501,047 matches
-
de la Liceul "Aron Pumnul" din Cernăuți. „Noile generații de studenți nu mai erau ceea ce fuseseră înaintașii lor, pe care îi unea, în condițiile națiunii lor pe nedrept subjugată, un liant puternic: patriotismul fierbinte, lupta acerbă cu cotropitorul, disciplina, etica înaltă, munca pe tărâm cultural la sate și multe altele.” (Vasile Schipor, 2009)
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
a fost închis în 1939. Orașul natal al lui Kadár, numit în maghiară Rozsnyó, a devenit parte a Ungariei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ca urmare a aplicării legilor anti-evreiești, Kadár a fost trimis într-un lagăr de muncă. El a spus mai târziu că aceasta a fost prima dată în viața lui în care a acționat ca un evreu: el a refuzat să se convertească și a servit într-o unitate de muncă cu o banderolă galbenă și
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
trimis într-un lagăr de muncă. El a spus mai târziu că aceasta a fost prima dată în viața lui în care a acționat ca un evreu: el a refuzat să se convertească și a servit într-o unitate de muncă cu o banderolă galbenă și nu cu una albă, care era privilegiul celor botezați. și-a început cariera de regizor la Bratislava, Slovacia, după cel de-al Doilea Război Mondial cu documentarul "Life Is Rising from the Ruins" ("Na troskách
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
a primit mai multe premii, printre care și Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin. Oamenii de știință și criticii de film cehi și slovaci îl consideră încă drept cel mai bun film din istoria cinematografiilor slovacă și cehă. Munca lui Kadár și Klos la următorul lor proiect inspirat din romanul maghiar "Something Is Drifting on the Water" ("Valamit visz a víz", 1928) de Lajos Zilahy, în fapt un remake al filmului maghiar cu titlul englezesc "Something Is in the
Ján Kadár () [Corola-website/Science/335879_a_337208]
-
Lobor-Grad și apoi la alt lagăr aflat la Gornja Rijeka, ambele la nord de Zagreb. Echipa ei i-a ajutat și pe membrii la , oferind provizii de drum pentru muncitorii din trenurile ce opreau acolo în drum spre locurile de muncă forțată din Germania - unii dintre acești bărbați, femei și copii se întorceau la Zagreb după ce erau opriți la Maribor și Linz și nu erau lăsați să plece mai departe din cauză că erau bolnavi - ei erau îngrijiți de Crucea Roșie și de
Diana Budisavljević () [Corola-website/Science/335868_a_337197]
-
psihică, dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, dreptul de a stabili domiciliul oriunde, dreptul la gândire, la opinie, la credințe religioase, dreptul la ocrotirea sănățătii și a asistentei gratuite, dreptul la un mediu înconjurător sănătos, dreptul la muncă, dreptul la odihnă și recreere, la concediu plătit, dreptul la grevă, pentru salariați, dreptul la proprietate privată și la moștenire, dreptul la un trai decent, dreptul de a întemeia o familie la o vârstă legală, dreptul la o identitate, la
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
condițiile de detenție de la secțiile de poliție. O altă problemă este faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce duce atât la încălcarea demnității, cât și la probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași lege este prevăzut faptul că Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași lege este prevăzut faptul că Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de deținuți lucrează, majoritatea voluntar, adică fără a fi remunerați. Potrivit unui raport anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 102 deținuți au decedat în închisoare
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
a romilor le afectează acestora dreptul la educație, locuință, îngrijire medicală și oportunități de angajare adecvate. În 2010 45% din șomerii romi au declarat că etnia constituie unul din principalele motive pentru care nu își pot găsi un loc de muncă. În societatea românească existența rasismului la adresa romilor a fost puternic negată până în prezent dar este tot mai deschis recunoscută public. Potrivit raportului Amnesty International privind drepturile omului, romii se confruntă cu discriminare sistemică, sărăcie extremă, evacuări forțate din locuințe și
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
