8,307 matches
-
lor și pentru a nu crea poluare fonică, care să afecteze speciile existente în zonă, având în vedere că aici există un spațiu de protecție strictă a vânatului, în special pentru cocoșul de munte care cuibărește în codru. De altfel, vizitatorii la intrarea în rezervație vor fi instruiți asupra comportamentului necesar, explicându-li-se importanța acestui comportament pentru conservarea elementelor zonei. - Vizitatorilor li se vor pune la dispoziție saci menajeri pentru deșeuri, pe care vor avea obligația să îi predea în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
un spațiu de protecție strictă a vânatului, în special pentru cocoșul de munte care cuibărește în codru. De altfel, vizitatorii la intrarea în rezervație vor fi instruiți asupra comportamentului necesar, explicându-li-se importanța acestui comportament pentru conservarea elementelor zonei. - Vizitatorilor li se vor pune la dispoziție saci menajeri pentru deșeuri, pe care vor avea obligația să îi predea în final coordonatorului de grup. - Spațiile de popas vor fi permise doar la baza potecii, acestea fiind amenajate cu mobilier din lemn
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
exista bănci și locuri de popas, special pentru a evita acumularea deșeurilor și pentru a nu aduce alte influențe spațiului respectiv. - Poteca tematică va fi deschisă anual de la 1 martie până la 1 noiembrie, pe perioada iernii poteca fiind închisă accesului vizitatorilor, atât din cauza condițiilor meteorologice, cât și datorită faptului că există riscul unor animale sălbatice. 5. Promovarea activităților proiectului Prin intermediul acestui proiect încercăm să introducem statutul de Potecă tematică în zonă, urmărind evidențierea unor puncte de atracție naturală unice din punct
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
particularitățile sale ce trebuie cunoscute. Acest proiect susține un areal natural asupra căruia se fac și în prezent cercetări și poate constitui începutul unei strategii de dezvoltare pe termen lung și a altor poteci tematice în zonă, care să ofere vizitatorului posibilitatea de a cunoaște natura și echilibrele care se stabilesc în timp la scară seculară, fapt evidențiat prin cele patru grade de dezvoltare ale semințișului pe arborii doborâți. Pe de altă parte acest proiect care vizează un traseu scurt de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
altă parte acest proiect care vizează un traseu scurt de 1200 de metri asigură existența unui turism controlat și a unei minime intervenții umane la care se adaugă o educație bazată pe disciplină și respect față de valorile naturii a tuturor vizitatorilor, indiferent de vârstă și nivel de pregătire în domeniu. In apropierea rezervației se poate construi în viitor un spațiu de campare de dimensiuni mici și de condiții modeste, la care accesul de la drumul național să se facă cu ajutorul bicicletelor, pentru
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
făcut un mare efort (având foarte puține exemplare) și i-am trimis-o totuși. Pentru ca să nu-mi mulțumească și nici măcar să nu-mi confirme primirea. Ba, mai mult, s-o dăruie debarasându-se de ea, în stil disponibil neglijent primului vizitator ieșit în cale. S-a întâmplat însă ca acesta să fie un... corespondent al meu, care mi-a relatat întreaga scenă. Lumea este mică, într-adevăr. Când l-am revăzut nu mi-a spus un cuvânt despre carte. Filozoful a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ajung la o viață inferioară. 6. Societatea noastră încearcă să domine natura. 7. Societatea noastră este una inferioară, în măsura în care are drept scop dominația absolută a naturii. 8. Arealele de viață sălbatică nu sunt dominate de oameni. Omul este doar un vizitator. 9. Acceptarea vieții sălbatice în mod deliberat împiedică dominația umană asupra naturii. 10. Protejarea vieții sălbatice prin cooperarea dintre cetățeni împiedică dominația omului asupra naturii. Oamenii sunt doar observatori care încearcă să lase cât mai puține urme. Principiul este "Lăsați
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atenția ce o suscitaseră, nomazii se străduiră să fie la înălțime - acolo unde umanul radiază din abundență în momentele lui de excepție ceea ce cotidianul nu-i concede decât avar. Astfel, o parte din fructul eforturilor lor infracționale fu dirijată spre vizitatori, căci aceștia nu veneau întru recuperarea prăzilor, ci într-o misiune emancipată de tentații justițiare. Cu tact impecabil, niciunul dintre oaspeți nu inoportună gazdele cu întrebări incomode despre proveniența tratațiilor; savorile din sticlele de Dom Perignon și borcănașele Fauchon rătăceau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ale emancipării de nevoi și trecerii la acel stadiu avansat al finisajului existențial, care e rafinamentul în gusturi și dorințe. Dar acest fapt își pierdu repede puterea de șoc în puzderia de detalii insolite, ce luă neîntârziat cu asalt înțelegerea vizitatorilor. Șeful delegației de arhitecți simți că tocmai refuzul de a admite nevoile reale, de a accepta adevărul caustic al sinelui și lumii, avea să domine agenda nedeclarată a întrevederii. În același timp, constatarea îl măguli cu convingerea că subtilitatea echipei
