7,316 matches
-
circulația. La ora mesei, spre seară, tineretul se adună pe această pajiște. Bătrânii stau mai departe, Înaintând cu oarecare neîncredere. Dar uneori vin prea târziu la ospăț. Tineretul a luat aproape totul. Gherontocrația se aplică deci puțin aici. Spectacolul cu urșii ne-a făcut să uităm că pentru noapte avem nevoie de un culcuș. Zorim spre marele hotel al parcului. E plină noapte. Hall-ul e plin de vizitatori. O trupă de girls, În costume sumare, joacă și cântă imnul Yellowstone-ului. Altele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la plecare din Ithaca, că se poate dormi aci În cort, sau pe 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 111 pătură, dar cu o condiție. Să nu ai alimente În mașină sau să lași ușile deschise. Altminteri urșii, atrași de mirosul alimentelor, pot da loc unor scene neplăcute. La 4 dimineața ciripitul a mii de păsări și o culoare ce izvorăște dintr-o lume de basme mă atrage. Străbat cu piciorul crângul din față și văd o tăbliță
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Alt geiser renumit e cel al safirelor, care azvârle apă multicoloră. Așa numitul geiserul grotei azvârle o lavă care se depune În movile asemănătoare zăpezii, iar Dragonul scoate zgomote intermitente urmate de țâșnituri fierbinți. Înaintând pe șosea dăm peste doi urși, de vârstă mijlocie care barează drumul, dormind pe șosea. Ținem un mic consiliu de familie, cum să procedăm. Ne ajunge din urmă o mașină, din care coboară un domn cu câteva delicatese pe care le oferă unuia dintre ei. Scoatem
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Vizitatorii pot face baie caldă Într-un bazin destul de spațios. Dăm peste un mic grup de magazine de la care ne aprovizionăm cu cele necesare, și după un repaos de 2 ore pe iarbă verde, la umbra unui tamarix, ferit de urși, pornim spre ieșirea din vest. Un ceaslov imens pentru Înscrierea vizitatorilor ne determină a opri și a ne trece numele cu litere mari, citețe, printre fericții vizitatori ai uneia din cele 7 minuni ale statelor unite. La doi ani după
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
evenimentul”! (Scrisoare în Glasul Bucovinei, 12 decembrie 1926). * „O inimoasă foaie pentru învățători este Voința Școalei din Cernăuți, condusă de dl. N. Simionovici, un adevărat și vajnic luptător. În numărul din 31 ianuarie a.c. această foaie tipărește povestioara „Puiul de urs, elev” - scrisă de prietenul nostru N. Mateescu, și apoi, subtitlul: „2 reviste de folklor” zice: „Tudor Pamfile” din Dorohoi și „Comoara satelor” din Blaj. Ambele au împlinit trei ani de existență și merită sprijinul colegilor noștri, căci dau la iveală
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o nouă religie, comunismul era interesat să șteargă orice urmă de manifestare a vechii religii. Au fost interzise sărbătorile religioase. În anii '50, de Crăciun sau de Anul Nou, erau urmăriți și amendați cei care, după obicei, umblau cu uratul, ursul, capra etc. De Paște, din varii motive, mai totdeauna fără acoperire în realitate, oamenii erau chemați la serviciu sau erau organizate întîlniri tovărășești ș.c.l. numai nu cumva, din lipsă de vigilență, să dea misticismul peste noi. Dar, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Teroarea familiilor, campaniile de naționalizare, de colectivizare, de cooperativizare și uriașa armată mistică a agenților și a informatorilor cu care ne-au blagoslovit furnizorii noștri de teroare și spaimă. Umbla Europa aceasta în vîrful picioarelor ca nu cumva să supere ursul căruia din zece în zece ani îi mai oferă pe tavă cîte o țară de sfîșiat". Majoritatea celor din lotul Marii Finanțe vor fi exterminați în închisori, doar Nistor Chioreanu moare după 1990. El și Nicolae Mărgineanu vor lăsa mărturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în aer liber în parcuri, erau deseori fanfare, târguri cu diverse ocazii, clovni care făceau tumbe și gium- bușlucuri, țigani cu castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul de dulciuri care-ți lăsau gura apă și ursari care puneau urșii să danseze pe melodiile celebre ale vremii, ale lui Cristian Vasile și Jean Moscopol. Fântâni cochete, statui și monumente moderne invadau aleile, iar printre ele, când se lăsa noaptea, te bucurai de spectacole de artificii. Grădinile și marile bulevarde nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