segregarea este una dintre cauzele abandonului școlar. Deși din punct de vedere juridic, situația actuală poate fi considerată stabilă în România, discriminarea lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și a persoanelor transgender este o realitate prezentă în domenii precum serviciile publice, relațiile de muncă, comportamentul și practicile angajaților Poliției Române, sistemul penitenciar, reflectarea în mass-media, chiar și în relațiile de familie. De asemenea, există prejudecăți și stereotipuri privind persoanele transgender din România, acestea fiind considerate de majoritatea românilor anormale. Legea care reglementează capacitatea persoanelor
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
ultimul an, în contextul în care puține persoane LGBT își asumă public orientarea sexuală sau identitatea de gen. Potrivit lui Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, persoanele LGBT reprezintă cea mai marginalizată și discriminată minoritate din țară. În ceea ce privește piața muncii, 22% din respondenți au indicat o formă de discriminare la angajare. De asemenea, cel puțin șapte din 10 persoane transgender și bisexuale nu au spus nimănui din mediul profesional despre orientarea lor sexuală de teama discriminării. O pătrime din intervievați
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
un membru al familiei sau de un cunoscut. Aproape o treime din respondenți (29%) spun că nu au depus plângere la poliție pentru că s-au temut că autoritățile sunt homofobe. Un studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale din 2008 relevă faptul că 60,7% dintre români consideră homosexualitatea un pericol pentru societate, sugerând astfel un nivel ridicat de intoleranță față de membrii minorităților sexuale. Subiecții din mediul rural care rămân mai atașați valorilor tradiționale resping
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
Se estimează însă că la fiecare caz raportat există alte 100 neștiute. În prezent, peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală. Munca copiilor este utilizată pe scară largă, mai ales în zonele rurale. Potrivit datelor Organizației Internaționale a Muncii, în România aproximativ 80.000 de copii sunt implicați în afaceri ilegale, printre care se numără traficul de droguri și prostituția. Potrivit Asociației
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală. Munca copiilor este utilizată pe scară largă, mai ales în zonele rurale. Potrivit datelor Organizației Internaționale a Muncii, în România aproximativ 80.000 de copii sunt implicați în afaceri ilegale, printre care se numără traficul de droguri și prostituția. Potrivit Asociației Pacienților din România, nouă din zece bolnavi nu își cunosc drepturile în spitale și în fața medicilor. Mulți
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
trebuie să le cunoască și să se raporteze la ele ori de câte ori prejudecățile sociale ajung să i le refuze, pe nedrept. La fel ca orice persoană sănătoasă, pacienții diagnosticați cu virusul HIV pozitiv au dreptul la educație, la un loc de muncă, la tratament medical, la liberă circulație, la căsătorie, la întemeierea unei familii etc. Aceste drepturi sunt cuprinse în Legea nr. 584 din 29 octombrie 2002, dar și în alte acte normative care reglementează HIV/SIDA. Cu toate acestea, un raport
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
trata. Pacienții cu HIV au de asemenea dificultăți în accesarea medicației pentru infecții oportuniste comune, care, prin lege, ar trebui să fie platită de stat și disponibilă prin farmaciile private sau ale spitalelor. Același scenariu se aplică și în câmpul muncii. Potrivit cercetării "HIV/SIDA și locul de muncă", realizată de Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) din România, numărul angajatorilor dispuși să angajeze persoane seropozitive este scăzut, angajatorii nu cunosc și nu aplică, decât într-o
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
în accesarea medicației pentru infecții oportuniste comune, care, prin lege, ar trebui să fie platită de stat și disponibilă prin farmaciile private sau ale spitalelor. Același scenariu se aplică și în câmpul muncii. Potrivit cercetării "HIV/SIDA și locul de muncă", realizată de Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) din România, numărul angajatorilor dispuși să angajeze persoane seropozitive este scăzut, angajatorii nu cunosc și nu aplică, decât într-o proporție foarte mică, legislația referitoare la persoanele cu
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