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
relativ amplu de irosire a energiilor ei. Mai târziu, la vremea hotărârilor majore de viitor ale tinereții, Labirintul îi apăruse ca parcurs obligat al trecerii la faptă, ca proteză tehnică a deciziilor eroice amenințate de revocare: odată intrat în el, vizitatorul nu mai putea face cale întoarsă, nemaiavând încotro să apuce decât în direcția destinului ales. Apoi, în anii maturității depline, fusese intrigat predilect de efectul soporific al construcției asupra bestiei; meditase îndelung la somnul fatidic indus ei de sinuozitățile monotone
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
schimbare ce plutea în aerul umil al taberei cuprins deja binișor de întuneric. Cineva sugeră foarte pertinent, deși cu totul inutil, că ar fi fost nevoie și de un drum mai practicabil până la corturi; cu siguranță că amănuntul nu scăpase vizitatorilor, vizibil preocupați de testul draconic de impermeabilitate la care încălțările le erau supuse. Pe drumul de întoarcere, în mașină se glumi mult, dar fără răutate. "Ce părere ai, Rudi?" "Ce să zic? Moda retro împinsă dincolo de limitele obișnuite," se prefăcu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
marea capcană generatoare de isterie e chiar credința în salvarea prin strămutare. Dacă n-am căuta ieșirea ca descreierații, labirintul lumii s-ar dovedi, poate, mai primitor, sau în orice caz, lipsit de viclenie arhitecturală, inocent. El e doar ceea ce vizitatorul aduce cu sine. Gert se încumetă atunci la schițarea unei obiecții: − Să înțeleg că tu ai propune să nu ne mai grăbim înspre ieșire, că tocmai graba ar fi muma zidurilor, ce ne strivește la pieptu-i posesiv? Asta-i ca
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
iubitorului de scurt-metraj, în general. Nici în acest exemplu, mesajul nu este determinat de semnul iconic. Între cod și mesaj se stabilește un tip de comunicare ce motivează/ angrenează percepția umană. Prin selectarea unor scurt - metraje, prin eliminarea altora etc. vizitatorul poate recompune intuitiv, emoția dată de fenomenul inedit al interculturalității cinematografice printr-o structură perceptivă similară cu aceea existentă în sala de spectacol. d. Arhetipul familiei În publicitatea integrativă, familia a devenit un exemplu de arhetip social, racordat la imperativele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
muncă, Își amintesc Împreună de anii de studenție („Ștefan” fusese deci studentul profesorului). Sursa Îl informează că au acum opt teme de cercetare la care lucrează toți. „Cum așa”, se miră profesorul, „v-au fost impuse de sus?”. „Da”, zice vizitatorul, „de la minister, de la Academie” și se lamentează apoi că e multă birocrație, multe hârtii, se ține seama și de numărul de pagini redactate. „Și cu ce te mai ocupi?”, este amabil obiectivul Pavel. „Mă ocup de familie, de știință, de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o reflexie care denotă că nu știa să se apere și nici nu bănuia că trebuie să o facă: „După câte se pare, este o criză, dar sper că nu va dura mult”. Discuția este Întreruptă de venirea unui alt vizitator, Margareta Perevoznic, maestru de șah (Margo, În limbajul sofisticat al celor ce-l urmăreau pe Pavelcu). O Întâlnisem de mai multe ori pe doamna Perevoznic, fostă campioană, atunci antrenor de șah la Școala 22 din tătărași, cu performanțe deosebite. O
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
avocat Gorgos, prieten fidel, și Costică Logofătu, colegul meu de facultate, care locuia În apropiere și care l-a ajutat, Împreună cu soția sa, doctoriță, În momentul În care a fost internat În spital și după aceea. Veneau și alții, dar vizitatorul inoportun nu avea cum să-i știe. Epilog: dosarul e subțirel, nu conține alte piese, nu aflăm nici ce măsuri s-au luat după „moment”, nici cum a mai continuat acțiunea. Dar În toamnă, la susținerea tezei de doctorat a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fonduri. Făcea totul singur, fără să fie remunerat. Un fel de dare se seamă din 1956 consemnează 653 de piese În patrimoniu (se pare că acesta este ultimul text semnat de Ion Chelcea). În cartea de onoare În care scriu vizitatorii, Începând cu 1958, numele său nu este pomenit. Și sunt aici Mitropolitul Iustin, Ștefan Pascu, rectorul de la Cluj, Petre Comărnescu, un specialist din RFG, Mihai Pop, directorul Institutului de Etnografie și Folclor... Nimeni nu știa cine făcuse totul, până de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
