10,104 matches
-
din natura curentului literar în sine, care nu poate fi descris nici în absența raportării la perioada istorică generatoare postmodernitatea -, nici în absența referințelor la modernitate, pe care o înglobează adăugându-i prefixul post. Termenul se încadrează așadar în categoria vastelor paradigme culturale cu care se poate opera oricând și oriunde, afirmații de genul "orice epocă își are postmodernitatea sa" sau "Don Quijote reprezintă întâiul mare roman postmodern" nemaipărând astăzi exagerate. În plus, pozițiile de pe care se discută și acum produsul finit
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 71). 71 Cu privire la aspectul sedimentar al teoriei literare antice, vezi considerațiile lui D.M. Pippidi din "Artele poetice în Antichitate", în volumul Variații pe teme clasice. 72 "(...) there are no transhistorical definitions of parody. The vast literature on parody in different ages and places makes clear that its meaning changes. Twentieth-century art teaches that we have come a long way from the earliest sense of parody as a narrative poem of moderate length using epic meter
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lumii, este (spunem noi cu precădere) și rezultatul acelei mari, dureroase și deosebit de contestate emigrații. Ceva asemănător ar putea să se întâmple în zilele noastre, în Italia anilor 2000, datorită noilor imigranți. În piața Tiburtina, la Roma, este un loc vast, ocupat de peroane, pentru autocare și agenții de călătorie. În urmă cu zece ani, acest loc era un spațiu dezolant, fără structuri care să adăpostească lumea de soare sau ploaie. Aici au venit de-a lungul timpului, într-un roi
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
avut loc în anul 1999. Începând cu anul 2004 s-a înscăunat la Roma episcopul Siluan (Ciprian Span), care la acea dată avea cu puțin peste 30 de ani, numit episcop în 2001. Cu toate că episcopul Siluan este tânăr, are o vastă experiență ecleziastică în Franța, fiind în același timp la conducerea Mitropoliei din Spania, Portugalia și Franța de sud. Începând cu 1 august 2004 (a devenit episcop titular din 2008) i-a fost încredințată îndatorirea de a reprezenta din punct de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
non-funcționale, nu transmit nici un mesaj și constituie propriul obiect și scop (este vorba, așa cum precizează Paul Cornea, despre "creații idiosincratice, narcisice, ludice, intranzitive, ilustrate de moderniști și, în forme extreme, de unii reprezentanți ai avangardei etc."37). Domeniul cel mai vast, poate, este constituit din textele pseudo- și transreferențiale, utilizate în scopuri indirect comunicative și parțial expresive. În acest caz, obiectul nu este realitatea, ci o construcție imaginară, ceva care ar putea să se întâmple, fie în lumea "reală" (pseudoreferențial), fie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Primul cerc și Arhipelagul GULAG scrise de A. Soljenițîn, Itinerar abrupt de Evghenia Ghinzburg, cartea L'espèce humaine a lui Robert Antelme sunt texte de reflecție, în care realitatea lagărului devine un subiect de studiu, integrat într-o problematică mai vastă. Arhitectonica ascunsă a cărții-imagine, detaliază Luba Jurgenson, se organizează în funcție de patru momente. Primul moment îl constituie realitatea trăită de un subiect privat de cuvânt. Ulterior, subiectul regăsește cuvântul, iar această realitate devine pentru el o amintire. Al treilea moment constă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
despre spațiile de detenție staliniste, reconstituind lumile recluziunii în discursul literar. Văzută prin ochii lui Soljenițîn, imaginea recluziunii are o amploare ce dă fiori: închisoarea, lagărul, spațiul deportării și clinica oncologică sunt tot atâtea lumi închise, incluse într-o mai vastă lume închisă, care este însuși statul sovietic. Sunt lumi create artificial a căror rațiune de a exista este libertatea îngrădită. Dacă, altădată, la Dostoievski, răul din lume lua forma "libertății de nimic îngrădite", după aproape un secol, omenirea apare confruntată
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Chiar în condițiile în care, la începutul anilor '60 apăruseră câteva lucrări memorialistice (semnate de E. Ghinzburg, D. Vitkovski, O. Adamova-Șliozberg), dar și cutremurătoarele povestiri ale lui V. Șalamov în publicațiile vremii, din care autorul Arhipelagului utilizează informații importante, fenomenul vast al detenției și al muncii forțate în epoca stalinistă rămâne greu de acoperit. Merită citate câteva explicații ale autorului: "Eu nu voi cuteza să scriu istoria Arhipelagului: nu mi-a fost cu putință să cercetez documentele"238 sau "Pentru acest
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