și nu aplică, decât într-o proporție foarte mică, legislația referitoare la persoanele cu handicap/persoanele seropozitive. Studiul mai evidențiază că numărul persoanelor seropozitive angajate care și-au făcut cunoscut statutul este îngrijorător de mic iar politica la locul de muncă nu este susținută de informare și educare, pentru a ajuta lucrătorii să învețe despre realitățile și miturile transmiterii virusului HIV. Legea interzice discriminarea persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale și mintale la locul de muncă, în educație, în accesul la
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
iar politica la locul de muncă nu este susținută de informare și educare, pentru a ajuta lucrătorii să învețe despre realitățile și miturile transmiterii virusului HIV. Legea interzice discriminarea persoanelor cu dizabilități fizice, senzoriale, intelectuale și mintale la locul de muncă, în educație, în accesul la mijloace de transport (fără a menționa transportul aerian), în accesul la serviciile medicale sau la alte servicii. În multe cazuri, persoanele cu dizabilități se confruntă cu discriminarea autorităților și a societății. Conform unui raport elaborat
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
multe cazuri, persoanele cu dizabilități se confruntă cu discriminarea autorităților și a societății. Conform unui raport elaborat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (ADF), publicat în iunie 2012, doar 1% dintre persoanele cu dizabilități mintale aveau un loc de muncă. Raportul ADF indică, de asemenea, că persoanele cu dizabilități mintale din instituții, în special copiii, sunt victimele diverselor forme de intimidare, hărțuire și abuz. Conform unui studiu finanțat din fonduri UE și publicat în 2012, 87% dintre respondenți considerau discriminarea
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
libertate. Peste 4.000 de persoane cu dizabilități mintale aflate în "grija statului" au murit între 2010 și 2015, în condiții necunoscute. România este țară de origine, tranzit și destinație pentru bărbați, femei și copii traficați în scopul exploatării prin muncă, precum și pentru femei și copii traficați în scopul exploatării sexuale. Intrucât traficul de persoane constituie o violare a drepturilor omului și o atingere adusă demnității și integrității ființei umane, așa cum se afirmă în toate documentele internaționale în materie, România a
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
identificat 757 de victime în 2014, număr în scădere în comparație cu 896 de victime identificate în 2013. 63% dintre victime (475 de persoane) au fost traficate în scopul exploatării sexuale, iar 25% (188 de persoane) au fost traficate în scopuri de muncă forțată în agricultură și construcții. Legislația românească asigură străinilor victime ale traficului de persoane o perioadă de reflecție de 90 de zile, însă experții au semnalat faptul că aceasta nu a fost întotdeauna respectată în practică. Victimele care cooperează cu
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
au rămas pe loc doar 15.000 evrei. După promulgarea legii emigrării din martie 1950, până la finele anului 1950 s-au înregistrat pentru emigrare circa 60.000 evrei. În această perioadă au continuat arestările și îndepărtarea evreilor din locuri de muncă, iar în aprilie 1950 au avut loc mai multe explozii la niște sinagogi, care s-au soldat cu răniți și cu câteva victime mortale.La două luni înainte de expirarea aplicării legii emigrației, a explodat o altă bombă la sinagoga Masuda
Evrei irakieni () [Corola-website/Science/335859_a_337188]
-
mentală și afectează aproximativ 13% din populație. În general, persoanele cu anxietate socială: Anxietatea socială afectează gândirea, dispoziția și comportamentul. Totodată, comportamentele disfuncționale mențin tulburarea și creează la rândul lor o serie de probleme: abandon școlar sau pierderea locului de muncă, dificultăți în a începe și a mentine o relație intimă, dificultăți în dezvoltarea unei cariere profesionale etc. Pe baza experienței timpurii, persoanele cu anxietate socială dezvoltă o serie de credințe legate de sine și de ceilalți; aceste credințe pot fi
Fobie socială () [Corola-website/Science/335895_a_337224]
-
importanța sarcinii sale. Winkel nu reușește să intre în curtea șantierului, fiind considerat un jurnalist aservit Partidului Comunist. El îl întâlnește totuși în mulțimea din fața porții pe prietenul său Dzidek (Boguslaw Linda), căruia îi facilitase anterior obținerea unui loc de muncă la Televiziunea din Gdańsk. Dzidek îi povestește de Tomczyk, cu care era prieten din liceu. Tatăl lui Tomczyk, Mateusz Birkut (protagonistul filmului "Omul de Marmură"), nu i-ar fi permis fiului său să ia parte la protestele studențești din martie
Omul de Fier () [Corola-website/Science/335899_a_337228]