52,493 matches
-
comuna Vețel, județul Hunedoara, a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părțile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică și artistică aparte, se numără și mica biserică din satul Leșnic, comuna Vețel, localitate situată la aproape 18 km. est de Deva, în stânga Mureșului. Lăcașul are un plan simplu, de tip „sală”, cuprinzând un naos dreptunghiular măsurând în interior 5,60 x
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
naos, deși de fapt turnul, sprijinit parțial pe pilaștri de piatră, se află în interiorul acestui compartiment. În faza sa inițială, biserica din Leșnic își găsește cea mai apropiată analogie în ctitoria de la Sânpetru. Ea se înscrie în șirul valoroaselor creații artistice medievale ale românilor din Transilvania.
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
Asia de Est acesta dispozitive periferice sunt utilizate pentru scrierea pictogramelor ( cum ar fi cele Chinezești, Japoneze etc.) . Tehnologia nu este scumpă și pune la dispoziție o unealtă facilă pentru recunoașterea scrisului de mână. Altă utilizare se regăsește în lumea artistică unde aceste dispozitive combinate cu programe cum ar fi Adobe Photoshop conferă artiștilor precizie în timpul creeri desenelor digitale. Și fotografii se utilizează de această tehnologie pentru post procesare. Cea mai mare răspândire se găsește în realizarea desenelor tehnice și CAD
Tabletă grafică () [Corola-website/Science/321582_a_322911]
-
inaugurând primul lanț de librării din capitală și din țară. În 1867, Ioan V. Socec a înființat, prin asociere cu Nicolae Teclu, o tipografie, iar la scurtă vreme investiția s-a mărit, fiind adăugate o secție de cartonaje și legătorie artistică pentru coperți, o litografie și o zincografie, reunite sub numele de "Stabiliment de toate Artele Grafice" „Socec & Co”, care a ajuns să se afirme între anii 1872 și 1907 ca cea mai mare instituție de tipărituri românești. Ioan V. Socec
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
urmat de "Teatru" și "Poezii" în limba franceză de Iulia Hasdeu; monumentala "Istorie a Bucureștilor" de G. I. Ionnescu-Gion, seria de "Documente privind istoria românilor" de Eudoxiu de Hurmuzaki. Albumele editate de Editura Socec au o deosebită valoare istorică și artistică: "Cusături românești", culese de Elena C, Cornescu n. Manu, "Modele de cusături naționale", "Albumul Armatei române", 1902, "Armata Română" (reproduceri ale tablourilor pictate de Tadeusz Ajdukiewicz) etc. În 1880 Ioan V. Socec editează primul număr din „Calendarul pentru toți”, cea
Socec () [Corola-website/Science/321589_a_322918]
-
1900, Iași) a fost un pictor și grafician român. Urmează Academia Mihăileană din Iași (1835-1840). Obține, apoi, o bursă de studii la Academia de Arte Frumoase din München (1840). Chiar din primul an de studii devine membru extraordinar în "Societatea artistică din München", oraș în care va sta peste 18 ani. Specializare în litografie, la Institutul particular condus de Ferdinand Piloty și Iacob Melher. Interesul pentru pictura de gen și portret l-a determinat să ia lecții de la Richard de Lauchert
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare () [Corola-website/Science/321591_a_322920]
-
fost un pedagog înnăscut. A expus lucrări, împreună cu elevii săi, la expozițiile organizate de Școala de Arte Frumoase și la expozițiile artiștilor în viață, deschise alternativ la București și Iași, apoi numai la București. a reprezentat o culme a creației artistice pentru Moldova acelui timp, arta sa păstrându-și azi valoarea artistică. Este unchiul pictorului Emanoil Panaiteanu-Bardasare. Grafică: litografiile "O mamă cu fiul ei", "Două surori", "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni"; Pictură: "Fata cu fluturele" ("Venus în baie"), " Femeia cu tamburina
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare () [Corola-website/Science/321591_a_322920]
-
expozițiile organizate de Școala de Arte Frumoase și la expozițiile artiștilor în viață, deschise alternativ la București și Iași, apoi numai la București. a reprezentat o culme a creației artistice pentru Moldova acelui timp, arta sa păstrându-și azi valoarea artistică. Este unchiul pictorului Emanoil Panaiteanu-Bardasare. Grafică: litografiile "O mamă cu fiul ei", "Două surori", "Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni"; Pictură: "Fata cu fluturele" ("Venus în baie"), " Femeia cu tamburina", "Surâsul", "Peisajul în Bavaria" (acuarelă), "Franciscanul", "A. Lochmann".
