5,415 matches
-
în trecut în unele părți ale Americii Latine; acum însă a devenit rar, exceptând state mici precum cele din Caraibe sau Pacific. Totuși, la nivel sub-național, tipul "natural" de sistem cu un singur partid mai există încă, inclusiv în țările vestice; dominația clară a partidului democrat în unele state din sudul Statelor Unite a avut acest caracter, ca și dominația partidelor conservatoare sau socialiste în unele regiuni îndepărtate sau în zone industriale tradiționale din Europa. Totuși, treptat, un sistem mai competitiv tinde
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
prin buletinele de vot; în restul lumii a existat rezistență la introducerea acestor instrumente, probabil în temeiul tradiției. CASETA 11.1 Problemele ridicate de finanțarea partidelor Problemele ridicate de finanțarea partidelor au devenit o chestiune majoră în aproape toate țările vestice. Ele par a fi mai greu de soluționat decât orice altă problemă ridicată de partidele politice. Au condus și conduc și în prezent la dificultăți serioase în Franța, Spania, Belgia și chiar Marea Britanie. În Italia, în sistemul politic s-a
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
campaniile electorale au crescut semnificativ (televiziunea și alte mijloace de comunicare, cavalcadele liderilor politici prin țară). Pe de altă parte, resursele de bază ale finanțării s-au diminuat ca rezultat al declinului apartenenței partinice, declin care a afectat multe țări vestice, dacă nu chiar majoritatea acestora. Dar mai presus de toate se datorează regularizării finanțării partidelor care a avut loc aproape peste tot în Occident, în scopul de a "curăța" terenul și de a egaliza șansele candidaților, dar și în contrapartidă
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
exemplu în Chile, unde a pus capăt conducerii militare, și în Brazilia, unde sistemul prezidențial a fost confirmat prin acest proces. Diminuarea criticii referendumurilor Experiența recentă din Europa de Vest, America Latină, Australia și un număr de state din Statele Unite (în principal cele vestice) sugerează că referendumurile și inițiativele populare nu au efectele sugerate anterior. Referendumurile nu constituie neapărat plebiscite; unii lideri din lumea a treia au folosit procedura pentru a-și consolida puterea, dar au folosit și procesele electorale obișnuite cu aceeași finalitate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
elitei partidului. Se poate apela de exemplu la specialiști și tehnicieni ale căror legături cu partidul sunt slabe sau chiar inexistente. Acest tip de situație se întâlnește cu precădere în lumea a treia, dar a existat și în unele țări vestice, precum Franța sub De Gaulle în anii '50 și '60 (Blondel, 1985: 55-76). În al treilea rând, structura instituțională le poate conferi liderilor o oarecare libertate de a acționa în afara structurii partidului. Este puțin probabil ca partidele să fie implicate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
mobilizare a populației în direcția scopurilor urmărite de lideri. Poate fi și de ambele tipuri, în cadrul aceluiași partid. Se consideră că partidele occidentale fac parte din primul tip. Ele operează în cadrul unei structuri constituționale bazată pe principiul reprezentativ. Totuși, partidele vestice cel puțin multe dintre ele urmăresc și mobilizarea și educarea populației. Acesta a fost în mod tradițional cazul partidelor de stânga, care pretind adesea că status quo-ul este menținut doar pentru că un număr mare de alegători nu realizează în ce
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
descentralizate, încât o politică uniformă are șanse mici să fie adoptată. În acest context, modul "democratic" în care sunt selectați candidații (prin intermediul unor alegeri preliminare în interiorul partidelor) contravine posibilei existențe a unui "program" uniform al partidelor. Astfel, partidele din țările vestice mai mult plutesc cumva deasupra populației în loc să provină din ea și să fie în strânsă legătură cu aceasta. Această stare a lucrurilor coincide cu ideea că partidele concurează pe o piață și încearcă să își vândă produsele unui electorat din ce în ce mai
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în mod normal), prin alegerea unor convenții speciale (Belgia și câteva state SUA), prin stipularea faptului că trebuie să existe aprobare populară prin referendumuri, sau prin combinarea acestei ultime condiții cu una din celelalte două (ca în cazul multor țări vestice). Poate exista și o rigiditate specială dacă unele clauze sunt întărite și pot fi modificate doar dacă există o convergență, unanimă sau majoritară, din partea grupului sau grupurilor care trebuie protejate. Acestea pot fi minorități etnice (ca în Liban), entități geografice
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
emisă de ONU 1948 și Convenția Europeană a Drepturilor Omului din 1955 au stipulat și ele aceste noi drepturi. Ele includ educația, dreptul la muncă și dreptul la grevă, securitatea socială și restricțiile privind proprietatea privată, chiar și în țările vestice, sub formă de sugestii pentru naționalizarea monopolurilor. Aceste noi drepturi au fost plasate alături de altele vechi, dar în statele comuniste s-a pus accent și pe faptul că vechile drepturi nu se pot aplica decât dacă se întrunesc anumite condiții
