51,663 matches
-
sau unelte manuale, pentru prelucrarea metalelor) 8207.40.90 kg S 28.62.40.23 Unelte pentru găurit, cu partea activă din diamant sau diamant aglomerat excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, pentru găurit rocă) 8207.50.10 kg S 28.62.40.25 Sfredele pentru zidărie, cu partea activă din alte materiale decât diamant sau diamant aglomerat (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, pentru găurit rocă) 8207.50
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pentru găurit rocă) 8207.50.10 kg S 28.62.40.25 Sfredele pentru zidărie, cu partea activă din alte materiale decât diamant sau diamant aglomerat (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, pentru găurit rocă) 8207.50.30 kg S 28.62.40.27 Unelte de găurit, utilizate pentru prelucrarea metalelor, cu partea activă din carburi metalice sinterizate, excl. plăcile, barele, vârfurile pentru unelte și altele similare nemontate, din carburi metalice sinterizate 8207.50.50
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din carburi metalice sinterizate 8207.50.50 kg S 28.62.40.31 Unelte de găurit, utilizate pentru prelucrarea metalelor, cu partea activă din oțeluri rapide, excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale - pentru găurit rocă 8207.50.60 kg S 28.62.40.33 Unelte de găurit, utilizate pentru prelucrarea metalelor, cu partea activă din alte materiale decât diamant sau diamant aglomerat sau carburi metalice sinterizate, excl. cele cu partea activă din oțel rapid 8207
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
cu partea activă din oțel rapid 8207.50.70 kg S 28.62.40.35 Unelte de găurit (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale, cu partea activă din diamant sau diamant aglomerat, pentru găurit rocă, zidărie, prelucrarea metalului) 8207.50.90 kg S 28.62.40.37 Unelte de alezat sau broșat, cu partea activă din diamant sau diamant aglomerat (excl. partea activă și suportul sculelor pentru mașini unelte sau unelte manuale pentru foraj în
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
fără sursă exterioară de energie 8467.21.10 buc. S 29.41.11.15 Mașini electropneumatice de găurit, portative, fără sursă exterioară de energie (inclusiv mașini de găurit, de filetat sau de călăfătuit, mașini de alezat și mașini de perforat roci) 8467.21.91 buc. S 29.41.11.17 Mașini electromecanice de găurit, poratative, de toate tipurile (excl. cele fără sursă exterioară de energie sau electropneumatice) 8467.21.99 buc. S 29.41.11.23 Ferăstraie cu lanț electromecanice 8467
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
sau deschideri ale unor cariere, formate din unul sau mai multe minerale, care alcătuiesc o piesă deosebită datorită calităților estetice, formei, culorii, dimensiunilor ori varietății cristalelor componente; ... d) fosilele de plante și fosilele de animale vertebrate și nevertebrate - probe de rocă sau fragmente organice ilustrative pentru flora fosilă (amprente foliare și fragmente vegetale) ori pentru fauna fosilă, de nevertebrate sau vertebrate (țesuturi, cochilii, schelete etc.), care apar sub formă de piese individualizate, mulaje (impresiuni), incluziuni, conservate parțial sau integral; ... e) capturare
PROCEDURĂ din 11 aprilie 2008 (*actualizată*) de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatice şi a importului acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272339_a_273668]
-
Finlanda este cel mai mare producător de lemn din Europa și printre cei mai mari din lume. Peisajul este predominant (75% din suprafață) acoperit de taigale de conifere și de , având foarte puțin teren arabil. Cel mai frecvent tip de rocă este granitul, element omniprezent în peisaj, vizibil în luminișuri lipsite de sol. Morenele și sunt cele mai frecvente tipuri de sol, acoperite de un strat subțire de humus de origine biologică. Dezvoltarea profilului de podzol se observă la majoritatea solurilor
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
bogate în pășuni. Dintre munceii care salța brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgau (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotundă, Pleașca Mare, Ignis (1307m), Iezurele ș.a. Lanțul munților Gutâi formează o unitate geomorfologica mai aparte, cu roci eruptive, care pun în evidență piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) și Creasta Cocosului (1.428m). Această din urmă este o rămășită dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golașe, dispuse sub formă de fălii verticale că o fortăreața
