50,619 matches
-
administrator neexecutiv al societății mai mult de 3 mandate; i) să nu aibă relații de familie cu o persoană aflată în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) și d)". 226 Art. 6 din L.S.C. prevede că " Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
trăsături, ele ne explică de ce castele, corporațiile, cetățile antice dau o asemenea importanță așa-numitului commensialism, banchetelor periodice între frați și confrați, precum și săvîrșirii riturilor funerare". Acest ospăț, numit totemic de alți autori, îl comemorează fără în doială pe tatăl fondator al mulțimii, cel imitat de discipoli și obiectul identificării lor. Canonizat după moarte, el supraviețuiește în spiritul lor, precum Hristos în cel al vicarilor săi și Pitagora în cel al șefilor din secta sa. Putem accepta această idee fără a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
situează în zona realului, a istoriei copilului așa cum este aceasta. A doua, în zona idealului, a istoriei copilului așa cum ar dori el să fie. În scrisoarea către Fliess, Freud 490 vorbește în acest context de: "romanticizarea originilor la paranoici eroi fondatori de religii". Nimeni nu descrie însă mai bine aceste raporturi decît Proust. La începutul romanului În căutarea timpului pierdut, tînărul Marcel îl privește cu ostilitate pe Charles Swann. Venind să cineze la părinții lui, o împiedică pe mamă să urce
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
atinge, îl emoționează. Trebuie, de asemenea, să credem că și ideile au devenit destul de luminoase, limpezi și adînci pentru ca el să le poată evoca fără a întîmpina aceleași rezistențe ca și în trecut. Dacă sînt împreună aceste condiții, imaginea tatălui fondator poate reînvia în persoana fiului care-l întrupează și-i ține locul. În cazul evreilor, presupunem că primul Moise, principele egiptean, renaște sub trăsăturile celui de-al doilea Moise, preotul evreu. Mult mai tîrziu, Biblia a făurit o figură compozită
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de conducător. Majoritatea se identifică cu minoritatea, căreia îi adoptă credințele și modul de a trăi și înainte de orice divinitatea unică. Împreună, ele devin un singur popor, aderînd deplin la o singură religie, recunoscînd un singur mare om sau tată fondator. Se poate spune că pentru a începe aceasta, i-a ales pe evrei, așa cum un artist își alege materia primă, lut sau lemn, fier sau hîrtie. Le-a impus o formă înainte de a-i însemna ca poporul său, ca opera
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
murit, trăiască regele!" ascunde, dincolo de el, un altul: "Regele a fost asasinat, trăiască asasinii lui!". Plecînd de la aceste elemente, putem, printre altele, să propunem o remarcă. Orice religie este prin definiție opera fraților care au uneltit și nu a taților fondatori. Ei au rațiuni de natură psihică politică în împletirea unei rețele de iluzii privind originea noii societăți și rolul jucat de fiecare dintre ei în aceste momente. Drept urmare, ce efect a avut crima? A creat o legătură între frați, această
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
liceul la Rădăuți, încheiat în 1966, și Facultatea de Filologie, secția română-italiană, a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, absolvită în 1971. Debutează în 1969, la revista „Alma Mater”, cu proza La naiba cu frunzele galbene și face parte din membrii fondatori ai cenaclului din jurul publicației. Susține o bogată activitate literară, colaborând la principalele reviste care promovau tinerii scriitori, precum „Amfiteatru”, „Viața studențească” (în 1973 devine secretar de redacție la ambele), „Luceafărul”, dar și la „Cronica”, „Steaua”, „Convorbiri literare” ș.a. Începând din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
VIII.1998, Suceava), poet. După studii secundare la Liceul Comercial din Botoșani (1940-1947), urmează Facultatea de Drept din București (1949-1953). A lucrat ca judecător la Rădăuți, funcționar la Sfatul Popular din Gura Humorului, corespondent al Radiodifuziunii Române. A fost membru fondator al Societății Scriitorilor Bucovineni și redactor la revista „Bucovina literară”. A debutat în „Iașul nou” în 1950, iar editorial, cu volumul Din Nord, în 1972. Prima și principala temă a poeziei lui D. este un puternic sentiment al tradiției. Cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
LE, publicație literară apărută la Bruxelles, apoi la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-au tipărit în total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
ordinea simbolică, ci și tot ceea ce ține de agora angajarea asumată a intelectualului în viața cetății. O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu topos al unei monoculturi: în interiorul ei coexistă temperamente și sensibilități diferite. Abordarea generaționistă rămâne fecundă din perspectiva cercetării și analizei planurilor de clivaje care se produc în cadrul diverselor sale structuri 6. Astfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