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Franța de la sfârșitul secolului al XIX-lea încolo sau în Spania, unde la sfârșitul anilor '70 au fost create regiunile, cărora li s-a dat o autonomie considerabilă. Dimpotrivă, în timp ce dreapta este adesea de acord în ce privește descentralizarea, în democrațiile vestice cel puțin, conservatorii care doresc să stopeze "cheltuielile excesive" sau înclinația către stânga a autorităților locale au sporit adesea centralizarea este cazul conservatorilor britanici în anii '80. Așadar, în ansamblu există o relație între ideologie, gradul de acceptare a regimului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
factor. Dacă, așa cum am remarcat în prima secțiune a acestui capitol, descentralizarea este oarecum ineficientă și consumatoare de resurse, ne-am aștepta ca țările mai bogate să fie mai descentralizate decât țările mai sărace. Într-adevăr, în general vorbind, țările vestice ca grup, indiferent că sunt unitare sau federale, sunt mai descentralizate decât țările lumii a treia. În mod caracteristic, peste două cincimi din statele federale (7 din 16) se găsesc în rândul țărilor occidentale, deși acestea constituiau doar 23 sau
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
unitare sunt mai centralizate ca statele federale, parțial din cauza existenței unui număr mare de state puternic centralizate, există și o suprapunere a statelor unitare cu cele federale în privința gradului de descentralizare. Această suprapunere se întâlnește în special în rândul țărilor vestice și, într-un anumit grad, și în cel al țărilor din America Latină. În timp ce entitățile componente sunt protejate în statele federale, un efect asemănător se obține și în unele state unitare. Camera superioară poate reprezenta aceste entități în unele state unitare
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
legislativele sunt mai slabe în sistemele autoritare decât în cele liberale, diferența nu este suficient de bine definită pentru a permite o diviziune clară. CASETA 15.1 Un declin al forurilor legislative? În primul studiu cu adevărat empiric asupra guvernărilor vestice, Modern Democracies, Bryce a dedicat un capitol subiectului "declinului forurilor legislative" (I: 1921, 367-77). El a argumentat că acestea erau slabe, iar legislatorii incompetenți sau chiar corupți. Ideea declinului forurilor legislative a părut să se confirme în secolul XX prin
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Puterea de a legifera poate fi de asemenea restricționată. În primul rând există o creștere lentă dar treptată a folosirii referendumurilor acum această tehnică nu se mai folosește doar în Elveția, Australia și într-un număr de state (în principal vestice) din Statele Unite; ea este folosită și în multe alte țări liberale. Am observat în capitolul 11 că prejudecățile împotriva referendumurilor sunt treptat depășite, iar puterea legislativului de a legifera este în consecință diminuată. În al doilea rând din nou, chiar
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Odată cu mișcarea spre liberalizare care s-a petrecut în Europa de Est și în Africa Neagră la sfârșitul anilor '80 și începutul anilor '90, a treia categorie s-a redus, poate temporar; însă a doua categorie este frecvent întâlnită. Situația în țările vestice nu s-a modificat în mod semnificativ, în ciuda presiunii exercitate de unii legislatori și de unele partide (minoritare) de a "deschide" mai mult legislativele. Comisiile Deoarece activitățile în plen nu oferă legislatorilor posibilități însemnate de a-și exercita influența, accentul
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
că a redus numărul și puterea comisiilor parlamentare prin Constituția celei de-a Cincea Republici din 1958, pe temeiul, aparent just, că activitățile acestor organe contribuiseră la caracterul destul de haotic al regimurilor franceze anterioare. Pe de altă parte, în afara țărilor vestice, sistemul comisiilor nu este de obicei bine dezvoltat. În multe state din lumea a treia există puține comisii, și cele care sunt se întâlnesc rar. Interesant este faptul că ele au avut un rol în legislativele statelor comuniste, unde s-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Primul efort major de a realiza o comparație este realizat de Lord Bryce în lucrarea Modern Democracies (1921, vol. 1). Începând cu anii 1970, însă, interesul asupra subiectului a crescut din ce în ce mai mult; au fost studiate nu doar legislativele din țările vestice, dar și cele comuniste și ale lumii a treia. Vezi, de exemplu, J. Blondel, Comparative Legislatures (1973), Legislatures in Comparative Perspective, ed. A. Kornberg (1973), M.L. Mezey, Comparative Legislatures (1979) și G. Loewenberg și S.C. Patterson, Comparative Legislatures (1979). Un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
publicația Uniunii Interparlamentare, Parliaments of the World, 2 vol. (1986). Rolul legislativelor în sistemele prezidențiale este analizat sistematic de M.S. Shugart și J.M. Carey, Presidents and Assemblies (1992). O examinare interesantă a dezvoltărilor curente într-o serie de foruri legislative vestice poate fi găsită în Parliaments in Western Europe, ed. P. Norton (1990). Un studiu anterior, Latin American Legislatures, ed. W. Agor (1971) prezintă foarte bine rolul acestor organe. Asupra rolului legislativelor în lumea a treia, vezi Legislatures in Development, ed.
