501,047 matches
-
evaporarea fondului de pensii, încerc să dibui ce soluție preconizează guvernul pentru a ieși din acest cerc de foc. Cum soluția împrumutului extern a căzut, cum PIB-ul gâfâie sub povara securistimii reformate sau ne-, cum minoritatea aflată în câmpul muncii nu mai suportă alte taxe, chiar eram curios ce mârșăvie vor inventa pesedeii. Și cred c-am descoperit-o. E vorba de legea asigurării obligatorii a locuințelor. în principiu, n-ai cum să nu fii de acord ca omul să
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
e prea grosolană pentru a nu ieși la suprafață precum petele de ulei. în ce constă escrocheria? în obligativitatea ca asigurările să se producă doar la acele instituții unde C.E.C.-ul deține acțiuni majoritare. C.E.C.-ul, adică fostul loc de muncă al lui Camenco Petrovici și al atâtor alte genii într-ale falimentării. Strategia e simplă: C.E.C.-ul aparține, practic, statului. în calitatea sa de stăpân, acesta face cu banii aflați în conturi absolut ce vrea. Poate să-i investească, poate
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]
-
bine stabilite; profesiile sunt localizate în spații speciale și organizate pe grupuri; mesele se iau pe fugă. Unele părți ale orașului sunt centre de distracție, altele conțin turnuri unde fiecare își are soția, familia, fonograful și sufletul. Tensiunea și relaxarea, munca și dragostea - toate sunt sincronizate și drămuite pe baza unor studii exhaustive de laborator." [...] Să luăm, de asemenea, în considerare episodul în care Ulrich, plimbându-se prin Viena, este captivat de imaginea unei catedrale. Naratorul plasează orașul modern la punctul
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
și bulgarilor care trăiesc în Germania să crească în continuare. Dar nu sunt motive de îngrijorare, atât bulgarii, cât și românii care vin în Germania pentru a munci sunt bine pregătiți”, confirmă Frank-Jürgen Weise, director al Agenției Federale Germane pentru Muncă.
Migranţi calificaţi () [Corola-website/Journalistic/296314_a_297643]
-
Pe măsură ce compatrioții noștri plecați la muncă în nord-vestul european, în țări ca Germania, Belgia sau Olanda, își demonstrează capacitatea și profesionalismul în aceste economii atât de competitive, tot mai multe voci afirmă că specialiștii și muncitorii români sunt un real câștig pentru țările gazdă. Zecile de
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
ca Germania, Belgia sau Olanda, își demonstrează capacitatea și profesionalismul în aceste economii atât de competitive, tot mai multe voci afirmă că specialiștii și muncitorii români sunt un real câștig pentru țările gazdă. Zecile de mii de români aflați la muncă în aceste state se bucură de aprecierea angajatorilor și își aduc o certă contribuție la progresul țărilor în care s-au integrat, demonstrând că pot face față cu succes provocărilor unor societăți care, deși reticente la început în fața imigranților, au
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
agricultură la funcționari în instituțiile centrale europene, românii demonstrează zi de zi că reușita este posibilă prin competențe dovedite. Stau mărturie nenumăratele articole prin care mass-media din Germania în special, dar și din Belgia și Olanda, arată că forța de muncă bine calificată din România suplinește penuria din domenii cheie ale economiilor acestor state. De ani buni, mesajul d-lui Nicolae Dumitru, președinte al Consiliului editorial al revistei și Editurii „Balcanii și Europa”, care editează Suplimentele „Români peste hotare”, este unul
Apreciere a calificării şi competenţelor () [Corola-website/Journalistic/296312_a_297641]
-
cu aproape 30 de ani și a trecut printr-una dintre cele mai importante redacție de știri din lume: BBC. După ce a transmis de la Bruxelles și Berlin, Oana Lungescu a ajuns prima femeie purtător de cuvânt al NATO: „E o muncă extraordinar de interesantă și, evident, este un privilegiu. Pot să spun la cât începe ziua, dar nu prea pot să spun la cât se termină ziua de muncă în calitate de purtător de cuvânt la NATO”.La Bruxelles face afaceri și românul
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Lungescu a ajuns prima femeie purtător de cuvânt al NATO: „E o muncă extraordinar de interesantă și, evident, este un privilegiu. Pot să spun la cât începe ziua, dar nu prea pot să spun la cât se termină ziua de muncă în calitate de purtător de cuvânt la NATO”.La Bruxelles face afaceri și românul Aurel Gavriloaia. Are patru mastere și nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă și găsirea
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