refacerea unui proiect mai vechi, rupt fraudulos de agenda modernității. Pentru cercetătorul român, lumea fizică nu este un sistem închis și izolat, care se poate valida singur și al cărui înțeles este epuizat de propria existență. Principiul teonomiei devine principiu fondator, în contrapunct cu orice autonomie bazată pe reguli independente de existență. Așadar, relația dintre știință și credință funcționează în sensul unei conaturalități esențiale în care privirea scrutătoare a savantului vine în completarea firească a exigențelor teologice. Modernitatea a accentuat procesul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu este filosofie, ci Revelația divină, acțiune și viață. Chiar dacă intenția Pr. Chesarie Gheorghescu nu este aceea de a oferi o analiză critică, demersul său restitutiv trebuie apreciat cu atât mai mult cu cât este vorba de surprinderea unui moment fondator al dezvoltării apologeticii ruse, prin acești trei reprezentanți care au revigorat conținutul gândirii teologice moderne. Lucrarea de doctorat a Părintelui Chesarie Gheorghescu, Învățătura Ortodoxă despre Iconomia Divină și Iconomia Bisericească, (Editura Antim Ivireanul, 2001, ediția a II-a), care operează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o calitate îndoielnică, așadar este o teză dragă curentului moldovenist). O exprimă, de altfel, Victor Stepaniuc și într-un interviu acceptat a fi publicat în aceeași publicație „Comunistul”: „orice stat național creat în ultimele 6-7 secole are la bază națiunea fondatoare. Spre exemplu, francezii au constituit Franța, românii, România, iar polonezii Polonia. Moldovenii, la rândul lor, sunt națiunea fondatoare a statului Moldova. Moldovenii reprezintă populația majoritară și, respectiv, trebuie să beneficieze de un număr corespunzător de școli moldovenești în care să
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
un interviu acceptat a fi publicat în aceeași publicație „Comunistul”: „orice stat național creat în ultimele 6-7 secole are la bază națiunea fondatoare. Spre exemplu, francezii au constituit Franța, românii, România, iar polonezii Polonia. Moldovenii, la rândul lor, sunt națiunea fondatoare a statului Moldova. Moldovenii reprezintă populația majoritară și, respectiv, trebuie să beneficieze de un număr corespunzător de școli moldovenești în care să învețe limba maternă moldovenească, istoria statului lor Moldova”. Așadar, statul național Moldova și națiunea moldovenească au fost întemeiate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Coaliție antifranceză, constituită în primăvara anului 1799, așa cum doreau noii săi aliați Rusia și Anglia ci și-a limitat participarea la războiul acestora împotriva Franței, doar la recuperarea Egiptului. De altfel, gravele disensiuni declanșate în toamna anului 1799 între membrii fondatori ai Coaliției Austria, Marea Britanie și Rusia au făcut inutile demersurile vizând implicarea și a otomanilor, de vreme ce amintitele contradicții s-au soldat cu dezorganizarea Coaliției, prin retragerea de către Rusia, în luna februarie 1800, a armatelor sale de pe frontul francez din Elveția
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
înainte de toate, efectul participării Rusiei la împărțirea Galiției Austriece, în anul 1809. După cum se știe, tratatul de pace încheiat cu Franța, la Basel, la 5 aprilie 1795, marca nu numai o breșă serioasă în primă Coaliție antifranceză al carei membru fondator fusese, alături de Austria, la 7 februarie 1792, ci și inaugurarea unei politici de strictă neutralitate față de confruntările militare de pe Continent. Bazată pe 317 Ibidem. 318 Cf., raportul lui Löwenhielm către Engeström, cancelarul Suediei, din 3 august/12 septembrie 1814, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la 1944, de modestia pe care educația junimistă o imprimă acțiunii culturale. Junimea propune, odată cu criticismul care îi este definitoriu, o pedagogie a măsurii și a echili brului. Simțul proporțiilor, în artă, ca și în politică, este corolarul acestei opțiuni fondatoare. Realiști în politică, junimiștii vor ști să delimiteze politica față de drepturile obiectivității științifice și de acele ale inspirației artistice, trăgând hotare între viața practică, creație și critică. Stilul de gândire al Junimii va fi deci discriminativ, disociind valorile, identificând domeniile
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
