6,137 matches
-
socialismului spre idealul comunist. Dar Ceaușescu nu este doar desăvârșirea istoriei naționale, ci și figura centrală a istoriei partidului. Istoricii de serviciu au rescris istoria partidului comunist - forța latentă prezentă de-a lungul întregii istorii românești -, punând accentul pe așa-zisul rol vital jucat de Ceaușescu în cadrul mișcării și trecând astfel în umbră activitatea clandestină a altor lideri comuniști. O întreagă istoriografie se dezvoltă pe marginea activității revoluționare a secretarului general: ilegalist comunist, el este condamnat și închis pentru convingerile lui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
au protestat vehement, dar au continuat să trimită mesaje și telegrame de felicitare șefului statului și să proslăvească politica înțeleaptă a partidului (vezi textele Patriarhului Teoctist și ale rabinului Moses Rosen). În același timp, și satul românesc cade pradă așa-zisei sistematizări. Sub pretextul unor îmbunătățiri civilizatoare, satul românesc este demolat, realizându-se, de fapt, o mare deposedare. În locul caselor vechi (unele insalubre) apar oribile blocuri cu closet în curte. Ștergerea diferenței dintre sat și oraș nu era decât o mascaradă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de la analiza concret-istorică a proceselor sociale și înfăptuirilor valorice ce constituie, prin ele însele, dovada peremptorie a viabilității principiilor socialismului științific, ale comunismului. Esența creatoare a teoriei revoluționare se afirmă plenar în însuși procesul construcției socialiste, infirmând tezele despre așa-zisa criză a marxismului, despre «caracterul dogmatic» al teoriei marxiste. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la a V-a Conferință Națională a partidului, «socialismul se construiește în condiții diferite de la o țară la alta, de la o etapă la alta», din acest
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de primăvară-toamnă și de iarnă, plus o pereche de bocanci universali, alese toate de la Intendență, la începutul ciclului militar, în anul I. Această pregătire cazonă a durat o zi pe săptămână timp de trei ani, la care se adăugau așa-zisele convocări a câte trei săptămâni în anul I și III. Băteam pas de defilare, făceam instrucție la câmp (pluton de infanterie), trageri și, la sfârșitul anului I, depunere de jurământ. Aveam Stat Major și un general de inspecțiile inopinate ale
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
vom ajunge? Exact unde suntem astăzi! Adică cei mai șmecheri dintre noi, mai necinstiți și mai corupți adună averi și trăiesc mai bine pe spinarea celorlalți. Iată până la urmă unde ne duce propriul nostru mod incorect de a gândi. Așa-zisele circuite de întrajutorare o dovedesc din plin. Majoritatea celor care au depus la aceste "circuite" și-au dat seama că este un mijloc incorect, dar nu le-a păsat, sperând că ei vor reuși să câștige. Nu s-au gândit
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
o dovedesc din plin. Majoritatea celor care au depus la aceste "circuite" și-au dat seama că este un mijloc incorect, dar nu le-a păsat, sperând că ei vor reuși să câștige. Nu s-au gândit că acest așa-zis joc a însemnat pierderi pentru alții. Dacă există vreun mod "legal" de a-i jefui pe alții, mulți dintre noi îl acceptă. Dar dacă noi suntem cei jefuiți, atunci ne adunăm, protestăm si facem mitinguri. Avem pretenția de a trăi
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
fie siliți nici cu păscutul (în text pascuatione) sau altă slujbă a poștii (în text servitio postali, traducere greșită probabil pentru cai de olac) într-un cuvânt să nu fie ei siliți la îndeplinirea niciunei slujbe mici saumari, atât înainte zișii boieri Stanciul egumenul și fratele său Călin, cât și moștenitorii și urmașii lor. Cele ce le-am scris mai sus vor fi întărite și împuternicite de prea iubitul meu fiu Mihail Voievod împreună cu ceilalți boieri în privința hotarelor celor cuprinse în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
destul de relative, iobagii dispărând dela domiciliu atunci când venea conscriptorul să l ia în evidență, așa după cum câteva secole mai târziu, în perioada de avânt a construcției societății comuniste, urmașii acelor iobagi se vor ascunde atunci când îi apăreau în curte așa zișii activiști de partid ca să-i convingă să cedeze pământul faimoaselor întovărășiri agricole sau gospodăriilor agricole colective în anii 1950-1960, încercând a se sustrage, fără succes, dela luarea în evidență, implicit dela plata birurilor cu care erau împovărați. Că așa stăteau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nu sosim îndată, ne mână imediat vitele.... Noi sătenii nu știm precis să spunem din ce cauză se pustiește țara, dar noi avem domni, să-i întrebați pe ei și vor ști să spună». După cum se poate observa, în așa zisa declarație a iobagilor, nu se face nici o referire la modul de comportare a celui mai mare, dar calificat ca cel mai rău domn de pământ, contele Josif Teleki de Szek. Dăm mai departe răspunsul iobagilor din cele două Cârțișoare, care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
