14,506 matches
-
a cordului coexistă cu hernierea intrapericardică a viscerelor abdominale). Organele abdominale herniate intrapericardic sunt reprezentate cel mai ades de stomac și colon, mai rar de intestinul subțire și lobul stâng hepatic. Breșa diafragmatică Rupturile de diafragm pot avea dimensiuni foarte variabile. Atunci când ne aflăm în fața unei rupturi totale, care pleacă de la hiatusul esofagian și atinge rebordul costal, aceasta poate măsura circa 20 cm (Moreaux citat de [69]). Asemenea rupturi totale se însoțesc de hernierea unui volum mare de viscere abdominale și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diafragmatice au înregistrat repartiția următoare: 84,61% stângi, 15,38% drepte. Din totalul plăgilor diafragmatice numai în 3 cazuri viscerele abdominale s-au exteriorizat prin plaga toracică [1, 2]. Momentul producerii herniei diafragmatice posttraumatice Momentul producerii herniei diafragmatice posttraumatice este variabil. Timpul scurs de la producerea leziunii diafragmatice până la apariția herniei diafragmatice este în funcție de sediul și mărimea breșei diafragmatice. Apariția herniei se face mai rapid pe stânga și mai tardiv pe partea dreaptă. Dacă în rupturile mari angajarea viscerelor se face imediat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
unei complicații. C. Faza obstructivă se caracterizează prin apariția semnelor și simptomelor tipice pentru ocluzia intestinală: dureri abdominale (dar și toracice), vărsături cu conținut diferit, dispnee (ca rezultat al distensiei intratoracice a anselor intestinale) [78]. Momentul instalării strangulării este foarte variabil, aceasta producându-se foarte rar imediat după traumatism. Au fost incriminați ca factori declanșatori: efortul, constipația, mesele copioase, precum și sarcina (multe strangulări apar în timpul travaliului). Abdomenul poate să nu fie destins („ileus cu cavitate abdominală goală” - în enterotoraxul important). Hematemeza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
condițiile parezei postoperatorii. Efracția accidentală a plămânului este rezolvată prin sutura acestuia. De asemenea, deschiderea incidentală a pericardului reclamă închiderea sa prin sutură. Lezarea nervului frenic sau a ramurilor acestuia este un incident ce conduce inevitabil la instalarea unor grade variabile de insuficiență diafragmatică în postoperator. Poate fi evitat prin cunoașterea și respectarea inervației frenice a diafragmului. Trecerea neobservată a uneia sau mai multor leziuni viscerale asociate, sau a unei leziuni viscerale produsă la momentul reducerii organelor abdominale din torace (efracția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
este prevenită prin aplicarea de iodoacetat, inhibitor al glicolizei, atunci s-a crezut căse poate ca numai o singură reacție să se producă, hidroliza FC. Experimental, rezultatul (căldură+ lucru mecanic) este direct proporțional cu degradarea FC în mai multe condiții variabile ale contracției (Fig. 47). Echivalentul energetic al degradării FC în mușchiul intact a fost determinat ca fiind de 11 kcal/mol (panta curbei); aceasta este în concordanță cu valoarea căldurii rezultatădin testul camerei pentru FC. În consecință, mușchiul satisface legile
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
crește eliberarea de lactat muscular scade în timp ce extragerea de lactat din sânge crește. Eliberarea netă de lactat nu este în raport cu un deficit în 02 al țesutului. Există o eliberare netă a lactatului în mușchii perfect oxigenați, iar hipoxia are efecte variabile asupra transformărilor lactatului. Studiile efectuate in vivo la om, în timpul exercițiului muscular merg în același sens ca rezultatele obținute în timpul contracțiilor musculare in situ la animal. Warhren în 1971 arată că eliberarea netă de lactat (apreciată prin măsurarea diferenței arteriovenoase
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