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Carpații Orientali. La sfarsitul Pliocenului, această regiune făcea parte dintr-un bazin marin. În timpul Neogenului, în zonă a avut loc o activitate vulcanică intensă, pe fondul căreia s-a dezvoltat un lanț muntos de 50 km lungime: Văratec - Gutâi - Oaș. Rocile eruptive din aceste masive muntoase au în componență minereuri auro-argintifere și de metale neferoase: plumb, zinc, cupru, aur în stare liberă și argint. Primele activități miniere în această zonă sunt atestate din secolele al II-lea și al III-lea
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
cristaline de tip palazu. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași situate la adâncimi de 180 - 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate și calcare dolomitice. Straturile de nisip și pietriș cunoscute sub numele de „Stratele de Frătești” constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest context, aspectul cvasiorizontal al reliefului și fragmentarea redusă a oferit condiții favorabile pentru practicarea agriculturii. Terenurile agricole ocupă o
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și antropice, dar și pe dealurile din preajmă, astfel se găsesc case la altitudinea medie de 300 m pe dealul Cuciur și pe albia Trotușului, la altitudinea medie de 200 m. Tipurile de sol prezente sunt reprezentate de cernoziom și roci sedimentarăe (nisip și pietriș). Fertilitatea solului este asigurată de însușirile fizice, hidrofizice și biochimice, având un conținut ridicat de humus de bună calitate, reacție neutră sau slab acidă și o bună aprovizionare cu elemente nutritive asimilabile. Din punct de vedere
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
cu Obcina Mare. Relieful ușor ondulat care apare în nordul municipiului se datorează prezenței grindurilor și a micilor depresiuni dintre ele, care în trecut erau ocupate de heleștee. Toate aceste forme de relief sunt constituite din pietrișuri, nisipuri și argile - roci friabile, caracteristice depunerilor fluviale. Zona Rădăuțiului este bogată în ape subterane și de suprafață, vatra municipiului fiind situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și est
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
orientare predominant N-S. Altitudinile variază între 180m în zona sudică a localitații la granița cu Potcoava, 250-260m pe platou și 220m în zona centrului urban. Din punct de vedere petrografic, zona Scornicești este alcătuită din argile, pietrișuri și nisipuri, roci care determină o serie de procese geomorfologice. Este străbătut de pârâul Plapcea, afluent al râului Vedea și de afluenții acestuia: Plapcea Mare, Plapcea Mică, Teiuș, Șuica, Mogoșești, Negrișoara etc. Prin zona centrală a orașului trece Plapcea Mică, pârâu cu scurgere
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
ale Mării Tetis. Unul era situat în apropierea munților, iar celălalt era poziționat mai la sud. Acestea au fost izolate în timp, fiind ulterior umplute de depozite mai recente, formăndu-se o zonă mai joasă în latura sudică a munților, sona rocilor sedimentare tinere, care aparține neogenului, la care s-au adăugat cele din cuaternar, dar și cutarea miopliocenă. Gipsul și sarea se găsesc pe versanții dealurilor Gurga și Răgman. Clima orașului Breaza este una temperat-continentală, specific zonelor deluroase, cu ierni mai
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
vărgat, au fost găsite zburând la altitudini mari în zona muntelui, iar altele, cum ar fi corbul au fost văzute chiar pe Pasul Sudic (), hrănindu-se cu resturi de mâncare sau chiar cu cadavre, rămase în urma expedițiilor. Geologii au împărțit rocile ce compun Everestul în trei unități, numite "formațiuni". Fiecare din aceste formațiuni sunt despărțite una de alta de falii, de-a lungul cărora au fost presate una de cealaltă. De la vârful Everest până la bază, aceste roci reprezintă Formațiunea Qomolangma, Formațiunea
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
