KorAP: Find »[drukola/base=criticat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2000 2001 2002 ...2059 >

51,468 matches

Corola-website/Law/273681_a_275010

1) din Legea nr. 47/1992 , actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 25. Guvernul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, deoarece spre deosebire de reglementarea anterioară, actuala variantă-tip a infracțiunii de vătămare corporală din culpă este condiționată de producerea urmărilor specifice agravate ale infracțiunii de lovire sau alte violențe numai în cazul în care fapta este săvârșită de către o

DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273681_a_275010]
este necesar ca aceasta să fie interpretată prin raportare la dispozițiile cuprinse în Codul civil care reglementează cu privire la condițiile răspunderii pentru fapta proprie. Face trimitere la Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014 . 26. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, incriminarea, dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infracțiuni țin de marja de apreciere a legiuitorului, marjă care nu poate fi absolută, ea fiind limitată de principiile, valorile și exigențele constituționale. Prin reglementarea protecției penale

DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273681_a_275010]
Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile autorului excepției prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 30. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273681_a_275010]
alin. (1) și alin. (3) constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. ... (6) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate." ... 32. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii fără discriminări, art. 22 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la viață și la integritate fizică și psihică și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul

DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273681_a_275010]
integritate fizică. 10. Se mai observă că, prin Decizia nr. 683 din 19 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, Curtea, tot cu majoritate de voturi, a constatat constituționalitatea soluției legislative criticate - dezincriminarea infracțiunii de vătămare corporală din culpă care a avut ca rezultat producerea unor leziuni care au necesitat pentru vindecare între 10 și 90 de zile. Ulterior pronunțării acestei decizii, Curtea, prin Decizia nr. 387 din 27 mai 2015 , publicată

DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273681_a_275010]
persoana vinovată de încălcarea integrității corporale ori a sănătății altei persoane, în caz contrar, așadar, prin crearea premiselor normative necesare încălcării dreptului, ajungându-se chiar la legitimizarea acestora. 12. Având în vedere importanța deosebită a valorilor ocrotite prin dispozițiile legale criticate, este evident că dezincriminarea prin actualul Cod penal a faptei prevăzute de art. 184 alin. 1 și 3 din Codul penal din 1969, deci a infracțiunii de vătămare corporală din culpă în situația în care autorul ei nu este sub

DECIZIE nr. 382 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273681_a_275010]
Corola-website/Law/273648_a_274977

I, nr. 415 din 11 iunie 2015, s-a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, apreciindu-se că dispozițiile criticate, care prevăd tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni atunci când cel puțin una dintre infracțiunile din structura pluralității a fost comisă ulterior datei de 1 februarie 2014, nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată, aceasta având ca

DECIZIE nr. 15 din 8 iunie 2016 privind interpretarea dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 187/2012 şi în aplicarea art. 5 din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273648_a_274977]
Corola-website/Law/273736_a_275065

cu delegație la dosar, și se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care pune concluzii de admitere a acesteia, deoarece prevederile legale criticate nu sunt previzibile, cetățeanul fără studii juridice neputând înțelege cu ușurință toate situațiile în care poate fi acuzat de spălare de bani. 4. Reprezentantul legal al părții Georgică Cornu pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că prevederile

DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273736_a_275065]
față de Legea nr. 21/1991 , considerând-o neclară în ce privește sfera subiecților activi ai infracțiunii, aspect care poate conduce la încălcarea regulii ne bis in idem. 9. Tribunalul Mehedinți - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate întrunesc condițiile de claritate, previzibilitate și accesibilitate conform prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5). De altfel, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007 că nu pot fi primite susținerile potrivit cărora dispozițiile de

DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273736_a_275065]
de contencios constituțional, respectiv Decizia nr. 524 din 27 iunie 2006 , Decizia nr. 889 din 16 octombrie 2007 , Decizia nr. 517 din 9 aprilie 2009 și Decizia nr. 856 din 24 iunie 2010 . 12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Astfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 față de art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273736_a_275065]
Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10

DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273736_a_275065]
Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: [...] c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni." ... 18. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității pedepsei, precum și pe cele ale art. 7 referitor la Nicio pedeapsă fără lege din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 19. Examinând excepția de neconstituționalitate

DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273736_a_275065]
prezumția de constituționalitate a art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 , fiind unanim acceptată cu caracter axiomatic teza interdicției dobândirii, deținerii sau folosirii de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Împrejurarea că infracțiunea criticată ar fi ușor confundată cu cea de tăinuire, reglementată de art. 270 din Codul penal, nu conferă caracter neconstituțional primei, deoarece interpretarea și aplicarea în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor de judecată, cu atât mai mult

