6,447 matches
-
cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în pimniță ceva. Servitoarea mergea în urmă. Când fiica doamnei Orăscu ajunse jos, cei doi unguri se repeziră asupra ei și o prinseră de mâini și de picioare, iar Rosa îi aruncă după gât o frânghie cu care o sugrumă. Apoi servitoarea se duse iarăși sus și chemă grabnic pe doamna Orăscu, spunându-i că domnișoara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a rupt piciorul. D-na Orăscu alergă, dar când ajunse în gura pimniței, își văzu fiica întinsă jos moartă. Se întoarse repede înapoi, țipând și chemând ajutor, dar servitoarea îi aruncă și ei lațul după gât și cu ajutorul celor doi unguri o târâră în pimniță. 394 bucureștii de altădată 169. Victor-Emmanuel (Vittorio Emmanuele) al II-lea (n. 1820), primul rege al statului italian unificat, începând din 1861 și până la moartea sa, întâmplată în 1878; el nu a murit „două zile mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
necăjesc că habar n-am cine e „creatorul” acestei zeme cu aromă de gudroane și nu de lemn de aloes (tarum, în latină), care te scapă de „neplăcerile pricinuite de briciu” și de „iritațiile ce nasc infecțiuni”. Englez, neamț, evreu, ungur, român? Aș putea să pariez că aftershave-urile noi, accesibile ca preț doar „reprezentanților autentici ai clasei muncitoare”, batalioane de șefi și șefuleți, nu pun asemenea probleme... intelectuale! *Vasile Pruteanu, „lectorul” nostru la Comitetul de Cultură, a telefonat ca să ne anunțe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
proprie (procurate de la anticariatul lui Sterescu), ținută într-un dulap din lemn de fag. N. s-a arătat, apoi, critic față de Tomozei, care „a falsificat unele scene din viața lui Labiș”. Alte amintiri de la școala de Literatură? Un tînăr scriitor ungur s-a spînzurat, într-o zi pe o ușă a apărut o zvastică etc. N. a lăsat la urmă aprecierile despre ecoul favorabil pe care l ar fi avut cuvîntul meu în ședința de săptămîna trecută: „oamenii doresc să li
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ți-ar trebui un oarecare curaj numai ca să le repeți. Contradicția se explică prin faptul că el poate să se răsucească pe loc cu 180 de grade, „s-o întoarcă”. Ieri, de pildă, condamna „manipulările” noastre în problema conflictului cu ungurii (vezi Plenara Comitetului Național al Cetățenilor Români de Origine Maghiară), iar azi, probabil sub influența altor comentarii, îi vitupera pe aceștia pentru „ceea ce ne-au făcut ei nouă”! Spre deosebire de mine, care, în materie de opinii, nu știu să fac pasul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
minute după ce-am intrat, tatăl lui Gelu a scos din niște coperți de carton numărul 5, mai 1989, al „Vieții militare”, pe care l-a deschis la articolul semnat de colonelul Arădăvoaicei, ca să-mi arate „ce vor porcii de unguri”. I-am spus franc că nu mă interesează. „Cum nu vă interesează?”, s-a mirat el. „Dar ăsta-i un articol pe care trebuie să-l știe toți. Eu am cumpărat cinci exemplare pe care le-am împărțit rudelor și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
destule rele și românii”. Asta l-a ofensat: s-a ridicat să plece în altă cameră, dar și-a călcat pe inimă și a revenit. „Haideți să discutăm despre altceva”, l-am îndemnat. „Nu sînt suficient de informat în privința intențiilor ungurilor. Articolul pe care mă considerați obligat să-l citesc are defectul că e polemic, iar polemicile sînt întotdeauna tendențioase, exagerate”. „Cum nu sînteți informat?”, m-a luat el iarăși la rost. A crezut că-l ironizez. Mi-a spus că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru anumite angajări, chiar și ca femeie de serviciu, trebuie avizul comitetului de partid? În municipiul nostru trăiesc laolaltă români, maghiari, germani, slovaci, sârbi, evrei în bună înțelegere. Nu se pun probleme de naționalitate. Însă vedem o nemulțumire la sârbii, ungurii, slovacii și alții de la noi, căci confrații lor au voie să facă călătorii mai multe pe timp de un an în străinătate, și ei nu le pot face. Așa-zișii minoritari din țara noastră sunt conștienți că nu au mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lipsite de rod. Același securist dezamăgit, [toamna] 1984, difuzată la 21 și 22 ianuarie 1985 Stimate domnule director Vlad Georgescu, Cunoscător fiind într-ale Securității, pot să vă confirm încă o dată că popoarele de sub cizma muscălească, nemții, cehii, polonezii și ungurii, care s-au mișcat, trăiesc mult mai bine decât se spune și se crede la noi. în timpul evenimentelor din Ungaria din anul 1956, când țara vecină sângera abundent, studenții români au stabilit și ei o întrunire în Piața Universității bucureștene
