50,139 matches
-
de teatru și lecturi. În La Garita și La Guacima, la vest de orașul Alajuela, există multe atracții. Zoo Ave, înființată în 1990, este o un centru de îngrijire și reproducere pentru păsări unde vizitatorii pot vizualiza și învață despre păsări rare. Există și o Grădină Botanica de Orhidee, care adăpostește zeci de specii de orhidee precum și alte plante originare din regiune. Fermă Butterfly din La Guacima este un alt obiectiv turistic care exportă, de asemenea, ouă de fluturi și specii
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
mintea copiilor, ca, desi fiecare dintre ele este "întotdeauna mai mult sau mai putin, o insulă", si seamănă cu o familie, acestea diferă de la un copil la altul. De exemplu, John Darling avea o țară nicăieri cu "o laguna cu păsări flamingo zburând peste ea" în timp ce fratele lui mai mic, Michael, avea o țară cu "un flamingo, cu lagune în zbor peste ea". Românul explică în continuare că Țările Nicăieri sunt atat de concise încât aventurile nu sunt deloc rare. Românul
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
Țară Nicăieri, din depărtare. Versiunea filmului din 2003 are ecouri ale acestei reprezentări, când copiii familiei Darling zboară prin sistemul solar pentru a ajunge în Țară Nicăieri. În "Peter Pan în Grădina Kensington" o proto-versiune a Țarii Nicăieri, numită Insula Păsării, este situată în Serpentina din Grădina Kensington și Peter, ca bebeluș, poate ajunge acolo în zbor, cu barca de hârtie, sau printr-un cuib de sturz. În "Peter Pan în stacojiu" (care nu a fost scrisă de Barrie), copiii ajung
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
Prins pe Stâncă lui Marooner în laguna, aproape de mal, Peter s-a confruntat cu iminentă moarte prin înec, deoarece nu putea să înoate sau să zboare de acolo. Sirenele nu au încercat să-l salveze, dar a fost salvat de Pasărea Nicăieri. Singurul loc numit în mod special în scrierile originale, în carte și în piesa de teatru, este Navă Piraților, pe care Căpitanul Hook o numește "Jolly Roger". Totuși, Barrie face referire la "câmpii", în apropiere de Neverwood. În multe
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
o întrepătrundere de stări, muzicale afective și poetice, de o rară sugestivitate plastică. Denumirea părților suitei este un indiciu semnificativ asupra conținutului programatic propriu fiecăruia dintre ele. În contrast cu mișcarea precedentă, al treilea tablou, " Vechea casă a copilăriei în asfințit - Păstor - Păsări călătoare" este centrul de maximă intensitate emoțională a suitei. Clemansa Liliana Firca spune în "Enescu, relevanța „secundarului”" că în această parte „intensitatea amintirii pare să inducă uneori compozitorului acea stare secundă, de „trăire în vis”, pe care însuși o mărturisea
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
Liliana Firca cu aminitirea cântecului păstorului de lângă porțile Tebei, din începutul celui de-al doilea tablou din "Oedipe", actul doi. Mersul melodic pastoral dobândește treptat accente de recitativ acompaniate de acordurile orchestrei, iar ansamblul are rolul de a ilustra stolul păsărilor călătoare. Ultimele două părți, "Pârâu sub lună" și "Dansuri țărănești", sunt din nou destul de contrastante. Penultima parte descrie prin procedee imitative sclipirile unui pârâiaș din curtea casei părintești, despre care Enescu mărturisea mai târziu: „Pârâiaș în fundul grădinii - pe acesta îl
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
și intervale de cvintă și cvartă, alături de tritonuri surprinzătoare. Cântecul păstorului amintește prin timbrul cornului englez de Preludiul actului al treilea din "Tristan și Isolda" de Wagner, cântat de oboiul din culise. Tot cu ajutorul instrumentelor din culise este ilustrat cântecul păsărilor călătoare și al corbilor, Enescu obținând acest efect cu o inventivitate deosebită, implicând patru trompete cu surdină care cântă grupuri disonante de semitonuri și trei tromboane cu surdină cu sonorități asemănătoare. Fluiditatea discursului și valorizarea elementului timbral sunt ambele caracteristici
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lume”. Primele fragmente ale romanului au fost publicate în perioada 15 octombrie 1924 - 15 martie 1925 în nouă numere ale revistei "Gândirea" din București, condusă de Cezar Petrescu (ce avea funcția de redactor). Aici au apărut capitolul „A sburat o pasăre neagră” (în nr. 1/15 octombrie 1924 (anul IV), pp. 7-17, și nr. 2/1 noiembrie 1924 (anul IV), pp. 41-47), capitolul „Mergeau cântând vitejește” (în nr. 5/15 decembrie 1924 (anul IV), pp. 137-145, și nr. 6/1 ianuarie
