5,438 matches
-
de fiare, fecioara - succedaneu lunar dirijează ritmul universal al înnoirii periodice. Condensul matinal cu încărcătură magică pare, într-o colindă din Mlăceni, Vâlcea, efectul stării intermediare a cerbului, între viață și non-manifestare: „Zace-m’, zace-acel tretin./ Dacă zace, boală-ș’ face./ Zăcu az’ și zăcu mâni,/ Pân’ poimâne-n prânzul mare./ El atunci să scula,/ Să scula, să scuturară/ Den raoa de miez de noapte./ Dintr-a lui scuturătoare/ Râu repede se pornea,/ Repede pe lespedeoară,/ Dar de mare, margini n-are”. Zăcutul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
succedaneu lunar dirijează ritmul universal al înnoirii periodice. Condensul matinal cu încărcătură magică pare, într-o colindă din Mlăceni, Vâlcea, efectul stării intermediare a cerbului, între viață și non-manifestare: „Zace-m’, zace-acel tretin./ Dacă zace, boală-ș’ face./ Zăcu az’ și zăcu mâni,/ Pân’ poimâne-n prânzul mare./ El atunci să scula,/ Să scula, să scuturară/ Den raoa de miez de noapte./ Dintr-a lui scuturătoare/ Râu repede se pornea,/ Repede pe lespedeoară,/ Dar de mare, margini n-are”. Zăcutul anima¬lului cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
principiul mistic ce viețuiește în el”. Craniul peștelui concentrează întreaga lui forță magică și, așezat deasupra porții, el securizează ieșirea din cercul protejat al gospodăriei. Pe lângă funcția comensualității rituale și cea a sacrificiului întemeietor, peștele primește valoare apotropaică. Tot ceea ce zăcea în fiara invazivă a fost reconfigurat social. Esențial apare faptul că textul poetic trece de la timpul verbal al prezentului indicativ, folosit să redea lucrul fetei la mreaja iscusită și atacul peștelui în grădina ei cu flori, la viitorul prin care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
să stea mereu strânse. Absența eroului îl face pe cal să suporte efectul duratei și forma în care este găsit devine metafora universului vlăguit: „cum a-mbătrânit tată-tău, așa am îmbătrânit și eu”, „un cal răpciugos și bubos și slab”, „zăcând pe coaste”. Ca și cerbul care pornește potopul, calul zace pentru că energiile vitale s-au epuizat, și latența conservă forța de regenerare. Intrat din nou în dimensiunea eroică, armăsarul devine o hiperbolă a forței: „Cinci voinici în frâu mi-l
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veterinară În care vă consider numărul unu În țară.” Radu Palicica (Prof. dr., Timișoara) Un pas modest de reînnoire Dacă cercetarea științifică se desfășura cum se desfășura, În toate facultățile din țară, publicarea rezultatelor obținute era foarte anevoioasă. Rezultatele cercetării zăceau În sertare sau cel mult se strecurau În Anuarele instituțiilor științifice. Iașul beneficia În plus de revista Academiei de Științe Agricole și Silvice Cercetări Agronomice În Moldova. În 1968 am fost cooptat referent oficial al revistei, pentru lucrările de medicină
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
viața, reprezintă mișcare ciclică a biologicului, atât și nimic mai mult. Uite, chiar în aceste zile trebuie să-mi apară la Editura "Paralela 45" romanul Moartea este bine mersi, un fel de jurnal post-mortem scris pe patul de spital, pe când zăceam pe secția de "Oncologie" a Spitalului Militar din București, după o asemenea experiență nu mă mai înspăimântă nimic, am câștigat imunitate în fața necunoscutului. Din durere îmi trag și inspirația. -... Și mai departe. Ai scris o carte tulburătoare, dramatică, "Viață mahmură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lucid. Printr-un fel de deformare optică istoria nu reține decât numele artiștilor care s-au realizat la Paris. De unde și fantasmele noastre culturale legate de acest oraș. Dar Parisul este și un cimitir de oameni ratați, pe străzile sale zac mormane de cadavre sunt fantomele sutelor de mii de artiști, scriitori, actori, etc. care au venit la Paris în cursul secolelor și care nu au reușit. Eu am scris un roman despre această față nevăzută a Parisului, el se numește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În ea, A fost viață de amar Și de dureri fără hotar. Târziu de tot am Întâlnit Un Om pe Cruce. L-am iubit. Era pe lume singurel Și reazem am aflat În El. În seara când L-am cunoscut Zăcea sub Cruce biruit De greutăți și de amar Și de dureri fără hotar. O clipă am stat și am privit La Cel pe Cruce Răstignit Și abia atunci văzui și eu Cât a-ndurat Stăpânul meu. Eu sufăr c-am păcătuit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de dizenterie care cuprinsese grosul armatei, cât și din lipsă de hrană”. Din cele 140 de tunuri ale artileriei ruse, doar 42 mai funcționau, o parte din ele fiind trase de infanteriști, în lipsa cailor. Cadavre de oșteni și de cai zăceau în lagăr, iar altele erau aruncate în râu. Conform Relatării anonime franceze, pierderile armatei ruse au fost între 50.000 și 60.000 și aproape 80.000 de cai. Un anonim francez din tabăra turcă avansează cifra de 20.000