inventarul: mocheta verde, picturile impresioniste facile (tata fiind singurul client al unui artist rural francez reprezentat de galeria Wally Finley din Beverly Hill), o canapea albă masivă, măsuța de cafea din sticlă pe care se afla expusă colecția lui de urși Steuben. Am lărgit ecranul pentru a surprinde mai multe detalii. Pe rafturile de cărți se găsea o serie de fotografii înrămate care nu fuseseră acolo ultima oară când îl vizitasem în casa aceea: un prânz foarte scurt în ziua de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Eugen, Sunt sigur, că În un mediu spiritual de Regiune, ești de acum În miezul a tot ce este artă, creație și posibilități, În Suceava. N-am mai fost de astă toamnă, pe acolo, am trăit În vizuină ca un urs, care se teme de frig și acum, deși razele soarelui sunt Încă timide, am Început să mișc câte puțin. Totuși, nici iarna nu a trecut degeaba, am mai lucrat și am convingerea că am făcut Încă un pas. Astă toamnă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și dacă soțul murea, era văduvă considerată . Mă interesează situația. Mă bucur că În noua matale situație, de documentarist , vei avea mai puțin de lucru oficial și mai mult... neoficial. Treaba făcută cu plăcere e ușoară, e joc, căci și ursul joacă, dar, pentru că n-o face decât silit, jocul lui e muncă silnică pe viață. Să vezi că vor avea mare nevoie de mata , domnii din Flt. și cum te știu bun, Îi vei ajuta. Ai mei Îți doresc Însănătoșire
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dar n-am primit nici un semn; de nici un fel. Mă bucur, că Muzeul Literaturii face progrese mari. Nici nu era de așteptat altfel, căci el și-a găsit „Omul”. Că munca matale e pasionată - atunci ea nu e muncă (Și ursul „joacă”, dar de nevoie și deci, „jocul” său e muncă a dracului!). Tot ce se face cu plăcere, nu-i muncă. „Purinor” ul va sosi. Am asigurări. Au Început să vină unele, de pildă la Buftea la o cunoștință a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sugestii? Sper ca noul muzeu să nu fie un locaș de lucruri moarte - ci instituție vie, care să țină cursuri, conferințe, festivități etc. din produsul bănesc al cărora să se poată și publica ceva . Eu așa Îl concep. Cel cu urși și alte jivine era altfel. Acesta este de „literatură” - deci altceva. Trebuie, prin urmare, să Vă gândiți și la partea bănească. În acest scop s-ar putea alcătui un comitet de intelectuali (ca prof. Popa de ex.), care să se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dezinteresatul ei soț, În mod cu totul nemeritat. Mă surprinde spiritul matale dezvoltat de investigație. Ești cel mai indicat să ocupi locul, pe care-l deții actualmente. Aduni ca albina din toate florile și Îmbogățești adevăratul muzeu din Folticeni, căci urși Împăiați poate vedea lumea În toate muzeele; dar ce aduni mata În „Galerie” (modest numită), nu a adunat nimeni nicăiri. Ion Chirescu posedă partitura lui „Oedip” scrisă de mâna lui Enescu. Mi-a arătat-o, când am fost la el
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
adresa lui Horia L.(ovinescu) și să-i scriu, rugându-l să colaboreze la „Mărturii”. 8) Te felicit, dragă d-le Dimitriu, pentru intensa activitate și mai ales că-ți place. Munca plăcută e joc, jocul silit e muncă (Jocul ursului). 9) Mă bucur de succesele „Galeriei”. Nu mă așteptam să fie vizitat de străini. Tov. Miu Dobrescu Vă ajută? Toate urările de bine de la casă la casă. V. Tempeanu P.S. Vă aștept cu mare plăcere la Buftea. Tansi mă presează
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
