8,399 matches
-
să treacă vânătoarea pentru a reuși constituie fazele formatoare pentru flăcău: mai întâi el trece pe la marginea de sat (lume) unde se fălește cerbul, îl zărește și își confirmă calificarea pentru planul sacru, aleargă acasă pentru a se înarma potrivit vânătorii arhetipale (arc și săgeată) și începe o perioadă cathartică: „La vânat să-mi iasă/ Pe munții Nistrului/ Și ai pustiului”. Peregrinarea prin geografia specific inițiatică este încheiată în mijlocul săptămânii, ca echivalent temporal al centrului cosmogonic și are aceleași semnale meteorologice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
legată strâns de cea a animalului. Domolirea stihiilor ia forma unei îmblânziri simbolizate de curea. Gilbert Durand consideră legarea o „pedeapsă vremelnică”, dar și „un arhetip al propriei situații a omului în lume”, ceea ce explică întrucâtva indicațiile primite de flăcăul vânător chiar de la leu: „- Lasă-te tu de luptat,/ Și pe mine de săgetat/ Și mă leagă de cureară/ Și mă du pe ulicioară” (CasimceaTulcea). Asemenea cerbului care își dezvăluie funcția de revigorare prin sacrificiu, leul devine aici maestru inițiator pentru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
leagăn, legătura dintre principiul masculin și cerb fiind foarte amplu exemplificată de colindele de fecior. O jertfă totemică răsturnată, ce amintește de orațiile de nuntă unde mireasa ia forma ciutei, sugerează într-o colindă din Oprea, Făgăraș. Colindătorii transformați în vânători (inițiați ai forței virile) cer fetei colindate un sacrificiu care afectează pozitiv comunitatea: „Nu te fată spăimântară/ Nu ți-om cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele/ Că le cere doamna noastră,/ Prin dunghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
boieri să ospătăm”. Urmărirea ciutei fără splină în colindele de fecior și conăcăriile intonate la nuntă decodează transformarea vânatului în fată de măritat prin legătura totemică dintre cele două ipostaze. Orațiile de nuntă dezvăluie limpede filiația: „Șî să găsi alți vânători/ Mai recunoscători,/ Și zise că-i urmă de căprioară,/ Să-i fie chiar împăratului/ De soțioară!” (Coșula - Botoșani). Specia lirică intimă a cântecului de leagăn oferă un indiciu neașteptat pentru configurarea traseului inițiatic, anticipând augural transferul magic dinspre sălbatic spre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și tragerea lui la malul inexistent anterior apariției feciorului modelează universul nou ivit din ape cu un tipar masculin. Sacrificiul cerbului, ca tipar diferit de întemeiere, este condus de frații fecioarei, pentru care vânătoarea devine scenariu inițiatic: „Câteși trei sunt vânători,/ De șoimei asmuțitori./ Ei pe tine te-or vedea,/ După mineor alerga,/ Cu șoimeii te-or goni,/ C-ogăreii teor sili,/ Cu suliți te-or îmboldi”. împărțirea trupului cornutei respectă și aici datele rituale, cuminecarea cuplului nou format și a profanului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trebuie să dobândească puterea de a o recunoaște: „. și vedem cum bate fata de trei ori din palme ș-o face Dumnezeu o păsărică mândră și frumoasă și-și ia zboru drept la nunta respectivă, acolo unde era și băiatu vânător” (Păuleasca - Argeș). Natura excepțională a fetei transcende ipostaza umană și conferă păsării un aspect revelatoriu. Capacitatea de a trece în planul faunei solare implică cunoașterea totală, zborul păsării către tărâmul de dincolo fiind sigur, de parcă ar fi deja parcurs. Bătaia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reintegrarea în comunitate sub noua identitate. Mesajul fecioarei metamor¬fozate este caracterizată de porunca imperativă urmată de recompensa rituală, asemenea întâlnirii animalelor năzdrăvane, cu funcție de donator pentru erou. Ca și vulturul rănit din pădurea atemporală, pasărea îl încearcă pe tânărul vânător pentru a-i descoperi calitățile morale, fără de care neofitul nu poate depăși probele rituale. Arcul întins spre pasărea galbenă exteriorizează forța masculină de stăpânire și dominare a lumii, așezându-se într-o complementaritate magică cu femininul diafan. Colinda tip IV
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