patru mastere și nenumarate cursuri de specializare. Primele lucruri pe care le-a făcut după sosirea în Belgia au fost cursurile de limbă și găsirea unui job. Au urmat specializări în inginerie și construcții, apoi ani mulți și grei de muncă. Acum construiește sedii pentru cele mai importante instituții europene. Este director general la „GEBOBAT”, o firmă de consultanță în domeniul construcților civile. Pentru că-i respectă profesionalismul, „Hewlett-Packard, „Honeywell sau „RTL Television&Radio” l-au ales când și-au făcut sedii
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
pregăti copiii să meargă la școlile normale, de doi ani, s-a dovedit nerealistă. În plus, minorii nu au asigurări de sănătate, ceea ce îi vulnerabilizează și mai mult. Perspectivele românilor și bulgarilor din aceste cartiere de a găsi locuri de muncă sunt foarte mici. Autoritățile încep abia acum să pună la punct măsuri, preconizate însă pentru în următorii ani, pentru aplicarea de standarde de educație pentru copiii imigranților și pentru tineri, în primul rând prin sporirea șanselor de angajare. Capcane ale
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
educație pentru copiii imigranților și pentru tineri, în primul rând prin sporirea șanselor de angajare. Capcane ale ignoranței Deși unii români ajung să lucreze în condiții mizere și de multe ori neplătiți, totuși unii încă se încumetă să vină la muncă în Germania fără a semna în prealabil un contract de muncă. Aici îi pot aștepta capcanele necunoașterii situației din teren. Condițiile în care oamenii trăiesc și lucrează sunt uneori mizere și inumane, aceștia fiind obligați ca din renumerația și așa
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
sporirea șanselor de angajare. Capcane ale ignoranței Deși unii români ajung să lucreze în condiții mizere și de multe ori neplătiți, totuși unii încă se încumetă să vină la muncă în Germania fără a semna în prealabil un contract de muncă. Aici îi pot aștepta capcanele necunoașterii situației din teren. Condițiile în care oamenii trăiesc și lucrează sunt uneori mizere și inumane, aceștia fiind obligați ca din renumerația și așa penibil de mică să-și plătească singuri asigurarea medicală și cazarea
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
anunță că au intrat în insolvență. Alții, deși sunt obligați să depună declarația de impozit și au dreptul, conform legii, la alocație pentru copii, în unele cazuri le este teamă să ceară documente de la angajator, chiar și după ani de muncă în Germania. O altă capcană asupra căreia firmele de consiliere atrag atenția românilor care vin la muncă în Germania este deschiderea unei firme - Gewerbe - echivalent al unei Persoane Fizice Autorizate - fără a ști despre ce este vorba. Muncitori români, în
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
dreptul, conform legii, la alocație pentru copii, în unele cazuri le este teamă să ceară documente de la angajator, chiar și după ani de muncă în Germania. O altă capcană asupra căreia firmele de consiliere atrag atenția românilor care vin la muncă în Germania este deschiderea unei firme - Gewerbe - echivalent al unei Persoane Fizice Autorizate - fără a ști despre ce este vorba. Muncitori români, în special din domeniul construcțiilor, își deschid aceste firme fără a cunoaște limba germană și fără să știe
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
ști despre ce este vorba. Muncitori români, în special din domeniul construcțiilor, își deschid aceste firme fără a cunoaște limba germană și fără să știe că acestea implică mult mai multe obligații și nu doar simpla prezență la locul de muncă: nu sunt angajați la firma la care lucrează, au obligația de a se asigura singuri din punct de vedere medical și de a declara anual câștigul pe firmă, au obligația de a emite factură pentru orice activitate prestată, lucruri de
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
multe cazuri românii nu sunt conștienți, ceea ce le provoacă neplăceri cu autoritățile. Xenofobie păguboasă Țările est-europene asigură Germaniei numărul necesar de specialiști angajați în domenii de vârf ca matematică, informatică, științe naturale și tehnologie. Totuși, multe companii care beneficiază de pe urma muncii înalt calificate a românilor arată cu degetul spre xenofobia încă persistentă, în special în landurile estice ale țării. În același timp, și analiștii economici avertizează că zonele unde „reticența față de imigranți este semnificativă”, după cum explică Thomas Sattelberger, de la Confederația asociațiilor
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