munții în ceață. Facem printr-un drum printre o fâneață și un lan de orz, apucăm pe lângă locul lui Văsescu, pe sub copaci uriași. Fluturi nenumărați eșiți din pacostea de omizi a anului ăstuia se anină struguri pe albastra miere a ursului. Lia culege floricele. O întreb ce culege. Îmi răspunde cu glasu-i subțirel: "Păpădie! Rochița rândunelei..." Prin șanț în urmă văzuse un fluturaș care trecea zbătându-se în zbor: "Nu-i cuminte..." Și pășește repede cu obrăjei albi înfloriți sub pălăria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deschid poene. Zăpadă pretutindeni. La canton nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i foc. Soba faimoasă care fumegă... Moșneagul cu caii care arată că a îmbătrânit "au mai crescut munții" și nu mai poate umbla la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la vânat. Isprăvile vânătorești ale lui Boboc: cum a împușcat ursul Țiganului; cum a împușcat un urs în care a dat întăiu cu ploae de găinuși și cum tot fugea făcând ocoale și încărcând pușca, și cânii îl năcăjeau pe urs... Cum pe urmă l-a împușcat. Cum cânii lui au purtat un cerb prin târgul Neamțului și după o zi ș-o noapte l-au dus de unde l-au sculat. [Boboc " Când a căzut Moș Calistru pe Deleleu" și "Singurătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plutele pe Bistrița, se urmăresc. Drumul prin Valea Putnei Spre Iacobeni, pârăul de lângă linie. Tunelul Bistrița Dorna Gura Ortoaei Rusca Osoiu Sunători Pietrosul Colțul Acrei Colbul La Chei Coiful Moara Dracului Cojoci Cruci Genunea Crucei Scăriceana Balta cânelui supt Dealul Ursului Toancele Barnarul Jneamăt = jnemete obstacol Argestru = strânsură de surcele și gunoi aduse de apă Băda deasupra Dornei Abonat la "Răvașul" Ilie Miron Crucea Broșteni PARTEA a II-a (1919-1927) [IAȘI COPOU]* 7 Iulie 1919 Copou În tragedia de la Petrograd o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în pădure suind la deal întortochiată ca un fum. 1927. Pentru industrii (străine majoritate) 9 miliarde scont. Pentru agricultură 250 milioane. Numai faptele au dreptate. Soluția (a doua) al lui Teofil la problema cu lupul, capra și varza. Elefantul Lupul, Ursul, Vulpea, Iepurele, Bursucul, Cățelul pământului, Cerbii și Căprioarele, Mistrețul, Bourul, Castorul. Calul, cânele. Curcanul. Manuel scientifique d'éducation physique par Dr. M. Boigey (Payot). Le tragique destin de Nicolas II et de sa famille par Pierre Gilliard (Payot 1923). 11
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață! Rozmarin și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui individ și se adunase lumea în gară ca la urs și lui îi era rușine de situația în care se pusese aplicând legea! Ciobanul Vasile Roșu și altul au găsit în 1921 toamna 4 zimbri pe poleiu în muntele Fluturul, jud. Ciuc, Transilvania miază noapte de Bicaz pe când se duceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
devine al doilea comis Iosip dela Nimirceni II. Matca cea veche (jupâneasa Ilisafta) urmează a avea o limbă harnică foarte, cu care neîncetat pune țara la cale. (Manole e bolnav de șale) Pe Manole comisul, bolnav de șale, îl calcă ursul. Nevasta lui Smion se duce la mănăstiri și moaște, ca să facă copil (Simion și-a clădit casă deoparte tot la Timiș). Silvan la Neamțu, după Iosif Catalan Harap Vizir Vânt caii lui Ștefan Vodă Vizir e cu țintă neagră în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
foame așa fel încât stomahul i se lipise de spinare. * I. În drumul lui spre Iași, François de Pavie găsește multe râuri și lacuri, și admirabile locuri de vânat; mai ales nenumărate și felurite paseri. Vânat mai mare au întâlnit urși și mistreți pe care îi pândeau în pădure cu archebuzele. * I. Tot în acest drum Pavie zice că a mâncat pori, un fel de plantă cu miros și gust de usturoiu, care însă nu lasă nici gustul nici mirosul după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dovadă că lucrurile nu sunt decât cum putem noi să le vedem și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]