consecința naturală a instituționalizării unui prim cerc, acela al „conducă torilor“. Prin educație și ascendent social, fondatorii Junimii sunt cei care se situează în postura de a contura ideologia și strategia grupării. În cele din urmă, dintre cei cinci membri fondatori, Carp și Maiorescu rămân responsabili pentru coordonarea activității politice și pentru producția ideologică. Din acest unghi de vedere, junimismul, ca set de ipoteze intelectuale și model de analiză a modernizării românești, este creația dualității canonice Maiorescu-Carp. Oricât de importantă, contribuția
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pe junimiști de cei care vedeau în Franța un motor al revoluției europene. Rezervele junimiste față de anul 1848, rezerve care stau la originea propriei lor repoziționări, sunt consecința naturală a rezervelor pe care Maiorescu ori Carp le au în raport cu evenimentul fondator de la 1789. Ar fi însă eronat să atribuim acestei viziuni junimiste epitetul de „reacționar“. Ea este, indiscutabil, conservatoare, perfect sincronă cu un tip de experiență ideologică pe care o putem corela cu un cu rent al conservatorismului moderat.Acestui liberalism
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
alternative, a bloca schimbarea fără stavilă și fără popas, a acționa ca o instanță selectivă a memoriei și a păstrării, a combate iraționalitatea destructivă a dinamicii absolute. Conservatismul politic astfel definit inițial - teoretic de Burke în Anglia, practic de Părinții Fondatori prin Con stituția creată de ei în America și prin comentariile lor federaliste - se vrea pragmatic, flexibil și, mai ales, critic la adresa egalitarismului nivelator. Respectul față de trecut, mai curând decât păstrarea acestuia îl ca rac terizează; echilibrele sociale, mai curând
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
individualități ideologice, asumare ce impune delimitarea de patimi și cultivarea, doar în aparență donchișotescă, a suveranității rațiunii. Contra școalei Bărnuțiu În aceeași măsură în care se naște din respingerea raționalismului politic și a visului revoluționar, moderația junimistă are ca valoare fondatoare opoziția intransigentă față de fanatismul naționalist - critica antisemitismului, realizată de Carp ori Maiorescu, este întotdeauna legată de temele esențiale ale ima ginarului ideologic, de la formele fără fond până la evoluția organică. Moderația conduce, inevitabil, la redefinirea patriotismului, prin încărcarea acestuia de acea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
căpătau un efect izbitor. În urma unui proces de evoluție îndelung, zeița Isis devenise Magna dea, marea zeiță, care a adus omenirii civilizația și cultura. Era considerată ca fiind cea căreia i se datorau arta agriculturii și descoperirea scrisului, stăpâna navigației, fondatoarea dreptului și a ordinii statale, protectoarea celor persecutați și eliberatoarea din orice situație nedorită. În cultul misterelor prin care era venerată, această cinste revine prioritar soțului ei Osiris, anticul zeu egiptean al vegetației, care moare și învie, după cum ne arată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
NEAMUL ROMÂNESC PENTRU POPOR, gazetă apărută la Vălenii de Munte, săptămânal de la 1 ianuarie 1910 și continuat la București, săptămânal, apoi bilunar din ianuarie 1913 până în 21 august 1916 și de la 2 februarie 1920 până la 1 octombrie 1940. Director fondator este N. Iorga. Pe frontispiciu este înscris motoul „Prin lege la dreptate. Prin lumină la fericire.” Publicația se găsește din 1932 sub auspiciile Ligii Culturale și „servește ca organ al Comitetului Central Executiv al Ligii în rapoartele sale cu secțiunile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288391_a_289720]
-
publicație care atestă statutul pe care Schramm îl conferă unui număr de patru cercetători veniți dinspre științele sociale în cadrul Institutului și subliniază contribuția acestora la consolidarea cercetării fenomenului comunicațional în calitate, nici mai mult, nici mai puțin, decât de "părinți fondatori" ai noului domeniu: politologul Harold Laswell, psihologul social Kurt Lewin, sociologul Paul Lazarsfeld și psihologul experimental Carl Hovland. Preocupați de fenomene variate, cu impact semnificativ asupra comunicării, în noua sa, post al doilea război mondial, identitate, de la propaganda nazistă (Laswell
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
evaluare ale strategiilor"547 regimului Reagan. Pentru a realiza o astfel de corelație narativă, Reagan plasează în centrul mitului tot o poveste, firesc, una cât se poate de reală și de concretă. Astfel, președintele american spune povestea celor doi "părinți fondatori" ai statului, Adams și Jefferson, a căror rivalitate politică, ameliorată de trecerea timpului, devine, miraculos, un destin: amândoi vor muri în aceeași zi de 4 iulie 1826, la aniversarea a exact 50 de ani ai Declarației de independență, rodul muncii
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]