analiștii economici avertizează că zonele unde „reticența față de imigranți este semnificativă”, după cum explică Thomas Sattelberger, de la Confederația asociațiilor angajatorilor germani, pierd șansa de a avea lucrători străini calificați și riscă să se confrunte cu o „scădere devastatoare” a forței de muncă înalt calificate, notează „EurActiv.com”. Un raport realizat de Institutul de Cercetări economice din Köln arată că încă mai este nevoie de 137.100 de lucrători calificați în domeniul științelor naturale sau tehnicii, chiar dacă numărul străinilor care lucrează în aceste
Viaţa nu e chiar roz… () [Corola-website/Journalistic/296322_a_297651]
-
... a însemnat înfometarea cu bună știință a unor întregi populații, execuții sumare și întemnițarea în condiții îngrozitoare, cel mai adesea până la moarte, a milioane de oameni, în lagăre și colonii de muncă. Istoria dramatică a ceea ce este cunoscut sub denumirea generică de „Gulag” începe cu ceea ce decretase Lenin după Revoluția bolșevică: orice „inamic de clasă”, chiar în absența oricărei dovezi a vreunei crime împotriva statului, nu trebuie tratat mai bine decât un
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
fapte: începând cu 1918 și până târziu în anii 60 ai secolului trecut, au apărut locuri de detenție de tipul lagărelor de concentrare, în care „dușmanii de clasă”, naționalitățile „periculoase” din fostul colos sovietic precum și contestatarii regimului erau „reeducați prin muncă” până la epuizare, chiar moarte. Orice opoziție, orice plan utopic de infrastructură sau orice act considerat „sabotaj” la adresa sistemului însemnau automat trecerea prin Gulag. Fenomenul a avut mai multe componente definitorii, așa cum le-au relevat cercetările istorice care arată că dictatura
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
industrie și, nu în ultimul rând, zecile de mii de oameni care au ajuns în Gulag condamnați în baza acuzației de „propagandă antisovietică”. Ce se întâmpla, de fapt, în aceste lagăre? Condamnații amintiți erau trimiși în pușcării speciale, unde prestau muncă forțată de toate felurile - de la desțelenirea unor teritorii pustii cu climă extremă până la extracția de minereuri sau construcția de șosele și poduri. Acești oameni erau folosiți de asemeni pe post de cobai pentru diverse teste (inclusiv nucleare) sau pentru decontaminări
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
climă extremă până la extracția de minereuri sau construcția de șosele și poduri. Acești oameni erau folosiți de asemeni pe post de cobai pentru diverse teste (inclusiv nucleare) sau pentru decontaminări radioactive. În aceleași condiții îngrozitoare au funcționat, pe lângă lagărele de muncă, altele: „șarașka” (laboratoare secrete de cercetare, unde oameni de știință întemnițați dezvoltau în secret noi tehnologii), „psihușka” (închisori pentru izolarea și ruinarea psihică a prizonierilor politici), lagărele speciale pentru copii, pentru invalizi și pentru mame cu minori. Acestea din urmă
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
1945, numărul de întemnițați să crească din nou semnificativ, ajungând la un total de aproximativ 2,5 milioane de oameni la începutul deceniului șase. Odiosul mecanism de oprimare ajunsese, în anul morții dictatorului I.V.Stalin (1953), la o rețea a muncii forțate și „reeducării” de 500 de colonii de muncă și 60 de complexe penitenciare cu lagăre de toate felurile. Estimări dramatice arată că Gulagul, în toată cuprinderea sa, a întemnițat aproape 30 de milioane de oameni și a curmat circa
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
ajungând la un total de aproximativ 2,5 milioane de oameni la începutul deceniului șase. Odiosul mecanism de oprimare ajunsese, în anul morții dictatorului I.V.Stalin (1953), la o rețea a muncii forțate și „reeducării” de 500 de colonii de muncă și 60 de complexe penitenciare cu lagăre de toate felurile. Estimări dramatice arată că Gulagul, în toată cuprinderea sa, a întemnițat aproape 30 de milioane de oameni și a curmat circa trei milioane de vieți. Efectele războiului - pierderea Basarabiei și
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
fie strămutați alți 300.000. Din cei trimiși spre spre Siberia, doar jumătate ajungeau la destinație. Și mai puțini au supraviețuit... ● Termenul de „Gulag” reprezintă acronimul de la „Glavnoe Upravlenie Ispravitelno-trudovîh Lagerei” (Direcția Generală a Lagărelor și Coloniilor de Reeducare prin Muncă), instituție care a administrat, începând cu 1930, toate lagărele și coloniile de muncă din fosta Uniune Sovietică. Astăzi, semnificația termenului depășește această latură. Scriitorul Alexandr Soljenițîn, în celebra carte „Arhipeleagul Gulag” introducând termenul în limbajul comun și dându-i un
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]