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
popor întreg, a învrăjbirii oamenilor, a dominației prin dezbinare și delațiune. Niciodată problema naționalităților conlocuitoare nu a ajuns atât de ascuțită ca sub acest regim. Românii sunt un popor bun. Pot și sunt convinși de posibilitatea unei conviețuiri pașnice cu ungurii, germanii, evreii etc. Istoria o va dovedi, căci ideea unirii europene înlătură disputele regionale dintre statele mici, de care totdeauna s-au folosit cele mari pentru dominare. Și ungurii, și sașii, și evreii trebuie să gândească ca noi și să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bun. Pot și sunt convinși de posibilitatea unei conviețuiri pașnice cu ungurii, germanii, evreii etc. Istoria o va dovedi, căci ideea unirii europene înlătură disputele regionale dintre statele mici, de care totdeauna s-au folosit cele mari pentru dominare. Și ungurii, și sașii, și evreii trebuie să gândească ca noi și să ne unim. Comunismul nu este românesc. Dictatura oribilă de astăzi nu reprezintă poporul român. Ei sunt o minoritate străină de existența și istoria neamului nostru. Nu vor dăinui. M-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de mereu altă conjunctură? Nuanțare, distanțare, controversă civilizată și obiectivă?... Ți se pune lațul de gât. Și măcar de am confrunta antimonopoliști sau anticapitaliști sau antisemiți adevărați... Ar fi suficient de studiat opiniile elitei românești după 1989 despre Antonescu, evrei, unguri, Holocaust, Gulag, America, pentru a constata variațiile năucitoare ale retoricii publice. Cazul Vadim Tudor, devenit, după o „iluminare” preelectorală, din antisemit cu acte filosemit transcendent și idealist, este doar extrema grotescă a unei situații mult mai ample. Am putea considera
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lumii Întregi și sie Însuși, că echivala antisemitismul cu anti-antisemitismul (și, greu de crezut, chiar mai puțin decât o echivalare) i se păreau, probabil, facile promotorului tuturor impulsurilor „anti”. Uita, totuși, că se mai prezenta, În aceleași note, drept mongol, ungur, slav, reprezentant al unor popoare, deci, care nu prea erau cunoscute pentru prietenia cu evreii sau cu „anti-antisemiții...”. Acesta și alte citate scandaloase se amestecă Într-un mod foarte personal („implicit amoral”, cum accentuează Matei Călinescu) și intră În dialog
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
soldat prostit? Din ucigași ne tragem... Ce Îți rămâne este să nu devii și tu unul.” Drept care, urmează... fervoarea comunistă postbelică. Contrar așteptărilor, În familia Schuster, ca și În familia Manea, comunismul nu fusese adus de evrei sau ruși sau unguri, ci de... români! În cazul lui Paul, prin mijlocirea contactului cu incendiarul Manifest comunist al lui Marx și Engels. „Ion (Puiu) Preda era primul român care a călcat pe covorul din sufragerie”, Îmi scria Paul Schuster. „Cu trei ani mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile că atenția acordată Holocaustului ar jigni martirii anticomuniști ai revoluției din 1956, de insinuările că autorul trăiește multă vreme din an la Berlin pentru că „urăște ungurii” etc. Îmi sunau familiare asemenea vechi-noi resentimente... Drept pentru care am cumpărat, la librăria Barnes & Noble de lângă casă celălalt volum de Imre Kertész, tradus În engleză, după romanul Fără destin, pe care Îl predasem studenților de la Bard acum vreo cinci
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