capitol care vorbește despre "conductele subterane" prin care curg valurile de arestați (valul țăranilor deschiaburiți din 1929-1930, valul națiunilor întregi din perioada 1944-1946, valul prizonierilor întorși din Germania, valul paragrafului al zecelea propaganda contrarevoluționară, care lăsa loc pentru o foarte vastă interpretare și care "a curs fără istov"), toate izvorâte din acuzații de o absurditate demnă de ficțiune, nu de realitate. Preocuparea scriitorului pentru informația istorică este vizibilă în prezentarea numeroaselor procese înscenate din anii '20, precum și a celor două categorii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
afirmă criticul, proza lui Soljenițîn se distinge printr-o expresivitate specială, întemeiată pe tradiția rusă orală, pe utilizarea unor cuvinte mai puțin cunoscute, chiar a expresiilor arhaice și a unor creații lexicale proprii: În Rusia, literatura lagărelor formează un corpus vast al celor mai interesante texte. Prin ce se deosebește proza lui Soljenițîn? În opinia noastră, înainte de toate, se deosebește prin vorbirea expresivă, întemeiată pe tradiția orală [...]. La Soljenițîn, îmbogățirea limbajului se obține prin introducerea unor cuvinte populare rar utilizate (și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de stat, ca despre niște "oameni josnici, oneroși, răi"371, subliniind că "emvediștii sunt o forță"372, una brută, lipsită de cultură, de rațiune și de compasiune umană: Serviciul nu le impune necesitatea de a fi oameni instruiți, de cultură vastă și vederi largi, și ei nu sunt așa. Serviciul nu le impune necesitatea de a gândi logic și ei nu sunt așa. Serviciul le impune doar să îndeplinească exact directivele și să fie nesimțitori față de suferințe așa ceva ei pot să
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Goulag). Vue pare les yeux du Soljénitsyne, l'image de la réclusion reçoit une ampleur qui donne des frémissements : l'emprisonnement, le camp, la déportation et la clinique oncologique sont autant de mondes fermés, inclus dans un monde fermé et plus vaste, qui est l'état soviétique même. Les éléments réels qui composent les ouvres du Soljénitsyne sont confirmés comme tels par l'histoire officielle et par des témoignes qui avaient personnellement connu l'écrivain. Ces derniers, qui forment un " cercle de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
nu experiența detenției ca atare constituie esențialul, ci reflecția asupra condiției umane. Această reflecție provine din faptul că lagărul este un adevărat laborator al comportamentului uman, propice relevării unor adevăruri profunde. În viziunea autoarei, termenul de "literatură concentraționară" este prea vast, punând laolaltă un mare număr de opere sub semnul eterogenității, ceea ce are drept consecință nefericită faptul că face prea puțin vizibile trăsăturile specifice ale unor scrieri (A se vedea Lucie Bertrand, ""Récit concentrationnaire" et "prose d'idées"", Cahiers de Narratologie
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
comisiei doctorale pentru implicarea și îndemnurile de specialitate; tuturor celorlalți pentru prezența lor de neînlocuit. Opera, rodul unei munci intense și al unui studiu susținut, descrie istoria ilustrată în titlul de mai sus. Putem vorbi aici de o tematică destul de vastă, originală, în 5 capitole, articulate logic și științific, capabilă să ofere informații despre o mulțime de lucruri căutate sau dorite cu privire la istoria creștinismului antic, raporturile sale cu Imperiul roman și cu celelalte realități istorice, politice, religioase, civile etc. situații inerente
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
centrul acesteia, dintre supraviețuirile republicane și tendințele monarhice; dintre tradiția clasică și irațional. Nesiguranța frontierelor imperiale de la sfârșitul secolului II a devenit tot mai mult vizibilă pe limesul vestic și sudic, unde s-au înmulțit enorm presiunile barbare cauzate de vastele mișcări migratoare ale altor popoare care soseau în urma lor. Concomitent, s-au reluat tâlhăriile și pirateria astfel încât căile de trafic și cele comerciale au devenit tot mai dificile. În acest context a crescut importanța armatei, care se găsea în situația
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Biserica și-a subordonat anumite probleme de natură strict morală celor pastorale și liturgice. În plus era firesc ca preocuparea primară, specifică oricărei structuri sociale, aflate într-o stare incipientă, să se manifeste prin consolidarea internă, necesară unei cât mai vaste expansiuni în cadrul societății. Un alt motiv pentru care nu dispunem de mărturii ale creștinilor, care ar fi luptat în legiunile romane pe durata acestei perioade, este cel al Părinților Bisericii care nu percepeau o asemenea problemă, din moment ce întoarcerea lui Cristos
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