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
20 august 1944, armatele sovietice (Frontul 2 și 3 Ucrainene) au declanșat ofensiva pe direcția Iași-Chișinău. La 24 august s-a făcut joncțiunea pe Prut, în zona localității Leova, după care au continuat ofensiva pe direcția Huși-Crasna-Bârlad. În pământul Dobrinei zac osemintele celor 28 de români asasinați de armatele sovietice, în august 1944, după încetarea ostilităților contra Puterilor Aliate. Osemintele lor zac într-o groapă comună, lângă care se află o cruce ridicată pentru a aminti urmașilor sacrificiul lor. 7. Reflectarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
făcut joncțiunea pe Prut, în zona localității Leova, după care au continuat ofensiva pe direcția Huși-Crasna-Bârlad. În pământul Dobrinei zac osemintele celor 28 de români asasinați de armatele sovietice, în august 1944, după încetarea ostilităților contra Puterilor Aliate. Osemintele lor zac într-o groapă comună, lângă care se află o cruce ridicată pentru a aminti urmașilor sacrificiul lor. 7. Reflectarea comunismului în viața hușenilor. Aspecte economice și sociale După ieșirea din alianța cu Germania, anunțată la radio de regele Mihai, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
uneori controversate a relațiilor lui Papa cu "sexul frumos". Erau prezente fotografii și documente privind-o pe Agnes von Korowski, "infirmiera" din "Adio arme", care ar fi fost prima mare dragoste a lui Hemingway, pe când acesta, la doar 19 ani, zăcea rănit într-un spital din Italia. Agnes avea să-l "rănească" a doua oară și mai dureros, la 7 martie 1919 scriindu-i tânărului îndrăgostit: " Dragostea ce ți-o port este vie în mine, însă e mai mult dragostea unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
mă bag. Pe bune. - OK, a zis Jack, o să vindem la altcineva. Hai, Bill. Ne-am dus În sufragerie. În cameră erau un mic aparat de radio, un Buddha chinezesc cu o lumînare votivă În față, bibelouri ieftine. Un tip zăcea Întins pe o canapea. CÎnd am intrat În cameră, s-a ridicat și-a zis salut și a zîmbit prietenos, dînd la iveală niște dinți maronii, pătați. Avea o voce cu inflexiuni din sud și un accent est-texan. Jack a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
acordă atîta atenție și vorbea cu satisfacție despre „chinta” lui la Lexington. Poponaru’ era un jefuitor de bețivi clasa-Întîi. Loviturile lui erau fabuloase. Era cel care ajungea primul la fazanul afumat, niciodată cel care nimerea la locul faptei cînd fazanul zăcea cu buzunarele-ntoarse pe dos. Un bețiv adormit - numit În branșă „căzătură” - atrage o ierarhie de hoitari. Primii vin prăduitorii de top, ca Poponaru’, ghidați de un radar special. Cei din categoria asta nu vor decît bani gheață, bijuterii ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
deschis și-l acopeream pe Roy, care scotocea prin buzunarele bețivului. Roy Îmi șoptea indicații - „un pic mai la stînga, prea mult, un pic Înapoi, așa, rămîi acolo” - și eu mă mișcam ca să-l acopăr. Adesea ajungeam tîrziu, cînd bețivul zăcea deja cu buzunarele Întoarse. Operam și În vagoane. Eu mă așezam lîngă bețiv și deschideam un ziar. Roy se Întindea prin spatele meu și-l scotocea prin buzunare. Dacă bețivul se scula, Îmi vedea ambele mîini pe ziar. Scoteam În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Într-o parte și am simțit o coastă pocnind. Omul și-a dus mîna-ntr-acolo. Ajutor! a țipat el. Nu a-ncercat să se ridice. - S-o tăiem, am zis. La celălalt capăt al peronului am auzit fluierul unui polițist. Omul zăcea În continuare pe peron, ținîndu-se cu mîna-ntr-o parte și țipînd „Ajutor!” la intervale regulate. Burnița ușor. CÎnd am ieșit În stradă, am alunecat pe trotuarul ud. Stăteam lîngă o benzinărie Închisă și ne uitam În urmă, spre metroul de suprafață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de Vale. S-a agitat ca un pește-n cîrlig pînă cînd povara celulelor lui muribunde l-a epuizat, iar Valea l-a tras Înapoi la ea. A Încercat diverse boli. O infecție-n gît i-a ajuns la inimă. Zăcea În spitalul McAllen și-ncerca să se vadă ca pe un om de afaceri nerăbdător să se pună pe picioare și să revină la muncă. Proiectele lui au devenit din ce În ce mai aberante. - Omu’ ăsta e țicnit, a zis Roy, agentul imobiliar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