plus înțelepciunea și superioritatea tânărului ce s-a luptat cu neantul și a învins. Semnele căsătoriei apropiate pentru fată respectă tiparul cunoscut. Ca o continuare posibilă a urmăririi ciutei fără splină apare colinda Nu te fată spăimântară: „Noi nu sîntem vânători,/ Vânători de-ai codri verzi/ Și vânatul l-am vânat/ Până-n curtea Mariei” (Oprea - Făgăraș). Numiți în orațiile de nuntă și „lipani”, vânătorii sunt din alaiul împăratului „mirel” și au deconspirat dualitatea totemică a miresei. Ce alt motiv ar avea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înțelepciunea și superioritatea tânărului ce s-a luptat cu neantul și a învins. Semnele căsătoriei apropiate pentru fată respectă tiparul cunoscut. Ca o continuare posibilă a urmăririi ciutei fără splină apare colinda Nu te fată spăimântară: „Noi nu sîntem vânători,/ Vânători de-ai codri verzi/ Și vânatul l-am vânat/ Până-n curtea Mariei” (Oprea - Făgăraș). Numiți în orațiile de nuntă și „lipani”, vânătorii sunt din alaiul împăratului „mirel” și au deconspirat dualitatea totemică a miresei. Ce alt motiv ar avea fata
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
o continuare posibilă a urmăririi ciutei fără splină apare colinda Nu te fată spăimântară: „Noi nu sîntem vânători,/ Vânători de-ai codri verzi/ Și vânatul l-am vânat/ Până-n curtea Mariei” (Oprea - Făgăraș). Numiți în orațiile de nuntă și „lipani”, vânătorii sunt din alaiul împăratului „mirel” și au deconspirat dualitatea totemică a miresei. Ce alt motiv ar avea fata să iasă cu o „vârstă de busuioc” în calea alaiului, dacă nu să-și apere secretul inițierii? Nu este, așadar, vorba de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Herseni, și căruia i se cer „unghiile și coarnele ca să nu se mai bată pentru ciute”, ci de dublul feminin, ciuta cunoscătoare ce a reușit să ajungă în spațiul securizant al casei sale. Contrar celor declarate, trimișii sunt pețitori, nu vânători și cerințele lor au o valoare magică: „Nu ți-am cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele”. Aceste elemente animaliere au valoare de talisman și putere asupra totemului; cerându-i fetei însemnele statutului animal, amândouă excrescențe în care se află depozitată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rituală devine „alegorie a unui scenariu erotic” care în absența legăturii totemice ciută - fecioară nu poate fi înțeles. Această observație o face Mihai Coman, care explică prin asociere cu imaginea fetei, salvarea ciutei proroace din colindă. „Căprioara salvată, neatinsă de vânător este echivalentul poetic al purității și neîntinării fecioarei pețite. Și în orație mirele vânător nu reușește să se apropie de ciuta năzdrăvană”. E nevoie de proba colăcăritului și de ajutorul nașului, maestru inițiator, ca mireasa să fie obținută. Orația de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu poate fi înțeles. Această observație o face Mihai Coman, care explică prin asociere cu imaginea fetei, salvarea ciutei proroace din colindă. „Căprioara salvată, neatinsă de vânător este echivalentul poetic al purității și neîntinării fecioarei pețite. Și în orație mirele vânător nu reușește să se apropie de ciuta năzdrăvană”. E nevoie de proba colăcăritului și de ajutorul nașului, maestru inițiator, ca mireasa să fie obținută. Orația de nuntă decodează exoteric ipostaza totemică a miresei: „Ce umblăm, ce căutăm?/ Umblăm după o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
priiască,/ Să nu se mai ofilească” (Cașin - Bacău). Târnăcoapele de argint sunt un alt indiciu al solarității masculine ce vine acum să „smulgă” fecioara din cadrul ei familial și să o ducă „peste mulți munți” într-un ciclu existențial nou. Flăcăul vânător nobil și fata ciută din colinde își trăiesc pasul următor inițierii în orațiile de nuntă, unde gestul lor cosmocrator, unirea ceremonială, se împlinește. Cele două forme de expresie poetică populară nu pot fi înțelese una în absența celeilalte, iar funcția
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lipită cu lut dar nu era văruită. În ea trăia Gavril Veleșcă. Cine era acel Gavril Veleșcă și de unde vine el în Bogata și și-a făcut căsuța aceia așa de mică și de sărăcăcioasă, nimeni nu știa. Era mare vânător. Lua pușca și o tăfâlcă 26 cu făină, un ceaunaș și un săculeț cu sare și se băga în pădure. Tăia cu toporul câteva lemne din care unul foarte gros să ție foc, făcea măliguță, mânca și se culca, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
