; stîlp; sus; șapcă; ședere; peșezute; tăcut; timp în zadar; trăi; troleibuz; țară; unde; undeva; ură; ușor; vedea; vegetație; vinde; voievozi; devorbă; vorbi; vremea; zăbovi; a zăbovi(1); 753/247/76/171/0 statuie:piatră(114); monument(67); erou(34); artă(20); nemișcat(16); amintire(15); libertății
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pauză; piață; pilă; plăcută; popor; povești; cele mai bune prietene; prietenie; profesor; proverbe; putere; puterea omului; puțină; rănește; relații; replică; săracă; sărăcia omului; scriitor; sec; sfîntă; silabă; simplă; sociabil; spune; spus; succes; suflu; sună; supărare; supărătoare; știre; taclale; a tăcea; tăcut; trăncăneală; viață; viu; vînt; voie bună; vorbe; zgomot; zicere (1); 804/203/ 63/140/2 vrea: dorință (160); dorește (122); dori (56); voință (40); bani (30); a dori (29); cere (16); poate (15); ceva (12); mîncare (12); multe (11); nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alb; perimetru; peste; piatra; pink floyd; placaj; plasă; de poliție; nu pot trece; prag; pripas; probă; proteja; pumn; pușcărie; rece și înalt; restrîns; rezistent; rezistență; rigid; a sări; sec; separare; separație; sex; sfîrșit; singurătate; solid; a sparge; stabilitate; stîncă; stricat; tăcut; tencuială; timid; trainic; trăinicie; trecere; tristețe; valută; veșnic; vîrf; voievod; zidar; zidari; zidul chinezesc (1); 780/179/62/117/0 zvon: bîrfă (215); veste (65); știre (48); vorbă (38); minciună (30); bîrfă (26); sunet (25); bîrfe (24); vorbe (21); informație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
serviciu, respectiv în intimitate. Aceste persoane pot apela regulat la cei apropiați pentru a se „elibera” de probleme. De-a lungul cărții, prietenii și rudele acestor persoane pot afla cum să fie mai mult decât simpli spectatori (sau chiar susținători tăcuți) în astfel de situații. 5. Directorii care doresc să înțeleagă forțele interpersonale care împiedică propriile organizații să obțină rezultate superioare. Culturile organizaționale care tolerează abuzul verbal pot fi schimbate cel mai eficient atunci când directorii „pricep mesajul” și se hotărăsc să
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de grup. În această perioadă, moderatorul și asistentul observă interacțiunea dintre participanți și văd persoanele care au tendința de a domina grupul, cele ce se consideră a fi experți în domeniu și pe cele care par a fi timide sau tăcute. Este posibil ca indivizii care vorbesc mult să domine discuția mai târziu și aceștia trebuie așezați alături de moderator, în măsura posibilităților. Apoi, dacă este necesar, moderatorul se poate întoarce puțin dinspre indivizii dominatori, dându-le astfel celorlalți un semnal non-verbal
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
trebuie așezați alături de moderator, în măsura posibilităților. Apoi, dacă este necesar, moderatorul se poate întoarce puțin dinspre indivizii dominatori, dându-le astfel celorlalți un semnal non-verbal și diplomatic că trebuie să vorbească. Este cel mai bine ca participanții timizi și tăcuți să stea față în față cu moderatorul, pentru a înlesni contactul vizual maxim. Moderatorul trebuie să se aștepte ca aproximativ 40% dintre participanți să fie deschiși și dispuși să își împărtășească părerile și alți 40% să fie mai introvertiți și
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
n-am învățat să... pup. Vecin 1: (nu insistă) Ei, lasă că-nveți tu. (merge spre Maria) Maria: (strigînd la Mihai) Te rog să-i spui să mă lase în pace! Mie nu-mi arde de pupături! (Mihai, însă, năucit, tăcut, cu privirea pe dinăuntru, n-o aude; Vecin 1 interpretează asta ca pe o neutralitate, ca pe un acord și, cu dexteritate, o sărută pe Maria; Vecin 1 nu știe cine a mai rămas nesărutat, cercetează încăperea; Maria se dezmeticește
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nostru... Lumea obiectuală pe care o configurează dramaturgul este, de asemenea, de o simplitate foarte... percutantă: mese, scaune, o floare, o Biblie, niște cărți de joc. Ea reprezintă cadrul discret în care oamenii și poveștile lor circulă asemenea unor pești tăcuți și singuri într-un acvariu transparent. De altfel, Singurătatea bântuie întreaga piesă, de la început la final. E o singurătate plurală și densă. Finalul, surprinzător și brutal, duce totul în spațiul absurdului bine controlat. Cu mână de meseriaș într-ale loviturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
curtase pe verișoara mea Silvia. Greutățile războiului împiedicaseră o apropiere și o eventuală căsătorie a lor. Această poveste, cu aură de telenovelă, cum s-ar spune astăzi, ne-a apropiat în ciuda faptului că eram foarte diferiți ca fire. Eu eram tăcută, interiorizată datorită greutăților prin care trecusem. El era o fire deosebit de veselă și pusă tot timpul pe șotii. Printre altele ne amuza imitând profesorii, cu precădere pe profesorul de istorie pentru că nu prea îi plăcea această materie. Nici mie nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
existență poetică, dimensionând lumea, adâncind motive și teme specifice poeziei contemporane. Poetul se identifică cu suferința întregii umanități: "N-am cunoscut decât vârtejul frunzelor/ Pe-o Europă cuprinsă de flăcări/ Ascuns după gratii de lacrimi,/ simțeam la călcâi legănată/ Ghiuleaua tăcută a lumii/ Veacul de grație". Din "Cercul de la Sibiu" (denumire a cercului literar al Facultății de Litere, în timpul celui de-al doilea război mondial, când universitatea Regele Ferdinand I s-a refugiat la Sibiu), s-au detașat poeți de valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna/ și cornul sună însă foarte puțin." Un sentiment nostalgic cuprinde baladele, care sunt elegii ale neîmplinirii; fecioarele își pierd frumusețea în unde ("Elegie"); feciorul, sluga lui "Crai de ghindă", așteaptă, trist și tăcut, porunca; grădinarul poartă în el povara unui vis: "ca un cer închis" ("Trandafirul negru"). "Acela-care-nu-se-teme-de-nimic" va fi răpus de "cel ce așteaptă nemișcat, stăpân pe sine și pe vreme!"; omenirea poartă pecetea păcatului, pentru că actul creației are la origine desfacerea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gesturile mele."/ Contactul cu marea dezvăluie altfel lumea, și versurile populare în contextul cărora poetul dă sens meditației ne amintesc de Eminescu: "Mare neagră, mare albastră/ Ce frămânți gândirea noastră/ Noapte, de când te-am văzut/ Sunt mai grav și mai tăcut,/ fața mi-e mai tulbure,/ buzele în murmure,/ și de-ncerc să te înțeleg/ Mai neînțeles m-aleg./ Mare, vis de Prometeu,/ Ce mă-nhumi în somn mereu." Apa mării capătă valori magice, este apa tare, apa vie, ea îi descoperă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]