inferioare, ajungând la valoarea de 0 în alveole. În expir, viteza de deplasare a aerului expirat este mult mai mare, atingând +60, +80 mm Hg, în expirul forțat. Variațiile presiunii toracopulmonare din timpul ciclului respirator mobilizează convectiv volume de aer variabile între aerul atmosferic și aerul alveolar (Ottis și Chrissie, citați de Apostol - 1998). Din volumul de aer inspirat în condiții normale de repaus, doar 2/3 ajung la nivelul teritoriului alveolar. Aproximativ 1/3 din fracția de aer inspirată nu
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
infecțiile severe se pot utiliza quinolone, cefalosporine de generația III sau chiar carbapenemi drept monoterapie. Terapia medicamentoasă contra anaerobilor poate fi utilizată la pacienții vârstnici sau în cazul celor supuși unor intervenții biliare anterioare. La prezentare, intensitatea sindromului icteric este variabilă de la creșteri ușoare/moderate ale bilirubinei, până la forme severe când bilirubina poate atinge valori de 35-40 mg/dL asociindu-se cu tulburări profunde ale funcției hepatice (tulburări ale coagulării, hepatocitoliză marcată etc.) și/sau cu apariția angiocolitei acute (forma icterico-uremică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
complicații postoperatorii. Evacuarea gastrică întârziată este o entitate clinică cu evoluție auto-limitată, însă este un important factor de disconfort pentru pacient. În majoritatea cazurilor, motilitatea stomacului (și implicit capacitatea sa de golire) se recuperează spontan într-un interval de timp variabil (câteva săptămâni - luni) [87, 88] prin menținerea sondei de aspirație nazo-gastrică, asigurarea suportului nutrițional adecvat și/sau administrarea de eritromicină. Dacă complicația nu remite, căutarea altor complicații postoperatorii locale (hematom, fistulă, abces etc.) devine obligatorie. Fistulele postoperatorii biliare și digestive
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
numește „piciorul neuropatic” și se manifestă printr-o deformare a extremității membrului inferior ca urmare a afectării oaselor și articulațiilor tibio-tarsiene. Ele induc tulburări de statică osoasă, și se însoțesc de atrofii ale mușchilor interosoși și de tulburări trofice cutanate variabile. Există cel puțin trei teorii etiopatologice privitoare la apariția piciorului Charcot: teoria neurovasculară (creșterea fluxului venos local datorită pierderii tonusului simpatic), teoria neurotraumatică (existența unor traumatisme minore repetate pe fondul piciorului neuropat) și teoria modificărilor osoase (creșterea numărului de osteoclaste
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92251_a_92746]
-
fi întâlnite și în alte entități clinice (unele neoplazii, unele endocrinopatii), ele sugerează prezența insulinorezistenței. Hiperandrogenismul și disfuncția ovariană explică amenoreea frecventă întâlnită la femeile cu insulinorezistență. Ovarele sunt de multe ori polichistice, testosteronul plasmatic crescut și asociat cu grade variabile de hirsutism și semne de virilizare. Lipodistrofia se caracterizează prin scăderea până la dispariție a țesutului adipos subcutanat, care poate fi generalizată sau numai segmentară. O clasificare a sindroamelor insulinorezistenței extreme (sau severe) este redată în Tabelul 2. 3.1. Tulburări
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92243_a_92738]
-
cancerul pancreatic, iar această asociere este privită ca un nou sindrom de cancer ereditar numit PCMS (pancreatic carcinoma melanoma syndrome) sau după alți cercetători FAMMM-PC (familial atypical multiple mole melanoma-pancreatic carcinoma) [88]. Mai mult, aceste studii au sugerat că exprimarea variabilă a fenotipului la purtătorii de mutații CDKN2A este determinată nu numai de prezența acestor mutații, cât și de alți factori care influențează dezvoltarea cancerului pancreatic la rudele pacienților cu sindrom PCMS precum: factori de mediu, tipul mutației CDKN2A și/sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