specie. Pe de altă parte, la ancheta din 1726, iobagii chestionați nu omit să se refere și la foametea din 1717 - 1719, des și dureros amintită, care se vede a fi fost o mare calamitate nu numai pentru traiul propriu zis al populației din Țara Făgărașului, cât și pentru întreg fondul animalier de casă de atunci din zonă. Acesta fusese decimat de-a binelea, căci o secetă înspăimântătoare - cum nu fusese alta de mai bine de o sută de ani, mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și încăperea anexată bisericii fiind acoperite cu tablă. Este construită în stil romanic, în formă de navă, cu turnul pentru clopote în acelaș corp cu biserica, în partea de apus. Sub turn are la intrare un pridvor, iar biserica propriu zisă are o singură încăpere de formă dreptunghiulară, cu altarul deschis de formă semicirculară în partea de est. Are o încăpere în partea de sud, cu intrarea din altar, pentru păstrarea obiectelor de cult. Bolta semicilindrică este din lemn, peste care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a comunității își pune nădejdea că va îndrepta nu numai nedreptățile făcute de comunism vreme de o jumătate de secol ci că va face în sfârșit lumină și în ceeace s-a mai încurcat în perioada de început a așa zisei tranziții. Sperăm că în timpul pe care și-l dedică, în preocuparea pe care o arată pentru a încheia odată, pentru Dumnezeu, rezolvarea hamletienei probleme a fondului funciar al comunei, al eliberării odată pentru totdeauna în condițiile cele mai echitabile ale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
datorită lipsei de condiții economice, de mijloace de exploatare ca urmare a prețurilor ce au luat-o razna, lipsei de carburanți, a utilajelor agricole, a serviciilor acestora, a pieselor de schimb și a accesoriilor necesare întreținerii lor, datorită crizei așa zisei tranziții prin care trece țara de la comunism la capitalism. În fapt datorită unei foarte proaste administrări a țării de o conducere coruptă, aleasă de un popor total dezorientat după ieșirea din bezna de o jumătate de secol în care a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
încerca fel și fel de inițiative cu scopuri lucrative care să-i asigure completarea veniturilor, față de ceea ce putea scoate din puținul pământ de care dispunea. Găsim în sat, în posesia urmașilor lui Constantin G. Folea, un document original, o așa zisă Cronică de casă, din care putem deduce cam care erau preocupările unui om gospodar al satului nostru în anii cele de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, atunci când iobăgia fusese «pusă la pământ», iar viața fostului iobag încă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
atunci când iobăgia fusese «pusă la pământ», iar viața fostului iobag încă nu se afla pe un teren sigur, când o stabilitate a situației sale ca cetățean liber încă nu fusese instituită. Transcriem atât cât am putut rercupera din această așa zisă Cronica lui C.G.Folea, scrisă de el, se pare cam prin anul 1910: În 1877, prin martie, am plecat în România prin pasul Turnu Roșu, cu conducătorul Petru Resiga născut în comuna Vidra de Jos în 1836. Prin iunie am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
politică, dizolvând partidele așa zis istorice, curând îl va determina prin lovitură de stat pe regele Mihai I să abdice și să părăsească țara, ca mai apoi să treacă la acțiunea de confiscare a tuturor pământurilor țăranilor, sub masca așa zisei colectivizări, inclusiv pământul cu care, numai cu câțiva ani mai înainte, ei înșiși îi împroprietăriseră. Era musai să fie pusă în practică una din cele mai aberante teze ale lui Lenin, cea referitoare la «mica proprietate țărănească generatoare de capitalism
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pare, în mod special la ordinul lui Stalin ca să-i pedepsească pe cei ce nu se declarau de acord cu politica leninistă de colectivizare a agriculturii. Lupta de clasă promovată de regim devenise fățișă. În relația dintre clasa muncitorească, așa zisul proletariat și țărănime se aplica neabătut principul emis tot în etapa aceea tot de acelaș «dascăl și părinte», marele Stalin: În opera de construcție a noii societăți, comuniste, ne sprijinim pe țărănimea săracă, strângem legăturile cu țărănimea mijlocașă și ducem