Gheorghe Panaiteanu-Bardasare () [Corola-website/Science/321591_a_322920]
-
care a apărut de la The X Factor”, în timp ce Andrea Mullaney (de la "The Scotsman") s-a declarat nesigură cu privire la impactul l-a avut asupra telespectatorilor, afirmând că „probabil, într-o zi "" va fi amintit cu nostalgie — sau poate că nu”. Programul artistic a fost urmărit de peste 2,58 milioane de telespectatori, cifre ce reprezintă un număr mai scăzut decât principalul rival — "Strictly Come Dancing", însă a atras un interes mai ridicat față de documentarul formației difuzat cu un an înainte, "JLS Revealed". Asemeni
This Is JLS () [Corola-website/Science/321606_a_322935]
-
a felicitat duetul realizat de JLS și Minogue pe compoziția „All the Lovers”, catalogând interpretarea drept „omogenă”. Aceeași prezentare a fost apreciată și de Capital FM, care s-a declarat impresionat și de interpretarea cântecului „That's My Girl”. Programul artistic a atras un număr de aproximativ 2,58 milioane de telespectatori și o cotă de piață de 10,8%, fiind descris drep un „eșec” în raport cu spectacolul "Strictly Come Dancing" găzduit de BBC 1 și difuzat în același interval orar, care
This Is JLS () [Corola-website/Science/321606_a_322935]
-
organizând în acest scop un cerc de artă plastică.Are astfel ocazia de a îndruma primii pași în arta ai unor viitori plasticieni de frunte : Vladimir Florea, Ion Grigore, Eugen Crași, Filaret Oloieru ș.a. În dorința de a impulsiona mișcarea artistică și a trezi interesul publicului pentru artă plastică, Dimitrie Loghin adună în jurul său pe artiștii amatori din Suceava și împrejurimi, organizează cu ei expoziții, publică articole în presa locală.In paralel conduce și secția de artă plastică a Școlii populare
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
1975.Prima sa apariție publică se consemnează în 1937, în Botoșani.Ca plastician lucrează mult și cu patimă, veșnic în criză de timp, veșnic în căutare de subiecte care să-i satisfacă setea de frumos, implicându-se total în actul artistic.Peisajul bucovinean devine o sursă inepuizabila de inspirație.Iau naștere tablouri (în ulei, guașe, tempera, dar mai ales in acuarela), pline de lirism, lucrate într-o manieră post impresionista : ""Iarnă în Suceava", "Peisaj de toamnă", "Livadă în amurg"" s.a.Legat
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
operă mezzo-soprană; acotrii - Vasterman, Ardatov, Zigmund Mărgulescu etc. Publicul bălțean i-a răsplătit cu aplauze furtunoase pe vestita Maria Tănase, marea actriță Maria Filotti, genialul George Enescu; „veșnicul tânăr” Gică Popescu. Scala a găzduit turneele „Ateneului popular” din Iași (conducător artistic Vasile Popovici), teatrul Cărăbuș (Constantin Tănase).Concomitent, lângă teatru au fost construite și două cinematografe „Modern” și „Lux”. În Bălți funcția și Biblioteca „Isac Șterenberg”,deschisă în fice seară de la ora 17 până la 21, prețul unui abonament era de 2
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că țigla a fost prea grea pentru structura din lemn. Icoanele împărătești, pictate pe lemn, sunt moștenite de la ctitoria anterioară și databile la sfârșitul secolului XVIII. Prin vechimea lor și valoarea artistică, ele ar merita o restaurare (deoarece se află într-o stare avansată de degradare) și păstrarea în condiții mai favorabile, într-o colecție muzeală.
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
la o distanță de 1800 m de biserică, s-au găsit morminte în cutie de piatră. Cercetările arheologice efectuate aici au dus la descoperirea de obiecte aparținând unor triburi străvechi: topoare de silex șlefuite, răzuitoare și cuțite de silex, podoabe artistic lucrate, ornamente cu imprimări făcute cu șnurul răsucit, cu linii incizate, paralele etc. După opiniile unor istorici, satul Dolheștii Mari a fost întemeiat la începutul secolului al XIV-lea. Într-un act din 6 ianuarie 1395 este menționat un boier
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
Elisabeth , precum și la Barbican Center din Londra, în sala Avery Fisher și Alice Tully de la Lincoln Center din New York, la Core States (astăzi Wells Fargo) Center din Philadelphia, la Palatul Artelor din Bruxelles. A apărut adesea la Teatrul de cultură artistică din Sao Paulo, in Brazilia, la Amfiteatrul antic Herodion în Israel-Palestina, la Toledo, și la Opera din Santander în Spania. Dintre concertele cele mai memorabile la care a luat parte se poate menționa premiera la Amsterdam a Simfoniei "Cel care
Joseph Malovany () [Corola-website/Science/321684_a_323013]
-