FANC (Fanconi anemia complementation genes, FANCC și FANCG) [99, 100]. În cazul mutațiilor germinale ale genei BRCA1 rezultate studiilor sunt neconcludente în ceea ce privește riscul asocierii cu cancerul pancreatic [97, 101]. Sindromul Peutz-Jeghers Sindromul Peutz-Jeghers este o boală autozomal dominantă cu penetranță variabilă, caracterizată clinic prin apariția unei pigmentații melanice cutaneo-mucoase și a polipilor hamartomatoși multipli la nivelul tractului gastrointestinal. Pacienții prezintă un risc crescut de a dezvolta cancere extraintestinale, în special de ovar, col uterin, testicul, pancreas și glandă mamară. În 50
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Dina () [Corola-publishinghouse/Science/92185_a_92680]
-
de regulă, când un eventual factor declanșator a fost soluționat (o infecție severă, de exemplu), boala se dovedește a fi controlabilă numai prin dietă și medicație orală. Acești pacienți au o vârstă > 40 ani și prezintă, de regulă, un grad variabil de exces ponderal. În practica medicală curentă, unele cazuri de diabet cu debut acut se pot dovedi a fi de fapt forme de T2DM, iar unele cazuri cu debut lent (care caracterizează T2DM) pot fi forme de T1DM (vezi capitolul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
Particularitățile formei LADA a T1DM (capitolul „Diabetul de tip LADA”) au fost deja subliniate. Menționăm aici numai că există unele cazuri care necesită insulinoterapie, deși au un determinism monogenic (MODY3 și unele cazuri de diabet mitocondrial). În fine, un procent variabil de diabet gestațional evoluează clinic asemănător T1DM (vezi capitolul „Diabetul și sarcina”). 4.2. Remisia tranzitorie Un procent variabil (între 30 - 60%) din pacienții cu T1DM dezvoltă, în lunile ce urmează debutului bolii, o scădere semnificativă a necesarului insulinic, cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
unele cazuri care necesită insulinoterapie, deși au un determinism monogenic (MODY3 și unele cazuri de diabet mitocondrial). În fine, un procent variabil de diabet gestațional evoluează clinic asemănător T1DM (vezi capitolul „Diabetul și sarcina”). 4.2. Remisia tranzitorie Un procent variabil (între 30 - 60%) din pacienții cu T1DM dezvoltă, în lunile ce urmează debutului bolii, o scădere semnificativă a necesarului insulinic, cu > 50% din valoarea inițială. Remisiile totale (menținerea unui echilibru metabolic bun fără administrare de insulină) sunt, totuși, rare. Cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
plasmatică a fost de 12,2 μU/ml. Aceste două cazuri subliniază evoluția „benignă” și lent sau foarte lent progresivă a unor cazuri de T2DM. În ultimă instanță, varietatea extremă a cazurilor depinde de prezența (genetic determinată) a unor grade variabile de disfuncție β-celulară și de insulinorezistență periferică (Birkeland și col., Diabetic Med., 20: 37-45, 2003). Marea majoritate a pacienților diabetici prezintă o formă clinic progresivă, în cursul căreia se adaugă tulburări noi (creșterea tensiunii arteriale sau a lipidelor plasmatice, de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
este întreținut de incapacitatea insulinei circulante subnormale de a contrabalansa efectele hormonilor hiperglicemianți (glucagon, catecolamine și cortizon, în special). Hiperinsulinizarea se poate datora administrării unei doze de insulină peste nevoile obișnuite ale organismului. Pacientul va prezenta repetate hipoglicemii de severitate variabilă, asociate uneori cu modificări comportamentale și scăderea performanțelor intelectuale. O formă particulară de hiperinsulinizare este cea realizată în cursul efortului fizic. În mod obișnuit, la persoanele nediabetice, efortul fizic este însoțit de o scădere a producției endogene de insulină, întrucât
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
