51,587 matches
-
moleculă care s-a putut auto-reproduce. Pe de altă parte, noile descoperiri arată că ribonucleotidele pirimidine pot fi sintetizate în condiții prebiotice , ceea ce înseamnă că este prematur să eliminăm scenariile ipotezei ARN. Ribozimele se găsesc în formele de viață ADN cunoscute nouă și pot fi considerate fosile vii. Ribozimele joacă roluri vitale, cum ar fi rolul lor din ribozomi, ceea ce e vital în sinteza proteinelor. Ribozimele au însă multe alte roluri. Iată cîteva dinte proprietățile enzimatice esențiale pentru începutul vieții: Această
Ipoteza lumii ARN () [Corola-website/Science/335316_a_336645]
-
nisipoase în special prin păduri de conifere mai ale sub pini și larici, adesea oară la margini de drum, dar, de asemenea, sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. Prima menționare științifică a ciupercii a urmat în anul 1774, când cunoscutul savant Jacob Christian Schäffer a descris-o sub denumirea "Helvella mitra" în opera sa "Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur Icones", apoi enumerată și descrisă ca "Helvella esculenta" de renumitul Christian Hendrik Persoon în lucrarea sa "Icones
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
de țânțari și unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii. Ordinul ciprinodontiforme cuprinde 10 familii cu 109 de genuri și aproximativ 1013 specii (996 fiind primar dulcicole). În formă fosilă sunt cunoscute începând cu oligocenul. În apele naturale din România există 3 specii introduse: "Gambusia holbrooki" (gambuzie), "Poecilia reticulata" (gupi, gupie) și "Poecilia sphenops". CYPRINODONTIFORMES
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În Rovinari cea mai cunoscută bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Nae Burlan-Pătatu (n. 1919 - d. ?), originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
din județ. Și la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O cunoscută familie de lăutari din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion și Noană Bobirci. Vioristul Constantin Bobirci (n. 1878) a avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din Peșteana-Jiu sunt: formația vioristului Emil Mihu (n. 1960), formația vioristului Dumitru Mihu zis Titi (n. 1959), formația vioristului Nicu Drulă, originar din Pârâu de Pripor, formația vioristului Stelu Lăcătușu, formația lui Ion Gicu (interpret de orgă) și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
vechi de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-au cântat mai mult balade. Unele dintre acestea au fost publicate în culegeri sau înregistrate de către cercetători de la Arhiva Națională de Folclor. În Runcu cea mai cunoscută bandă de lăutari, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost cea condusă de Niculae Zlătaru (n. 1888 - d. 1942), viorist primaș și solist vocal. Acesta era de statură mijlocie, totdeauna aspru lăutarii. Suferea și de un
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost centru comercial și reședință de plasă, având instituții administrative și judecătorești. La Brădiceni au cântat lăutari importanți, precum Nicolae Falcue și Ion Ciulei. Banda vioristului Nicolae Falcue (n. 1892 - d. 1960), a
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
din care făceau parte soția, solista și chitarista Aurelia Ciulei, solista și acordeonista Ana Țambu zisă Anișoara, bracistul Gheorghe Trohonel din Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d. 2001). Lăutari importanți au fost și în satul Telești, cel mai cunoscut din localitate fiind vioristul și solistul vocal Ioniță Țambu (n. 1903 - d. noiembrie 1956), fiul lăutarului Constantin Țambu zis Umbreluță. Banda sa a fost alcătuită inițial din bracistul Gheorghe Falcoe, chitarista Elisabeta Trohonel și basistul Trifon Trohonel. Concomitent cu creșterea
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
(n. 21 aprilie 1925, Buda, județul Ilfov - d. ?) a fost o cunoscută solistă de muzică populară și romanțe și profesoară de canto popular din România. S-a născut la data de 21 aprilie 1925 în localitatea Buda, județul Ilfov. Studiile muzicale le face la Conservatorul din București cu profesorii Ioan Chirescu (teorie-solfegiu
Mia Barbu () [Corola-website/Science/335364_a_336693]
-
(n. 30 octombrie 1909, Bombay - d. 24 ianuarie 1966, Glacier des Bossons/Chamonix) a fost un fizician nuclearist indian. A fost director fondator al unor institute de cercetare cunoscute: "Tata Institute of Fundamental Research" și "Trombay Atomic Energy Establishment" (astăzi "Bhabha Atomic Research Centre"). Bhabha a fost supranumit „tatăl programului nuclear indian”. A avut contribuții la fizica particulelor elementare; împrăștierea electron-pozitron este numită și „împrăștiere Bhabha”.