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în anul 1928 de către Editura Scrisul Românesc din Craiova în două volume ce au purtat subtitlurile "Acolo șezum și plânsem" și "Întoarcerea unde au fost jurămintele" (cu 303 și 273 de pagini). Partea I conținea 8 capitole („A sburat o pasăre neagră”, „Mergeau cântând vitejește”, „Vrem România Mare!”, „Răsboiul stegulețelor”, „Avuzul cu pești japonezi”, „Acolo șezum și plânsem”, „Mâinele albe și mâinele negre” și „A fost odată un mic copilaș”), iar partea II alte 8 capitole („Pe cer s'a arătat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
300km în jurul lacului. Pescarii sportivi și turiștii pot pescui în lac atâta timp cât nu folosesc plase. Lacul este utilizat și pentru pescuitul comercial. Câteva industrii oferă locuri de muncă, precum mineritul, silvicultura sau industria hârtiei. Agricultorii cresc vite, oi, porcine și păsări de curte. Conform Bisericii Catolice, Sfânta Ecaterina de Vadstena a făcut un miracol, salvând trei oameni aflați în pericol datorită gheții lacului. Lacul este menționat în eseul lui Samuel Johnson despre Hacho al Laponiei sub numele de Lacul Vether. Ingmar
Lacul Vättern () [Corola-website/Science/336548_a_337877]
-
1992-1993), îl cunoaște îndeaproape pe Doru Copaciu, colecționar de muzică. Au urmat nenumărate audiții, prilej cu care Jul descoperă "sunete" ce ulterior aveau să îi slujească că influența, prin artiști că: Inxs, U2, Nirvana, The Doors, Jimi Hendrix, Pink Floyd, Pasărea Colibri sau James Taylor. (sursă ) În 1995 Jul formează primul său grup, numit "Marți 13" împreună cu el fiind Sebastian Nica-percuție și Nicko Malak-Chitară (cehul fiind student la universitatea de medicină Grigore Ț. Popa-Iași). Grupul avea în repertoriu piese cunoscute abordate
Jul Baldovin () [Corola-website/Science/336556_a_337885]
-
adesea considerat ca părinte al dietei sărace în carbohidrați. El a considerat că zahărul și făina albă este cauza obezității și a sugerat în schimb ingrediente bogate în proteine. Destul de sigur, animalele carnivore nu se îngrașă niciodată (vezi lupii, șacalii, păsările de pradă, ciorile etc.). Animalele erbivore nu se îngrașă cu ușurință, cel puțin până la vârsta care le-a adus într-o stare de inactivitate; dar se îngrașă foarte repede de îndată ce încep să fie hrănite cu cartofi, cereale sau orice fel
Jean Anthelme Brillat-Savarin () [Corola-website/Science/336596_a_337925]
-
mari sau pentru animale ce se deplasează în turme); tuneluri de amfibieni; scări pentru pești; Baldachin pod (mai ales pentru maimuțe și veverițe), tuneluri și podețe (pentru mamifere mici cum ar fi vidre, arici, bursuci); acoperișuri verzi (pentru fluturi și păsări). Ecoductele sunt o practică de conservarea habitatelor, permițând conexiuni sau reconectări între habitate, și combâtând fragmentarea habitatelor. Ei ajută și la evitarea coliziunilor dintre vehicule și animale, care, în plus față de uciderea sau rănirea animalelor sălbatice poate provoca leziuni la
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
documentată. Un studiu a constatat că drumurile contribuie mai mult la fragmentarea habitatelor forestiere decât defrișările . Un alt studiu a concluzionat că fragmentarea cauzată de drumuri a pădurilor anterior contigue din estul Americii de Nord este principala cauză pentru declinul speciilor de păsări de pădure și a afectat negativ și mamiferele mici, insectele și reptilele din Statele Unite ale Americii . Dupa ani de cercetare, biologii sunt de acord că drumurile și traficul duce la fragmentarea habitatelor, izolarea și accidentele rutiere, toate combinându-se pentru
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
în scopul de a determina abundența și diversitatea speciilor care folosesc pasajul . În timpul perioadei de 12 luni, 79 de specii de faună au fost detectate în pasaj (comparativ cu 116 specii detectate în pădurea din jur), între care amfibieni, lilieci, păsări, koala, wombats, possumi, reptile și canguri . Rezultatele indică faptul că pasajul ar putea fi util pentru o gamă largă de specii, dar autorii sugerează că Slaty Creek ar putea fi îmbunătățit prin modificarea designului și întreținerea gardurilor pentru a minimiza
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
problemele existenței noastre. Natura a rezolvat probleme de inginerie, cum ar fi abilități de autovindecare, de toleranță la expunerea la mediul înconjurător și de rezistență, hidrofobicitate, autoasamblare, precum și valorificarea energiei solare. Unul dintre primele exemple de biomimesis a fost studiul păsărilor pentru a permite zborul uman. Deși nu a reușit să creeze o "mașină zburătoare", Leonardo da Vinci (1452-1519) a fost un fin observator al anatomiei și al zborului păsărilor, făcând numeroase note și schițe de "mașini zburătoare". Frații Wright, care
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]
-