DECIZIE nr. 379 din 7 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273736_a_275065]
Corola-website/Law/273727_a_275056

pune în discuție, din oficiu, problema conexării lor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. 6. Având cuvântul cu privire la excepția de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a acesteia, arătând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 7. Prin Sentința civilă nr. 1.052/PI din 29 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.453/30/2016, Tribunalul Timiș - Secția I civilă

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
se arată că încalcă dreptul de a fi ales, întrucât niciun partid nu îi poate obliga anterior pe simpatizanți sau alegători să îi susțină și, chiar dacă i-ar susține, s-ar putea să nu îi mai voteze. Ca urmare, normele criticate sunt profund nelegale și imorale, dar și neconstituționale, reprezentând o ingerință în dreptul de a fi ales. Pe de altă parte, pragul stabilit de legiuitor nu este un indicator real, el fiind stabilit cu majoritate largă parlamentară pentru a îngrădi venirea

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
are prerogativa de a reglementa condițiile în care se poate exercita, în concret, dreptul de a fi ales, semnificația acestui drept nefiind aceea a accesului, în toate cazurile, la toate structurile administrației publice locale, indiferent de îndeplinirea condițiilor legale. Dispozițiile criticate nu afectează în niciun fel dreptul cetățenilor de a alege și a fi aleși în funcții publice, iar acestea se aplică tuturor candidaților, nefiind discriminări în acest sens. 12. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
nr. 115/2015 . 15. Președintele Senatului și Președintele Camerei Deputaților nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 16. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr.

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015. 18. Textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 39 alin. (4): "În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea și Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014; Decizia nr. 189 din 31 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 . 25. În ceea ce privește dispozițiile art. 39 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 , se susține că sunt nepredictibile și încalcă supremația Parlamentului în materie de legiferare. Asemenea critici nu pot fi reținute. Textul criticat trimite expres la "atribuțiile ce revin" Biroului Electoral Central, atribuții care sunt stabilite de asemenea expres în cuprinsul art. 39 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 , după cum urmează: "(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții: a) adoptă, în termen

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
de principiu, de fond și de formă, pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, iar Legea nr. 115/2015 le dezvoltă, în privința alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale. În acest cadru, dispozițiile criticate consacră o condiție de exercitare a dreptului fundamental de a fi ales, și anume aceea de a prezenta o listă de susținători la depunerea candidaturii. Instituirea unei astfel de condiții este, de principiu, în acord cu normele constituționale cuprinse în

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
reprezentativă constituie o condiție legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituțional de a fi ales ( Decizia nr. 782 din 12 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 15 iunie 2009). 32. Dispozițiile criticate se corelează și cu recomandările cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei dea 52-a Sesiuni Plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002). Liniile directoare statuează

DECIZIE nr. 287 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (4), art. 49 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 51 şi art. 101 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273727_a_275056]
Corola-website/Law/273743_a_275072

acesteia susține că prevederile criticate încalcă principiul separației și echilibrului puterilor, deoarece puterea legislativă a interferat în activitatea puterii judecătorești dispunând modalitatea în care cea din urmă trebuie să aplice o pedeapsă în cazul concursului de infracțiuni. De asemenea, textul criticat aduce atingere independenței judecătorilor, întrucât, atunci când pronunță o sentință, aceștia nu sunt independenți în a lua decizia care să se întemeieze pe baza aprecierilor și convingerilor raportate la probele administrate în cauză, la condițiile concrete în care s-a săvârșit

DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273743_a_275072]
să stabilească pedeapsa ce va fi aplicată, în funcție de principiile individualizării legale și de anumite criterii prevăzute de lege, precum gradul concret de pericol social al faptei, periculozitatea infractorului, împrejurările în care s-a comis fapta și altele. Prin dispozițiile legale criticate sunt stabilite principiile pe care judecătorul trebuie să le aibă în vedere atunci când aplică pedeapsa principală în caz de concurs de infracțiuni, principii care presupun parcurgerea a două etape de individualizare judiciară a pedepsei: individualizarea pedepsei pentru fiecare infracțiune în

DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273743_a_275072]
pedepsei. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, art. 3

DECIZIE nr. 256 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b), c), d) şi e) din Codul penal. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273743_a_275072]