stînd În picioare lîngă patul meu În sacoul lui negru-albăstrui, cadaveric, cu ochii mai strălucitori ca niciodată scînteindu-i În penumbra camerei cu perdelele trase. Stătea acolo cu impuritățile heroinei de amator În creier, ca spirocheții. - Ai de gînd să mai zaci mult În pat? m-a-ntrebat. Cu toate transporturile astea pe cale să sosească? - De ce nu? am zis iritat. Aicea nu-i vreo afurisită de fermă... Ce transporturi? - M pură, ca lumea, a zis el. Și apoi, cu pantofi, pardesiu și toate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
eu. Ascultă. Are șase sute de dolari În portofel. De ce să-i lăsăm să-i fure vreun gabor mexican? Am scotocit casa după portofel, dar n-am reușit să-l găsim. Am căutat peste tot, mai puțin sub salteaua pe care zăcea Bill. A doua zi Bill era ca nou, dar nu-și găsea banii. - Trebuie să-i fi pitit tu pe undeva, am zis. Caută sub saltea. A ridicat salteaua și portofelul s-a deschis singur, așa trosnea de bani. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
germanii plecați. Îngrijirile erau din ce în ce mai grele. Surorile cele mai bune ne-au fost luate și trimise la Alexandria, unde aveam 1 500 răniți fără ajutor medical aproape. Ni s-a spus că pe toate câmpurile de luptă din ultimele zile zăceau răniții noștri necăutați, germanii neocupându-se decât de ai lor. De toate aceste mizerii ne mângâiam puțin citind comunicatele lor, care erau foarte sibiline, vorbeau de retrageri strategice la Cârli baba și pe Trotuș și dădeau semne că nu le
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
putea primi decât din mâna proprietarei legitime. Crăciunul lor trecuse, ilustrat printr-o serie de orgii. La mess-ul din casa d-rului Angelescu, un ofițer beat, care se urcase pe bufetul din sufragerie, căzu de acolo și își rupse brațul; mulți zăceau a doua zi în zori pe trotuare și prin grădini. Și în ce stare! Într un lac de murdării rezultate din prea multă băutură și mâncare. Aproape nu se mai putea circula. Această destrăbălare, deși ne dezgusta și ne îngreuia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de soldați care restabileau sondele de petrol de la Câmpina și Buștenari. Această știre, aflată de la fratele d-lui Ștefan Filipescu, era un simptom serios. ion procopiu Profitai de acest luminiș ca să duc o mângâiere bietului Ion Pro copiu 93, care zăcea în pat, internat de germani în casele lui. L-am găsit foarte slăbit și trist; îmi spuse cum îi jefuiseră casa și proprietatea de la Pantelimon trupele germane, revenind dinspre Buzău, cum dezgropau unde li se părea ceva ascuns, cum încărcau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să ai două patrii sau cel puțin să ai datorii către două țări! Și ce tragice urmări pot decurge. [Biata d-na Phi lippescu căzu bolnavă după pacea de la București, intră într-un sanatoriu, fu operată de un chirurg german, zăcu între viață și moarte mai multe luni. Când își reveni în fire și [ajunse] acasă, Germania era învinsă, armata de ocupație fugise de la noi, și dânsa, cu pră vălirea tuturor credințelor sale, rămase multă vreme zdrobită și niciodată revenită în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
foarte rău, chemase pe Dinu, căldura crescuse până a-i da delir. Noapte grozavă și agitată. Doctorii Angelescu, Nanu Muscel, Danielopolu și secundarii lor nu s-au mișcat de acolo. Marți, 22 noiembrie. L-am găsit foarte rău, nu vorbea, zăcea, nu putea înghiți decât cu mare greutate. Toată ziua și toată noaptea ce vine nu l-am părăsit. Starea generală gravă, starea locală din ce în ce mai rea. Dr. Angelescu face pregătiri pentru traheotomie, dr. Elias nu mai vine, cheamă pe Mețianu 291
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îl lăsară drept mort și, nemaiavând ce păzi, plecară cu toții în oraș. Peste câtva timp, soldații de pază auziră gemete și țipete în partea închisorii păzite de legionari. Legionarii nu mai erau, dar, conduși de vaiete, găsiră pe pluto nierul zăcând în sânge. Îl luară cu ei și, inspectând restul închisorii, găsiră cadavrele groaznic mutilate ale celor 52. Înștiințară poliția, care, sosind, luară cadavrele și raportară cele petrecute. A doua zi, 27 noiembrie, mai mulți legionari armați se prezentară la Madgearu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]