miozină) (4) și biochimice, fibrele musculare de tip II se împart în trei subgrupe: IIA, IIB și IIC. Subtipul IIB se caracterizează prin cea mai rapidă contracție și cea mai mare dependență de glicoliză. La om, toți mușchii au procente variabile din ambele tipuri de fibre. De exemplu, mușchiul gastrocnemian are o preponderență de fibre rapide, având capacitatea unor contracții puternice și rapide, de tipul celor utilizate în sărituri. Mușchiul solear însă are o predominență de fibre musculare lente, fiind foarte
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
continuă în mușchii aflați anterior în repaus iar pe de alta, activitatea glicogensintetazei și permeabilitatea sarcolemei pentru glucoză sunt crescute. Ulterior, glicogenosinteza este stimulată de creșterea marcată și persistentă a acțiunii insulinei, prin mecanisme probabil postreceptoriale. Durata acestei faze este variabilă (între 1 zi și 10 zile, cu atât mai scurtă cu cât cantitatea de glucide din dietă este mai mare). Ea crește dacă dieta conține multe lipide (7, 26). Pătrunderea glucozei în mușchi se realizează tot prin intermediul GLUT 4, care
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
sternale migrează spre anterior și fuzează pe linia mediană a trunchiului, mai întâi în porțiunea superioară, apoi în cea inferioară. În timpul acestei fuziuni, sternul încorporează o masă medială superioară mică (corespunde unui „presternum” la animalele inferioare) și două elemente suprasternale variabile. Aceste trei elemente mezenchimale precursoare vor da naștere manubriului. La 9 săptămâni de gestație fuziunea sternală este completă, sternul devine cartilaginos. Osificarea sternală începe la 5 luni după naștere, dar nu se finalizează în copilărie. Anomaliile dezvoltării sternale duc la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
gene. Ar mai fi de spus aici că au fost descrise până în prezent peste 260 de alele diferite ale genei HLA DRB1 (Chaplin, 2003), tiparea acestora făcându-se de rutină pentru stabilirea histocompatibilității donator/primitor. Genele HLA DRB se asociază variabil între ele pe cromozomul 6, ducând la apariția a 5 haplotipuri distincte din punct de vedere al genelor incluse (fig. 6.4). Genele HLA DRB1 și HLA DRA sunt obligatorii și sunt prezente la extremitățile opuse ale haplotipului pe cromozomul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
clasa I și/sau a II-a. Receptorii TCR?? ai limfocitelor T CD4+ (T helper) vor lega antigenele prezentate de către moleculele HLA de clasa a II-a. După cum am arătat, lanțurile ? și β sunt formate fiecare dintr-un domeniu variabil V (distal, de legare a antigenului) și un domeniu constant C (juxtamembranar). La nivelul domeniului variabil V, cea mai mare variabilitate în ceea ce privește secvența de aminoacizi se regăsește la nivelul a trei segmente, codificate CDR1, CDR2, și CDR3. Structura spațială a
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
lega antigenele prezentate de către moleculele HLA de clasa a II-a. După cum am arătat, lanțurile ? și β sunt formate fiecare dintr-un domeniu variabil V (distal, de legare a antigenului) și un domeniu constant C (juxtamembranar). La nivelul domeniului variabil V, cea mai mare variabilitate în ceea ce privește secvența de aminoacizi se regăsește la nivelul a trei segmente, codificate CDR1, CDR2, și CDR3. Structura spațială a moleculei TCR indică că cele trei segmente formează bucle care se „întind” ca niște degete pentru
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
respective. Unii TCR interacționează preferențial cu complexe HLA de clasa I-antigen în timp ce alte tipuri de TCR interacționează preferențial cu complexe antigen-HLA de clasa a II-a. Selectivitatea moleculelor TCR este determinată în special de secvența aminoacidică de la nivelul domeniului variabil V și, în mod particular, de la nivelul segmentelor CDR1 și CDR2 de la nivelul lanțului ? (Klein și Sato, 2000). Abilitatea moleculelor TCR de a diferenția moleculele HLA de clasa I de cele de clasa a II-a este atât de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]