expedițiilor. Geologii au împărțit rocile ce compun Everestul în trei unități, numite "formațiuni". Fiecare din aceste formațiuni sunt despărțite una de alta de falii, de-a lungul cărora au fost presate una de cealaltă. De la vârful Everest până la bază, aceste roci reprezintă Formațiunea Qomolangma, Formațiunea Pasul Nordic, și Formațiunea Rongbuk. De la vârf până la începutul Bandei Galbene, la aproximativ peste nivelul mării, vârful Everestului constă din Formațiunea Qomolangma, denumită și "Formațiunea Everest" sau "Formațiunea Jolmo Lungama". Ea constă din calcar paralel laminat
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Pasul Nordic constă din filit biotit-cuarț și filit clorit-biotit intercalate cu cantități minor de șist biotit-sericit-cuarț. Între , partea inferioară a Formațiunii Pasul Nordic constă din șist cuarț-biotit intercalat cu șist epidot-cuarț, șist biotit-calcit-cuarț, și straturi subțiri de marmură cuarțoasă. Aceste roci metamorfice par a fi rezultate din metamorfismul unor flișuri marine compuse sau sedimentate, lut, gresie argiloasă, gresie calcaroasă, grauwacke, și gresie nisipoasă. Baza Formațiunii Pasul Nordic este o falie numită “Falia Lhotse”. Sub , Formațiunea Rongbuk formează baza Everestului. Ea constă
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
lingvistice dintre limba pali a Canonului și Edictele lui Asoka nu confirmă ipoteza, ci dimpotrivă relevă diferențe semnificative. Cea mai mare similitudine între cele două limbi este găsită într-o formă contaminată de dialect a Edictelor și scrisă pe o rocă din Gujarat, în apropierea Munților Girnar. Cuvântul „Theravada” provine din pali și se traduce prin "Doctrina celor Bătrâni" sau "Doctrina Antică". Budismul theravadin încurajează fructificarea facultăților mentale, dezvoltarea sănătoasă a minții și cere ocolirea factorilor care ar putea tulbura luciditatea
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați este specific și relieful dezvoltat pe gresii și conglomerate, în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
așezărilor umane și al căilor de comunicație. Depresiunea colinară a Transilvaniei prezintă un fundament carpatic puternic faliat și scufundat, ale cărui compartimente se regăsesc la adâncimi ce variază între 2000 și 6000 m. La suprafață se suprapune o cuvertură de roci sedimentare, formată din argile, marne, nisipuri, gresii, conglomerate. Structura geologică a depresiunii conține cute diapire, domuri și straturi monoclinare, pe ultimile dintre ele dezvoltându-se cueste. Podișul Dobrogei, cea mai complexă arie geologică și geomorfologică a României, este o unitate
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
Mare până la confluența cu Valea Mică, apoi pe sub munte până la Gropăni și Cracotară. Între procesele actuale, cele mai vizibile, de modelare a reliefului, amintim eroziunea de suprafață și alunecările de teren. Cele mai spectaculoase procese de eroziune și depuneri de roci sedimentare le întâlnim în Lunca Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște torenți ce se lărgesc și se măresc permanent. În zona de munte
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Nerei și se datorează deselor ieșiri din matcă ale râului. În regiunea de deal apar foarte multe ogașe care de fapt sunt niște torenți ce se lărgesc și se măresc permanent. În zona de munte torenții sunt mai rari pentru că roca dură se află la suprafață. Sunt însă foarte vizibile acțiunile distructive din ultimii ani a Comorîșniței, care, între Jidovenca și Ogașul Prilipcioanei a devastat mai ales versantul stâng al râului. La suprafață, în regiunea de deal se găsește un strat
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
sat încă locuit de minoritatea cehă din Banat. Localitatea se situează în sudul județului Caraș-Severin, la numai câțiva kilometri nord de Dunăre, în dreptul Porților de Fier ale Dunării. Datorită faptului că satul se situează într-o zonă cu munți din rocă cristalină, alimentarea cu apă a satului a constituit din totdeauna o problemă. Nu există niciun izvor de apă în apropiere iar cele câteva puțuri de apă la mare adâncime, s-au degradat cu timpul datorită poluării cu resturi menajere. Din
Sfânta Elena, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301095_a_302424]