Muncii Socialiste (1979) și de Scriitor al Poporului (1982). Bucov a colaborat la reviste de stânga ori de avangardă de-butând, probabil, la „Herald" (1933), cu o traducere din rusește. Continuă apoi să publice versuri și proză la „Adevărul literar și artistic", „Cuvântul liber", „Făclia" și „Societatea de mâine", semnând fie Bâcov, fie Bucov. Lirica este a unui insurgent gălăgios, care anunță „apusul Parnasului" și respinge poezia „burgheză" (în care include și „hârdăul eminescian"), cultivând programatic o tematică ostentativ proletară. Modelul era
Emilian Bucov () [Corola-website/Science/321675_a_323004]
-
secțiunea proză) la Concursul de Creație ,Dumitru Mitrana”,ediția a V-a, Călimănești, 2009. ● Premiul Societății Scriitorilor ,Costache Negri”, Premiul pentru promovarea poeziei creștine, Premiul Revistei , Dunărea de Jos”, Premiul Cenaclului literar ,Calistrat Hogaș”-Tecuci, Diploma de onoare ,Tecuciul Literar Artistic”, la Festivalul Național de Poezie ,Costache Conachi”, ediția a XVII-a, Tecuci, 2009. ● Premiul , Mircea Horia Simionescu” al Societății Scriitorilor Târgovișteni, (secțiunea proză) la Concursul Național de Literatură , Moștenirea Văcăreștilor”, ediția a XXXXI-a, Târgoviște, 2009. ● Premiul II și Premiul
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Concursului Național de Proză ,Mihail Sadoveanu” - ediția I- Iași 2010”, Ed. Junimea, Iași, 2010. ● "Alchimie, Istorie, Iubirea, Pustnicul", în ,Poem(s)craft- (Poeți la castel)”, Ed. Centrului Cultural ,Dunărea de Jos”, Galați, 2010. ● "Un Guarneri negru", în ,Mesagerul literar și artistic” nr 1 (144), anul V (XII), ianuarie 2011, Bistrița. ● "Drumul oaselor", în ,Scriitori în devenire” vol. VI, antologia Concursului Național de Proză , Alexandru Odobescu” ediția a XXIX-a, Ed. Alas, Călărași, 2010. ● "Un Guarneri negru", în ,Creație Literară Studențească”, antologia
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
Mișcarea Literară”, Anul X, nr. 1 (37), Bistrița, 2011. ● "Gând de Albinos( Albino’s though"), în ,Naji Naaman’s Literary Prizes 2011 Yearbook”, FCG fondation naji naaman pour la culture gratuite, Liban, 2011. ● "Un Guarneri negru", în ,Bucureștiul literar și artistic”, Anul I, nr 2, București, 2011.
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
serie de poeme lirice, în limba germană, de o aleasă ținuta poetică. Continuând activitatea literară, a tradus în limba germană mai multe poeme de Tudor Arghezi, publicate de mai multe reviste din Bonn și München. Pentru merite dovedite în activitatea artistică i s-a acordat, în 1951, Premiul de Stat. În anul 2004, Muzeul Național de Artă al României a primit donația Dorio Lazăr, din Germania, care cuprindea 21 de lucrări de pictură românească modernă, 65 de desene și șase gravuri
Dorio Lazăr () [Corola-website/Science/321719_a_323048]
-
interioară și din pridvor, îndeosebi prin arhanghelii veghetori de la intrare, macheta bisericii din naos și prin pomelnicele din altar. Stenapii laterali sculptați cu ulcioare și altarul în șapte fețe dau un caracter aparte acestui lăcaș. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru includerea pe noua listă a monumentelor istorice. Nu se cunoaște vechimea lăcașului din Roșioara, însă succesiunea de trei hramuri sugerează cel puțin două momente de rectitoriri anterioare. Vre-o veche pisanie s-ar mai putea afla sub
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
Revista Amfiteatru a fost înființată la București la 1 ianuarie 1966. A apărut lunar, cu mențiunea "Revistă literară și artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studențești din Republica Socialistă România", fiind organul de presă al cenaclului „Junimea”, condus de George Ivașcu. Cea mai prestigioasă perioadă a revistei a fost între anii 1966 și 1968, când la conducere se afla Ion Băieșu
Amfiteatru (revistă) () [Corola-website/Science/320804_a_322133]
-
chiar de la primul număr din 1969, se precizează Opțiunile fundamentale: Amfiteatru "„își propune să devină, mai mult decât până acum, o revistă de atitudine marxistă în problemele de cultură din țara noastră”". De la numărul 1/1974 devine "Revistă literară și artistică editată de Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România".
Amfiteatru (revistă) () [Corola-website/Science/320804_a_322133]
-
științei literare (metodologia literară, istoria literară, critica literară, stilistica, textologia și analiza textului literar, studierea comparată a literaturii române în contextul literaturii europene și universale, problematica comunicării literare în contextul teoriilor contemporane ale comunicării umane, de asemenea și studierea limbajului artistic în contextul filosofiei și teoriei generale a limbajului, inclusiv informatica, teoriile lingvistice și semiotice ș.a.). O altă definiție: este o ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, curentele și metodele artistice ș.a.
Teoria literaturii () [Corola-website/Science/320852_a_322181]