mare ! ". În 1903 în luna august, a fost o nuntă foarte frumoasă la casa de pe moșia Antoceni. Și am fost poftit și eu. Grigore Lateș ficiorul popei din comuna Râșca, mărita pe fiica sa Maria, cu seminaristul Gh.Bîrliba din Vînători, Tg.Neamț și el era ficior de preot mirele. Și au cununat 2 nași cu față mare: Costinescu [32] de la Piatra Neamț, fost Ministru de finanțe numai cu 4 clase primare, dar cu deșteptăciune foarte mare și cu Inspectorul Școlar Cosmovici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ai lor. Bătrânii erau in floarea vieții și voinici și frumoși. La mobilizarea din Bulgaria în 1913, Vasile Știrbu a dus și ranița lui și a mea și încă una. Și după ce a venit din Bulgaria, era învățător în comuna Vânători, din sus de Târgu Neamț, s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Și într-o vară ploioasă eu mă duceam la Boboești la socrii mei preotul Mihai Vasiliu, cu un cort pe căruță; el, Vasile Știrbu a eșit din Școală bolnav și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost el de voinic și a zis: "Uite dle Rădășanu n-a avut unde se băga tuberculoza! S-a băgat în trupul meu voinic". Și când ne-am întors înapoi din satul Boboești, comuna Pipirig și am trecut prin Vânători, la școală era o cruce cu o batistă albă și un felinar. Și Vasile Știrbu cel voinic și de treabă și omănos, închisese ochii lui cei negri și frumoși pe veșnicie ! Și din Nigotești ne-am dus și pe la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
până s-a pregătit fiica sa Maria să iasă la noi, deși ea era frumoasă și așa nepregătită, neparfumată și nepudrată, iar peste un an, la 5 august 1903 ea s-a măritat după Gh.Bârliba ficioru preotului Bârliba din Vânătorii Neamț, la care nuntă am fost chemat și eu am dansat 30 de domnișoare aduse din Târgu Neamț de mine. Dar Grigore Lateș s-a ținut foarte fudul că n-a vrut să cheme la nuntă pe Gh.Grigoriu că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
visu de tratamentul odios la care fusese supus dl. Diamandi. Am cerut Comisarilor Poporului să fiu lăsat să intru în fortăreață. Porțile mi s-au deschis fără dificultate și am intrat cu mașina Ambasadei. Șoferul era însoțit de bătrânul nostru vânător, Leonida, împodobit cu fireturi și cu sabia curbă la brâu. După ce ne-am declinat calitatea, am pătruns și pe poarta a doua, apoi pe a treia. Știam că dl. Diamandi era închis într-o celulă din Bastionul Trubețkoi, dar, înainte de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
casa“ lor, în Bucovina. Venind acasă cu trenul, într-o stare critică, a fost dusă la Cernăuți și internată în spital, timp de trei luni. În 1942, se căsătorește sora cea mare, Olga, cu ofițerul Apalaghiei Sava, de la Regimentul 8 Vânători, din Cernăuți. Nunta a durat trei zile, cu orchestră și o solistă; a fost, dealtfel, și singura nuntă în comuna natală de o asemenea amploare. Tot în acest an au venit refugiați din Transilvania de nord-vest, în special din Maramureș
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
au fost transformați În forță de muncă (culesul porumbului și a sfeclei furajere toamna, grăjdari În anii I și II, prin rotație În Stațiunea Didactică și Experimentală - SDE). Facultății de Zootehnie și Medicină Veterinară i s-a repartizat ferma Rediu - Vânători de ale cărei producții răspundeam. Medicii veterinari asigurau prin rotație asistența sanitar-veterinară, iar inginerii zootehniști erau repartizați pe sectoare de creșterea și exploatarea animalelor. Mai mult, toate cadrele didactice erau responsabile de Îndrumarea unor CAP-uri și CUASC uri din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
slab și nu mă ridic din praful indolenței, dar trupul meu urmându-și umbra pe o stradă în Europa își are inima sub cerul vechi al Africii, acolo unde cerul șamanilor africani e o pătură care învelește noapte de noapte vânătorul și vânatul din savană. În țara noastră, libertatea și-o ia, mai nou, cum vrea fiecare. Unii o cumpără la tonă, alții o cer la cântar farmaceutic, în doze mici, dar puternice. Pentru destui, libertatea e sinonimă cu destrăbălarea, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ar fi să îți transformi viața ta într-o scurtă poveste, dragă Răzvan Voncu, cam cum ar suna aceasta...? De ce ai ales calea periculoasă a literaturii și nu ai ales să fii lup de mare, de exemplu? Sau pirat? Sau vânător de monștri marini? Dacă prin "lup de mare", "pirat" și "vânător de monștri marini" ai intenționat să faci aluzie la faptul că sunt constănțean, ai reușit. Într-adevăr, sunt născut și crescut la Constanța, și numai traseul profesional al tatălui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
dragă Răzvan Voncu, cam cum ar suna aceasta...? De ce ai ales calea periculoasă a literaturii și nu ai ales să fii lup de mare, de exemplu? Sau pirat? Sau vânător de monștri marini? Dacă prin "lup de mare", "pirat" și "vânător de monștri marini" ai intenționat să faci aluzie la faptul că sunt constănțean, ai reușit. Într-adevăr, sunt născut și crescut la Constanța, și numai traseul profesional al tatălui meu (inginer proiectant de automobile) m-a dislocat din cel mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]