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
duală nu a fost doar produsul unei ideologii; a corespuns îndeaproape și diviziunii funcționale dintre "concepere" și "implementare", evidențiată mai înainte. Complexitatea din ce în ce mai mare a însărcinărilor guvernamentale (în special în statele comuniste și alte state centralizate, dar și în sistemele vestice) a părut să justifice o astfel de formulă. Dualismul a fost de asemenea afectat, cel puțin într-o anumită măsură, de alte evoluții. De exemplu, creșterea aparatului președinției americane începând cu anii '30 sugerează în practică o diviziune a guvernului
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
state (de exemplu în Peninsula Arabică) și în unele state din Africa Neagră, unde conducătorii "carismatici" s-au menținut la putere pe perioade îndelungate (ca în Coasta de Fildeș). Din același motiv, durata ministerială este mai mare în acele țări vestice unde alternanța partidelor la putere a avut loc destul de rar (Canada, Suedia) sau unde cel puțin unul din partide a fost în funcție timp de mai mulți ani, dacă nu permanent, în cadrul unei coaliții (Germania sau Austria, de exemplu). Un
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
sau pot fi complet descentralizate și autonome. Oricum, cel mai bine este să spunem că serviciile guvernului central includ poate 5% din populația angajată, în timp ce sectorul public în sens larg poate angaja un sfert sau mai mult, chiar în țările vestice. În consecință, chiar dacă avem în vedere doar administrația publică definită la modul strict și anume, setul de organe care sunt direct conduse de guvernul central mărimea sa este de așa natură în majoritatea țărilor, încât ridică probleme de organizare și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1967, iar regimul militar a rezistat până în 1974. Totuși, aceste cazuri au afectat doar o mică parte a țărilor occidentale. Pe de altă parte, forțele armate și-au făcut simțită prezența și în moduri mai puțin evidente în toate țările vestice și în statele comuniste. În Statele Unite sau în fosta Uniune Sovietică, de exemplu, forțele armate au exercitat diverse forme de presiune, fie spre a împiedica guvernul să aplice politici pe care forțele armate nu le doreau, fie spre a-i
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
se facă treptat auziți și ulterior "ascultați", în același mod ca membrii unei curți obișnuite. Adesea, membrii instanțelor semijudiciare și ai altor comitete, care s-au înmulțit în secolul XX odată cu creșterea legislației sociale și economice, în special în țările vestice, au prea puțină siguranță în ce privește ocuparea funcției. Este posibil ca sfera de cuprindere a adjudecării regulilor să se fi extins, așa cum vom vedea în ultima secțiune a acestui capitol, dar de multe ori soluțiile legale imaginate pentru protejarea independenței judecătorilor
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
căi de comunicație. Însă femeile din serviciile militare occidentale îmi vorbeau, ca și tînărul meu șofer, de teama pe care le-o stîrneau rușii. Uniformele occidentale nu se aventurau pînă în partea estică, iar uniformele sovietice nu mergeau în partea vestică, cu excepția ofițerilor cu medalii săltărețe care veneau la Kommandatura celor patru aliați, în zona americană. Era același oraș, însă Estul era sovietic, iar Vestul, occidental. Lucrul de care nu îmi dădeam seama, și pe care nimeni nu și-l putea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
lumină identitatea sa complexă. O precizie imprecisă Europa este la prima vedere o entitate geografică extrem de bine definită, de vreme ce este delimitată de coaste maritime în trei din cele patru puncte cardinale. Însă Asia nu are o limită naturală în partea vestică, iar Europa nu are decît o limită arbitrară în Est: Munții Ural. Ceea ce se conturează cu precizie, este de fapt peninsula occidentală a Asiei, numită continent dintr-o exagerare în exprimare. Or, precizia acestei geografii a coastelor a furnizat țărilor
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]