iunie 1940, erau deja ocupate de ruși. Se aștepta să cadă trăsnetul și asupra Ardealului. În timp ce Comandantul lucra la Manifestul Legionar, prin care cerea abdicarea regelui, în noaptea de 29-30 August, s-a aflat că delegația română, pentru discuțiile cu ungurii, plecase la Viena. Se așteptau toți ca discuțiile să dureze câteva zile dar pe 30 August se publicase deja Dictatul de la Viena cu partajarea Transilvaniei între români și unguri. Noua graniță era mutată spre interiorul țării, pierzându-se 42.000
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
29-30 August, s-a aflat că delegația română, pentru discuțiile cu ungurii, plecase la Viena. Se așteptau toți ca discuțiile să dureze câteva zile dar pe 30 August se publicase deja Dictatul de la Viena cu partajarea Transilvaniei între români și unguri. Noua graniță era mutată spre interiorul țării, pierzându-se 42.000 km pătrați și o populație românească de 1.400.000 de oameni față de 900.000 cât reprezentau ungurii în această zonă. Ca un pumnal înfipt în inima României, cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
publicase deja Dictatul de la Viena cu partajarea Transilvaniei între români și unguri. Noua graniță era mutată spre interiorul țării, pierzându-se 42.000 km pătrați și o populație românească de 1.400.000 de oameni față de 900.000 cât reprezentau ungurii în această zonă. Ca un pumnal înfipt în inima României, cu vârful ajungând dincolo de Cluj, se întindea bucata de țară ce trebuia cedată. De aceea centrul de acțiune al revoluției s-a gândit să fie în Ardeal, la Brașov, adică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Din 2.000 de exemplare câte am comandat, jumătate au rămas în Capitală, iar restul au fost trimise în provincie. Cauzele dictatului de la Viena La întâlnirea de la Berchtesgaden, din 26 Iulie, Hitler a cerut plenipotențialilor români să se înțeleagă cu ungurii pe baza principiului schimbului de populație. Când s-a pronunțat dictatul de la Viena, în 30 August 1940, acest principiu a fost ignorat și s-a procedat la partajul Transilvaniei între România și Ungaria. Ce s-a petrecut între cele două
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Führerul să abandoneze principiul fixat de el însuși pentru rezolvarea diferendului teritorial româno ungar? Care au fost cauzele care au favorizat Ungaria să primescă mai mult din ținutul Transilvaniei decât i-ar fi permis proporția numerică între locuitorii români și unguri din această provincie? 1. În primul rând, ungurii au fost încurajați de Ciano, Ministrul de Externe al Italiei, total câștigat de partea lor, să ceară cât mai mult la Conferința de la Turnu Severin pentru a provoca eșecul ei și, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru rezolvarea diferendului teritorial româno ungar? Care au fost cauzele care au favorizat Ungaria să primescă mai mult din ținutul Transilvaniei decât i-ar fi permis proporția numerică între locuitorii români și unguri din această provincie? 1. În primul rând, ungurii au fost încurajați de Ciano, Ministrul de Externe al Italiei, total câștigat de partea lor, să ceară cât mai mult la Conferința de la Turnu Severin pentru a provoca eșecul ei și, în modul acesta, drumul să rămână liber pentru o
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
eșecul ei și, în modul acesta, drumul să rămână liber pentru o intervenție directă a Puterilor în litigiu, la a cărui soluționare el spera să exercite o influență decisivă. 2. Cu mult înainte de a se deschide Conferința de la Turnu Severin, ungurii au masat aproape toată armata lor la granița Transilvaniei, șantajând Puterile Axei cu iminența unui război, dacă nu li se satisfac cererile revizioniste. 3. Rusia Sovietică a anunțat că sprijină revendicările maghiare și bulgare, ceea ce a forțat Puterile Axei să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Mihai Antonescu, în legătură cu așa-zisa pregătire a rebeliunii de către legionari. în zilele rebeliunii Comandantul Horia Sima era pribeag prin București la gazde sigure: la părinții lui Mircea Nicolau care fusese inspector de poliție în timpul guvernării; la o familie de unguri din strada Dumbrava roșie nr. 16, cunoscuți din prigoana anului 1938/39; La doamna Polihroniade pe strada Palade. Miercuri 22 ianuarie după amiaza la gazda unde era Horia Sima a venit Nicolae Petrașcu cu cererea lui Antonescu, transmisă de Fabricius
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]