gradul de cultură al ascultătorului păgân. Respingerea culturii păgâne, în opinia sa, era o reflexie a refuzului concepției unui stat sacralizat, care nu putea găsi un răspuns în conceptele creștine de bază. Discursul trebuia inserat într-un tablou mult mai vast: cele mai periculoase atacuri împotriva autorității romane au provenit tocmai de pe pământul african care, la începutul și mai ales spre sfârșitul secolului III, a prezentat veleitățile autonomiei și independenței provocând diferite focare de rebeliune, sufocate grabnic de puterea centrală. Această
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Reacția punitivă a Imperiului roman În aceste condiții, îndeplinirea diferitelor sarcini încredințate soldaților creștini de către Biserica antică comporta anumite pericole și chiar condamnarea la moarte a celui prins asupra faptului și a coreligionarilor săi, aflați în același loc. Deși în vastul martirologiu al soldaților descoperim puține procese intentate unui singur militar, totuși întâlnim civili executați împreună cu soldații și chiar execuții în masă ale soldaților din aceeași legiune. Insistența episcopilor de a sfătui prudența și silința soldaților creștini de a se adapta
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
martiriului (înrădăcinată în iudaism și în discontinuitate cu acesta), unde amplificările îl însoțeau pe cel aflat în persecuții și care îl vor ajuta să studieze conjuncturile cu acestea. Subiectul, prezent în numeroase publicații trecute și recente, oferă posibilitatea unei studieri vaste și a unui efort pe măsură, datorită dificultății la care sunt supuși istoricii actuali, interesați de studiul persecuțiilor din creștinătatea antică, grație abundenței literaturii asupra acestui subiect, a cărei bibliografie s-a îmbogățit an de an. 1.1. Persecuția lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
multitudo ingens; pentru istoricul roman cei executați au fost ingens în raport cu alte execuții în masă petrecute în timpul domniei lui Nero. Până și din conjurația lui Piso din anul 65, care din punct de vedere politic avea o importanță mult mai vastă și într-adevăr periculoasă pentru tronul lui Nero, au fost trimiși la moarte doar 19 conjurați și alți 13 în exil. Nu putem accepta părerea acelora care vorbesc de câteva zeci de uciși. Un contemporan al acestor evenimente, Clement Romanul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fost tolerată. Împărații romani din această perioadă nu au luat atitudine împotriva creștinismului, ocupându-se cu precădere de problemele statului roman. 1.2. Persecuția lui Domițian Pe Domițian (81-96) îl interesau prea puțin cele câteva mii de creștini răspândiți în vastul său imperiu. Preocupările sale nu au fost cauzate de prezența acestora în Roma, de înmulțirea ori de doctrina lor, ci de faptul că derivau din acea națiune evreiască, totdeauna ostilă și rebelă față de Roma, neîmblânzită nici măcar de armele fratelui său
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
secole nu se mai poate da vreodată o cifră nici măcar aproximativă, deoarece documentele contemporane și cele tardive îi amintesc numai pe martirii cei mai renumiți și dintr-o anumită regiune. Era absolut imposibil să fi avut pe atunci controlul întregului vast Imperiu roman și să fi avut și cunoștință despre toate execuțiile capitale care aveau loc, mai cu seamă când era vorba despre execuțiile simple sau în masă ale unor soldați. Unii scriitori creștini (Tertulian, Ciprian și Eusebiu), intenționați mai mult
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe cei care refuzau îi îndepărta din armată (militia rejiciebat). Dar acest lucru nu e considerat printre persecuții: a fost o treabă cu atât mai ușoară cu cât atingea rănile Bisericilor. Imitându-l pe Dioclețian, a pus în mișcare o vastă epurare cu intenția precisă de a rămâne numai cu soldații fideli lui și de a slăbi tradiția creștină existentă încă de la sfârșitul secolului II, în cadrul legiunii a XII-a Fulminata, transferată după distrugerea Ierusalimului (70 p.Chr.) la Melitene, în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o boală capricioasă a ultimilor 10-15 ani, ADHD-ul există de mai mult timp, cu raporturi de peste 100 de ani despre copiii care au avut acest sindrom, iar acum ADHD ul apare În fiecare țară unde este studiat. Există un vast domeniu al cercetărilor; În fiecare an se publică sute de articole despre ADHD. Dacă În Statele Unite este estimat că aproximativ 5% dintre copiii de vârstă școlară sunt În prezent afectați de ADHD, În România nu există un studiu comprehensiv pe
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
în aplicarea măsurilor de reglementare a activității Serviciul Secret de Informații, a avut de înfruntat și ambițiile regelui Carol al II-lea, cel care i-a blocat orice inițiativă, folosindu-se, în perioada 14 noiembrie 1933-31 mai 1934, de „experiența vastă” a lui Mihail Moruzov, ca și de slugărnicia generalului Nicolae Uică, ministrul Apărării Naționale. De altfel, în scurtul interval al ministeriatului său (28 decembrie 1937-10 februarie 1938), generalul Ion Antonescu s-a opus în mod ferm felului în care Mihail
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]