energiei solare. Unul dintre primele exemple de biomimesis a fost studiul păsărilor pentru a permite zborul uman. Deși nu a reușit să creeze o "mașină zburătoare", Leonardo da Vinci (1452-1519) a fost un fin observator al anatomiei și al zborului păsărilor, făcând numeroase note și schițe de "mașini zburătoare". Frații Wright, care au reușit primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul în 1903, s-au inspirat din observarea de porumbeilor în zbor. Biomimetica a fost inventată de biofizicianul și
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]
-
în formă convențională determina diametrul optim al vaselor de sânge, a fost rederivată pentru a oferi ecuații simple pentru diametrul optim al țevilor sau tuburilor, ceea ce reduce masa calculelor. Proiectarea aripii de aeronavă și tehnicile de zbor sunt inspirate de la păsări și de la lilieci. Roboți bazați pe fiziologia și modul de locomoție al animalelor includ BionicKangaroo care se mișcă ca un cangur, economisind energia dintr-un salt și transferarea la următorul salt, roboți alpiniști, cizme și benzi imitând picioarele unui gecko
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]
-
buzunarele/ laibărului// valuri de iarbă/ se culcau sub coasă// și laptele ierbii/ dulce-amar/ înțepător/ cum dorul de viață (tată). La fel, efigia mamei, care e însoțită în vis de tulburătoare semne premonitorii: din nou pecetea sârmei ghimpate/ pe masă/ nicio pasăre nu mai vine în grădina mea/ până și crizantemele/ au încremenit încercuite/ flori meschine prin pomi/ pământ sub unghii/ fire de iarbă în păr/ cârtița memoriei va săpa galerii lungi/ flacăra lămpii cu gaz/ dansează pe pereții mucegăiți/ iarăși a
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
pândă (depresia). Miniaturi remarcabile transpun cititorul în starea de grație a marii poezii. Nostalgii și tristeți în surdină izbutesc să tulbure prin delicatețe mai abitir decât etalarea agresivă a suferinței: degetele lui/ răscolesc lin frunzișul/ cum ar cânta din liră// pasărea ghem de cremene/ se întoarce cu vântul/ aprinde/ rugul frunzelor/ coboară soarele/ și cuprinde poalele veșmântului/ și mistuie încet (soare de toamnă). Imagini de finețea stampelor pe mătase se nasc din culoarea cuvintelor, cum bunăoară în poezia „dangăt”: dangătul clopotului
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
forma "pipiens", forma rurală sau forma de exterior) este anautogenă (femela trebuie să se hrănească cu sânge pentru a depune ponta), eurigamă (pentru înmulțire necesită un teritoriu întins), heterodinamă (intră în diapauză în timpul iernii) și ornitofilă (se hrănește cu sângele păsărilor), larvele populează habitate acvatice exterioare, dezvoltându-se în orice mică baltă pe sol, în locuri mlăștinoase, în apele uzate deversate necorespunzător, etc. din zonele rurale sau periurbane sau turistice. Adesea, densitățile larvelor sunt impresionante. Această formă înțeapă afară în aer
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
acvatice exterioare, dezvoltându-se în orice mică baltă pe sol, în locuri mlăștinoase, în apele uzate deversate necorespunzător, etc. din zonele rurale sau periurbane sau turistice. Adesea, densitățile larvelor sunt impresionante. Această formă înțeapă afară în aer liber, în principal păsările. Forma "molestus" sau "autogenicus" ("Culex pipiens pipiens" forma "molestus", forma urbană sau forma de interior, numită și țânțarul domestic, țânțarul de apartament) este autogenă (femela este capabilă să depună prima pontă fără a se hrăni cu sânge, dar când are
Țânțarul comun () [Corola-website/Science/337111_a_338440]
-
erectum"), cimbrișor sălbatic (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), "Waldsteinia geoides" (o specie din familia Rosaceae), obsiga transilvana ("Bromus erectus ssp. transsilvanicus"), lucerna ("Medicago prostrata"), rogoz ("Carex brevicollis"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
liliacul de ziduri ("Vespertilio murinus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul cu urechi lațe ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme") și liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"). Păsări: soim călător ("Falco peregrinus"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), huhurez mare ("Strix uralensis"), șorecar comun ("Buteo buteo"), șorecar încălțat ("Buteo lagopus"), șerpar ("Circaetus gallicus
Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului () [Corola-website/Science/337134_a_338463]
-
a blocului de material este menținută, sculptura fiind a doua lucrare la care Brâncuși folosește tehnica „tăierii directe”. "Sărutul" este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Brâncuși, alături de "Muza adormită" (1908), "Prometeu" (1911), "Domnișoara Pogany" (1913), "Nou-născut" (1915), "Pasărea în spațiu" (1919) și "Coloana Infinitului", cunoscută și sub numele de "Coloana fără sfârșit" (1938). O versiune a "Sărutului" (din 1910) servește ca piatră funerară în cimitirul Montparnasse din Paris, Franța. Altă versiune poate fi văzută la Muzeul de Artă
Sărutul (Brâncuși) () [Corola-website/Science/337136_a_338465]