foarte mândru de al său www.Vote.com. Cu toate acestea, faima respectivului vehicul electronic este destul de dubioasă. Iată o opinie avizată: „Morris nu a făcut decât să-și îmbogățească resume-ul negativ cu al său web site, Vote.com, unde vizitatorilor li se cere să voteze pe subiecte, promițându-li-se că rezultatele vor fi trimise funcționarilor publici. Cum a arătat revista Slate, Vote.com se autoprezintă drept o formă nouă a democrației directe care facilitează o cale de a vota
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
neplăcerea să-i amintesc, public, și alte episoade de aceeași natură. Nu cred că e nevoie de alte argumente spre a demonstra scopul acțiunilor dlui Breban în situații de felul celei de mai jos. Relatarea vorbește de la sine: „Un alt vizitator - de fapt, unul foarte frecvent, mai ales într-o anumită perioadă - a fost romancierul Nicolae Breban. Una din întâlnirile cu el - defășurată acasă la noi - mi-o amintesc deosebit de bine. Și asta pentru că de puține ori în viață m-am
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Occidentul spre care se hotărâse să deschidă ferestrele supușilor săi avea să aibă un sfârșit pe care Taplin îl marchează cu exactitate „Când, în secolul XIX, confruntarea între absolutismul țarist și idealurile politice occidentale a izbucnit în mod public, supravegherea vizitatorilor de către poliție a devenit normă”. Revoluția bolșevică avea să aducă în primii ei ani și o politică a „ușilor deschise”. Una, firește, total aservită intereselor propagandei. Dacă te arătai înțelegător față de cauza bolșevică (celebra categorie de oameni numiți „fellow travelers
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
franciscani, de-a lungul istoriei, pentru acest încercat popor român. După reconstituirea istoriei franciscanilor în Valahia, uneori prin comparație cu ceea ce s-a întâmplat în Moldova, urmează expunerea activității fraternităților de terțiari, așa cum sunt ele prezentate în rapoartele întocmite de către Vizitatorul Apostolic al Provinciei Sf. Iosif din Moldova, pr. Iosif Tălmăcel și publicate în „Aurora Franciscană” (1918-1948), cu întreruperile respective. Mulțumirile mele se îndreaptă, cu recunoștință, spre Provincia Franciscană Sf. Iosif din Moldova, care, prin actualul Ministru provincial, preotul Emilian Cătălin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vie. Între oamenii cu suflet, care au făcut donații pentru această așezare franciscană s-au aflat Vlad Țepeș (a cărui soție era catolică), Mihnea cel Rău, Mihai Viteazul, Mihnea al III-lea, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. Delegatul Sfântului Scaun și vizitatorul apostolic, episcopul Pietro Cedolini a fost însoțit în teritoriu românesc de către fratele Girolamo Arsengo, O.F.M. Conv. din conventul Pera (Constantinopol). În raportul menționat există informația că în 1581 se aflau în Târgoviște douăzeci și două de familii, adică aproximativ
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
porunca turcilor, și cum foarte mulți curteni erau catolici, a scăzut drastic numărul credincioșilor catolici din Târgoviște. Episcopul Anton Stephani de Nicopole a fost mulți ani misionar franciscan conventual în Valahia și între 1660-1670 a fost paroh la Târgoviște. În calitate de vizitator apostolic a scris o istorie despre Biserica Catolică din Valahia (1679). Războiul austro-turc (1716-1718) a însemnat pentru Valahia luarea în stăpânire a Olteniei timp de douăzeci de ani, de către austrieci. Ei au avut proiecte mărețe: înființarea unui seminar pentru formarea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
aflat în marele drum comercial al Brăilei, unde se întâlneau negustorii din Brașov cu cei din sudul Dunării și din Muntenia. În secolul al XVII-lea sașii acestui târg au avut o perioadă de declin economic, după cum reiese din raportul vizitatorului apostolic: „Am confirmat dintre ei 144, cea mai mare parte nefiind acasă...”, a relatat episcopul care a efectuat vizita în ianuarie 1664. Iar în vizita din 1648 la catolicii sași din Câmpulung, arhiepiscopul a menționat că ei trăiau din negoțul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și de alte etnii s-au aflat în expansiune, în această perioadă la Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în Oltenia. Vizitatorul apostolic și-a mutat reședința în 1730 la Craiova, deoarece numărul catolicilor păstoriți de către preotul franciscan era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]