Homi Jehangir Bhabha () [Corola-website/Science/335356_a_336685]
-
Gujin (braci) și Iosif Porumbescu (bas). După moartea soției, acesta s-a mutat la Târgu Jiu, căsătorindu-se cu Elisabeta Bobirci. A continuat să cânte la cârciumile și nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
apropierea frontului, cu cei doi a cântat basistul Aurică Gugin, fiul lui Ioniță Gugin din Ștefănești. După anul 1948, în banda Genei au activat fiica sa, Elena zisă Uța (acordeon și voce) și soțul acesteia, Gogă Pițigoi (braci). Cele mai cunoscute melodii ale formației Bârsan au fost: „Sârba de la Cărbunești” (a lui Ion Bârsan) și cântecele: „Viorea, viorea”, „Pe malul Gilortului”, „Toată lumea vrea să mor”, „Păsărică de sub nor”, „Mă suii în deal în cucă” etc. După moartea lui Ion și a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
asemănarea dintre această melodie și un marș turcesc. Melodia comună pentru momentele "gătitul miresei", "gătitul bradului" și "legatul miresei" are o la fel de largă circulație, fiind întâlnită în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Hora mare sau "Nuneasca" este o melodie rituală consacrată, cunoscută îndeosebi în Muntenia și Oltenia (unii folcloriști o consideră ca fiind originară din Vâlcea). În zonă există obiceiul ca luni dimineața lăutarii angajați la nuntă să trezească mirii printr-un cântec numit "Zorile de dimineață". Conținutul acestuia amintește de vechile
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
91-87 î.Hr), Ctesiphon ajunge un important centru politic și comercial. Orașul a devenit capitala Imperiului Part în anul 58 î.Hr. Treptat, Ctesiphon se unește cu vechea cetate elenistică Seleucia, aflată pe malul opus al Tigrului, devenind o metropolă cosmopolită cunoscută și sub denumirea de Seleucia-Ctesiphon. Datorită mărimii și importanței sale, Ctesiphon a fost un obiectiv major pentru Imperiul Roman în timpul războaielor și campaniilor sale militare din Orient. Împăratul Traian (98-117) a reușit să cucerească orașul în anul 116 d.Hr
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
Framboesia cunoscută și sub numele de frambesia tropica, thymosis, polypapilloma tropicum, parangi, bouba, frambösie, și pian) este o infecție provenită din zona tropicală, ce afectează pielea, oasele și articulațiile, cauzată infecția cu bacteria de tip spirochet "Treponema pallidum pertenue". Faza primară se
Framboesie () [Corola-website/Science/335384_a_336713]
-
al seriei, fiind precedat de "The Witcher" și "", toate trei fiind bazate pe seria de fantezie omonimă scrisă de autorul polonez Andrzej Sapkowski. Jucat dintr-o perspectivă third-person, jucătorul îl controlează pe protagonistul Geralt din Rivia, un vânător de monștri, cunoscut ca Vraciul (Witcher), care pleacă într-o lungă călătorie prin Regatele Nordice. În joc, jucătorii trebuie să înfrunte pericolele lumii folosind săbii și magie, în timp ce interacționează cu NPC-uri și completează misiunile principale și secundare pentru a parcurge povestea. Jocul
The Witcher 3: Wild Hunt () [Corola-website/Science/335368_a_336697]
-
numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii acestor balade, multe pierdute odată cu ei, În satele comunei Berlești, au existat în trecut importante familii de rapsozi și lăutari. Satul Lihulești a avut lăutari cunoscuți spre izvoarele Amaradiei. Prima bandă a fost cea condusă de vioristul Alexandru Chirițoiu, zis Pițian (n. 1911 - d. 1985). El a cântat împreună cu soția, Ioana Chirițoiu (voce și chitară), cu Valeria Chirițoiu, (voce și chitară) și cu Ion Văduva (bas
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cu vioara ținută după cap. Peste 25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale ale Justinei Băluțeanu se află satul Măru (numit și Tereujani), situat pe Dealul Muierii. Cel mai cunoscut lăutar al locului a fost vioristului Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
cunoscută și sub numele de Al-Ahwaz (în arabă:الأحواز ) este cea mai mai mare comunitate arabă de pe teritoriul Iranului. Provincia Khuzestan este situată în sud-vestul Iranului, la granița cu Irakul și Golful Persic. Capitala provinciei este orașul Ahwaz. Khuzestanul are un
Comunitatea arabă din provincia Khuzestan () [Corola-website/Science/335365_a_336694]
-
dintre care, conform UNPO, aproximativ 4 milioane sunt arabi. Triburile semitice Elami, primii locuitori ai Peninsulei Arabe și Irakului despre care se cunosc date istorice sau stabilit pe malurile și văile teritoriului denumit astăzi Ahwaz, punând bazele orașului antic Susa, cunoscut astăzi ca Shush și unei noi mari civilizații. Herodot and Xenophon denumeau această regiune Susiana, după capitala sa, Susa. Regiunea este menționată de câteva ori în Biblie sub denumirea de Elam. Iranul a fost locuit de triburi arabe încă înainte de
Comunitatea arabă din provincia Khuzestan () [Corola-website/Science/335365_a_336694]
-
reunit cu tribul său care îl întâmpină ca pe un erou. Există variante diferite, plecând de la schema originală. În fiecare an se desfășura o competiție literară în cadrul târgului de la ʻUkăz din Hijaz la care eroii-poeți participau pentru a-și face cunoscute faptele de vitejie. Târgul se organiza în lunile sacre, când războiul era interzis. Poemele care câștigau competiția erau atârnate de pereții pietrei negre de la Kaaba. Cele mai cunoscute poeme sunt cele șapte muʻallaqăt ( poemele suspendate). Fiecare dintre acestea a fost
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]
-
de la ʻUkăz din Hijaz la care eroii-poeți participau pentru a-și face cunoscute faptele de vitejie. Târgul se organiza în lunile sacre, când războiul era interzis. Poemele care câștigau competiția erau atârnate de pereții pietrei negre de la Kaaba. Cele mai cunoscute poeme sunt cele șapte muʻallaqăt ( poemele suspendate). Fiecare dintre acestea a fost scrisă cu litere de aur și suspendată pe pereții Kaabei.
Jahiliyya () [Corola-website/Science/335400_a_336729]