51,082 matches
-
beneficii precum condiții mai bune de împrumut și o valoare mai mare pentru investitori. În ceea ce privește serviciile de tip SaaS (Software aș a Service), PaaS (Platform aș a Service), IaaS (Infrastructure aș a Service), alături de toate serviciile profesionale și gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât și private), precum și software-ul și hardware-ul adecvate pentru implementarea serviciilor cloud - se estimează să ajungă la o utilizare totală de trei ori mai mare decât în prezent. "Modelul e afaceri al Microsoft la
Serviciile de Cloud, principalul factor de creștere în piața de ITC pentru restul deceniului () [Corola-website/Journalistic/101328_a_102620]
-
campanii, training-uri și incentive-uri, care oferă una dintre cele mai competitive marje de profitabilitate pentru parteneri.", spune Gabriela Matei, Director Comercial, Microsoft România Numeroși furnizori de soluții așteaptă momentul în care clienții sunt pregătiți, înainte de a investi într-o arie a tehnologiei. Având în vedere că serviciile de cloud prezintă din ce in ce mai mult interes pentru majoritatea clienților, este esențial ca partenerii să se adapteze și să își păstreze relevanță pentru propria baza de clienți. Astăzi, cu aproape 80% din companii utilizând
Serviciile de Cloud, principalul factor de creștere în piața de ITC pentru restul deceniului () [Corola-website/Journalistic/101328_a_102620]
-
de „majoritate timpurie" de pe curbă adoptării. E-Book-ul, primul dintr-o serie de 5, e disponibil astăzi și dezvolta rezultatele studiului, abordând și idei mai profunde, cum ar fi impresia clienților despre cloud și modul în care tehnologia cloud susține alte arii de inovație.
Serviciile de Cloud, principalul factor de creștere în piața de ITC pentru restul deceniului () [Corola-website/Journalistic/101328_a_102620]
-
cetățenii chinezi Reporterii publicației au birouri la nivel local, în fiecare țară în care este tipărită o ediție. În New York, ei sunt o prezență comună la evenimente publice, și în lume ei acoperă subiectele care se referă la propriile lor arii, contribuind la un bază de date de articole pentru ca diferitele ediții să le poată folosi. David Ownby, directorul Centrului pentru Studii Asiatice de Est, la Université de Montréal și autor al "Falun Gong și viitorul China", a notat că articolele
The Epoch Times () [Corola-website/Science/331391_a_332720]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Cluj. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Cluj, pe teritoriile administrative ale comunlelor Cojocna și Suatu (în partea vestică a satului Dâmburile), în imediata apropiere de drumul județean DJ161A, care leagă localitatea Apahida de Ceanu Mare. Zona a fost
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
Dâmburile), în imediata apropiere de drumul județean DJ161A, care leagă localitatea Apahida de Ceanu Mare. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 235 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
aflate în partea central nord-estică a Depresiunii Brașovului. Situl dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice eurosiberiene de "Quercus sp", Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o gamă floristică divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană. Flora ariei naturale are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Harghita. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Miercurea Ciuc și pe cele ale comunlelor Sâncrăieni, Sânsimion, Sântimbru și Tușnad, în imediata apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Gheorgheni. Zona
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
Tușnad, în imediata apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Gheorgheni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
și "Misgurnus fossilis" (chișcar); precum și doi melci din speciile "Vertigo angustior" și "Vertigo moulinsiana". Vegetația arboricolă a sitului este constituită din specii de: mesteacăn pitic ("Betula nana"), salcie ("Salix pentandra L.") și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile administrative al comunelor Brăduleț, Corbeni, Corbi, Domnești, Mușătești, Nucșoara și Pietroșani și este străbătută de drumul național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Instituirea regimului de arie
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Argeș, pe teritoriile administrative al comunelor Brăduleț, Corbeni, Corbi, Domnești, Mușătești, Nucșoara și Pietroșani și este străbătută de drumul național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Valea Vâlsanului” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Valea Vâlsanului” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.480 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