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
șomând și niște cârlige metalice de care, de foarte multă vreme nu mai fusese spânzurată o ciosvârtă de vacă sau o pulpă de porc. Chiar circulau atunci pe tema asta unele glume, dăm vreo două mostre: cică atunci, în așa zisa epocă de aur, un român oarecare intră într-o măcelărie și întreabă: -«Ce aveți de vânzare?», la care vânzătorul îi răspunde:-«Ce se vede!», -«Atunci vă rog cântăriți-mi și mie vreo 4 cârlige!». Sau: cică în timpurile bune, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ei înșiși le batjocoresc, de cele mai multe ori în favoarea numeroasei lor clientele politice, reușind să coboare țara, nația, poporul, într-un nou marasm la care nici puterea de dinainte de 1989 nu reușise să ajungă. 4. Tranziția la Cârțișoara Odată câștigată așa zisa revoluție anticomunistă, primul prim ministru instalat după eveniment, dă cea mai neinspirată indicație oamenilor din mediul rural, țăranilor - «Treceți la lichidarea C.A.P.urilor!», și oamenii au trecut urgent la lichidare, după metoda celor doi frați Păcală și Tândală, cărora
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau un singur inconvenient : din cînd în cînd, se rupeau (inconvenient minor, pentru că cea ruptă putea fi oricînd înlocuită cu o alta, de o altă culoare). și o calitate incontestabilă : lăsau pe piele un model simpatic, în pătrățele, de la așa zisul racordaj. Acest model avea doar o funcție estetică, nu durea prea tare. Oricum, ai mei nu m-au bătut niciodată așa cum mi-a povestit Svetlana că făcea tatăl ei, care o bătea la fund cu cureaua de nu mai putea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
apetitul nepotolit pentru o viață libertină, pentru desfrâu și dezmăț, apetit dobândit și practicat în anii democrației postdecembriste, adolescenții și tinerii contestă prevederile regulamentelor școlare și universitare care, în opinia lor, le-ar limita drepturile și libertățile de manifestare. Așa zisele constrângeri impuse de aceste acte normative nu sunt decât niște palide încercări de instaurare în instituțiile școlare și universitare a unui climat de ordine și disciplină fără de care nu se poate vorbi de educație în sensul propriu al termenului. Influențele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în arta naivă cu tentă suprarealistă a fost ciuperca, apărută întâi la pictorii naivi iugoslavi, apoi a apărut puternic și în România. Un exemplu relevant relativ la acest subiect este Gustav Hlinka, foarte criticat la un moment dat de către unii așa ziși critici de artă, care spuneau că Domnia sa greșește atunci când face tablouri cu latura octogonală. După umila mea părere, aici putem să spunem fără greșeală că este vorba de o îngustime în gândire și că artistul trebuie lăsat să-și dezvolte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cel mai aspru. A doua zi în drum spre școală am leșinat și m-am prăbușit într-o urmă de roată de camion, plină cu noroi. Grupul de copii a mers mai departe la școală lăsându-mă acolo, inclusiv așa zisul frate mai mare Puiu. Când mi-am revenit am constatat că sunt singur culcat în locul descris, plin de noroi din cap până la picioare. M-am ridicat și m-am întors acasă întâlnind-o pe mătușa Fani Hlinka, neam din
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
greu rana din picior s-a cicatrizat fiind și foarte adâncă, lăsându-mi un semn de toată frumusețea pe picior, pe care de fiecare dată când îl observ îmi aduc aminte de începutul meu de a deveni sculptor. Chiar dacă așa zisul început a fost destul de dureros, cu vărsare de sânge, ambiția de a continua a fost mult mai mare și puternică fapt pentru care după ce am terminat prima statuetă, fiind și cea de a patra lucrare realizată, am început să realizez
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
asta nu era nici o pagubă - trăiau ca vedetele și fără să apară pe sticlă. Acum lucrurile sau schimbat fundamental. Dacă nu apari la televizor, nu ești vedetă (unii, pentru care vedetismul e totul, spun chiar că nu exiști). Acestea fiind zise, revenim la ideea de parazitare a televiziunii. Cum so parazitezi? Așa cum procedează orice parazit: se adaptează cât mai bine la funcțiile corpuluigazdă, mimează că face parte din el. Prin urmare, pentru ca micul ecran să se transforme întro unealtă eficientă întru
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]