temperatura apei, larvele au nevoie de una sau două săptămâni pentru a reabsorbi sacul vitelin. Specia fiind de talie mică și puțin numerică, nu prezintă importanță economică; servește drept hrană peștilor răpitori. Cernușca este comună și relativ abundentă în întreaga arie de distribuție și nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este una dintre speciile cele mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra în declin din cauza asanării luncilor inundabile, scăderii debitelor râurilor, canalizării
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
trebuia să fie bazat pe un concert pentru oboi. Fragment alcătuit din doar nouă măsuri. Preluat din Sinfonia care deschide cantata BWV 35. În această cantată Bach utilizează o orgă obbligato nu doar în cele două Sinfonia, ci și în Aria nr. 1. Bach a intenționat să adapteze aceasta într-un concert pentru clavecin dar a abondat tentativa după doar nouă măsuri. Deși acest concert este pentru trei instrumente melodice (fiind uneori numit concertul triplu al lui Bach), clavecinul are rolul
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
Ciucaș (arie protejată) este un sit de importanță comunitară (inclus în rețeaua ecologică Natura 2000) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat la interferența Transilvaniei cu Muntenia, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov și Prahova. Aria naturală se întinde în extremitatea sud-estică județului Brașov (pe teritoriul orașului Săcele și pe cele ale comunelor Tărlungeni și Vama Buzăului) și în cea nord-estică a județului Prahova, pe teritoriile comunelor Cerașu și Măneciu. Situl este străbătut de drumul național
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
drumul național DN1A, care leagă municipiul Brașov de Ploiești Rețeaua Natura 2000 a fost inițiată în 1992 odată cu împărțirea UE în șapte ecoregiuni; cinci ("alpină, continentală, panonică, pontică, stepică") dintre acestea fiind indentificate și pe teritoriul României. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Ciucaș” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
panonică, pontică, stepică") dintre acestea fiind indentificate și pe teritoriul României. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl „Ciucaș” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind declararea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România), conform "Directivei Habitate" a Uniunii Europene (Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice) și se întinde pe o suprafață de 21.864 hectare. Suprafața ariei naturale fiind acoperită în cea mai mare parte (60 %) de păduri; managementul sitului este asigurat de Direcția Silvică Ploiești (Ocolul Silvic Măneciu). Prima inițiativă de înființare a "Parcului Național Ciucaș" a fost lansată (la Tărlungeni, Brașov) de Agenției Naționale pentru
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Tărlungeni" s-au opus proiectului. Masivul Ciucaș a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stâncării (cu dimensiuni și forme geomorfe diverse; turnuri: "Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții Zăganu, Ciuperca, Colțul Nitrii
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
vântului este de 4-5 m/s în văi și lunci, ajungând până la 7-8 m/s pe culmile și crestele cele mai înalte ale masivului. Vânturile dominante sunt cele vestice și nord-vestice și mai rar cele sud-vestice. Situl Ciucaș prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 22 de tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
alpinae" și "Galeopsietalia ladani"); Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase. Flora ariei protejate este una diversificată și alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
nefasta"), moluște ("Deroceras sturanyi, Deroceras turcicum"), insecte rare ("Pipiza fasciata, Campodea magna, Figites elongatus") sau fluturi din speciile: "Erebia sudetica, Erebia epiphron, Zygaena exulans, Panthea coenobita, Euphydrias maturna". Economia zonei este bazată pe turism (muzee, case memoriale, biserici, situri rurale, arii protejate, obiective naturale - canioane, megaliți, cascade, lacuri), exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, valorificarea balastului de râu, industrie, comerț și construcții. Locuitorii municipiului Săcele păstrează încă obiceiurile primelor comunități de (uniuni pastorale autohtone de oieri români, asociați cu fenomenul transhumanței
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]