50,619 matches
-
deopotrivă senin, sprinten, grav și visător, cînta biruința, fără îndoială efemeră și cu atît mai îmbătătoare, a adevărului, a moralei, a nobleței sufletești... Iunie 1990 I Metamorfozele Europei 1 Europa dinaintea Europei La originea Europei nu se găsește un principiu fondator autentic. Principiul grec și principiul latin vin de la periferia sa și îi sînt anterioare; principiul creștin vine din Asia, iar el nu se va răspîndi în Europa decît la finele primului său mileniu. Toate aceste principii aveau să fie frămîntate
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
care, sprijinindu-se în același timp pe autoritatea indiscutabilă a lui Aristotel și pe autoritatea indiscutabilă a Scripturii, justifica Credința în mod coerent. În Renaștere, revenirea la izvorul grec redă filozofiei și raționalității autonomia lor comună. Cercetarea critică a textelor fondatoare ale Credinței va conduce treptat la o cercetare critică a Credinței însăși. Vor fi elaborate noi sisteme de idei. Începe epoca aventurilor Rațiunii europene. Aceste aventuri se vor opera în jocul interferent și contra-dictoriu al multiplelor dialogici în cadrul unei gigantice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
transformărilor viitoare. Acum trebuie să salvăm trecutul pentru a salva viitorul. Însă trebuie de asemenea să sădim germenii unui viitor capabil să scoată omenirea din epoca de fier planetară. Miza europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care să reunească aceste două dimensiuni. Cea dintîi, plecînd de la experiența nihilismului și a problematizării generalizate, ar trebui să deschidă dialogica europeană către aporturile culturale
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
precisă și desfășurând captivante analize de text. Revin insistent numele istoricilor pașoptiști Kogălniceanu și Bălcescu, prezentați ca "produse ale școlii franceze". Cândva, Catherine Durandin s-a ocupat, sub același unghi de Xenopol și Iorga. Tentativa de a integra, acum, discursul fondator de suveranități naționale în acel universalism juridic aflat în plină expansiune e un merit incontestabil al cărții. Ideea de criză morală, de impas și decepție domină aceste pagini de subtilă analiză a problemelor ce agitau intelighenția la jumătatea secolului trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Crișana” (1949-1953), instructor cultural (1953-1956), secretar literar la Teatrul de Stat (1956-1965), secretar general de redacție (1965-1973) și responsabil de rubrică (1973-1988) la revista „Familia”. Este inițiator și redactor-șef la săptămânalul „Bihorul” (1990-1994) și la „Țara Crișurilor” (1990-1991), membru fondator și secretar general de redacție al lunarului „Cetatea Bihariei” (din 1992), membru fondator și redactor la ziarul „Vestul românesc” (din 1995) și la Editura „Iosif Vulcan” (din 1995). Un timp a fost în conducerea secției de critică a Asociației Oamenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
general de redacție (1965-1973) și responsabil de rubrică (1973-1988) la revista „Familia”. Este inițiator și redactor-șef la săptămânalul „Bihorul” (1990-1994) și la „Țara Crișurilor” (1990-1991), membru fondator și secretar general de redacție al lunarului „Cetatea Bihariei” (din 1992), membru fondator și redactor la ziarul „Vestul românesc” (din 1995) și la Editura „Iosif Vulcan” (din 1995). Un timp a fost în conducerea secției de critică a Asociației Oamenilor de Teatru și Muzică și secretar al filialei Bihor a aceleiași asociații. Debutează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Fondului de la București și Lucian Marina în sucursala Fondului de la Alba Iulia. De ce „cât se poate de...”, și nu pur și simplu „imparțial”? Pentru că nu se poate. Istoria contează. O întâmplare de viață a făcut să fiu foarte aproape de echipa fondatoare a Fondului, în 1998. Ana-Maria Sandi - coordonatoare de programe la Misiunea Rezidentă a Băncii Mondiale, omul care a dus la înființarea FRDS - m-a prins în jocul desenului sociologic ce avea să ducă la imagini-ghid, precum hărțile sărăciei la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
regională beneficiază de un proces sistematic de construcție instituțională după modelul Uniunii Europene. Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România, publicată sub egida Guvernului Românei și a Comisiei Europene în 1997, și Legea dezvoltării regionale nr. 151/1998) sunt documentele fondatoare pentru instituționalizarea modelului european de dezvoltare regională. Practica dezvoltării comunitare urmează un drum diferit de consolidare. Este descoperită și promovată mai ales prin ONG-uri conectate internațional. În 1998 este înființat Fondul Român de Dezvoltare Socială, instituție inspirată de Banca
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
economic și social), care trebuie să consacre un capitol culturii și fenomenelor de socializare; sau în numerele speciale ale revistelor de popularizare (cf. Sciences humaines, 2000); sau chiar în manualele de filozofie care fac apel, în mod sistematic, la părinții fondatori ai antropologiei anglo-saxone (Tylor, Malinowski, Benedict, Linton și alții). Spiritul cărții de față Prin urmare, această carte are rostul de a umple un gol și o lipsă, pentru a răspunde la cererea miilor de studenți, profesioniști, amatori deschiși către studiul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
întâlnirile dintre obiectiv și subiectiv. Cultura structurează raportul dialectic între obiectul care obiectivizează și subiectul care subiectivizează. Ea propune o depășire a acestuia și, pe lângă activitatea specializată din cercetările științifice și utilizările ei tehnologice, aspectul creator se afirmă ca nucleu fondator al vieții sociale. Istoricii artei și ai culturii au profitat din plin de această tradiție interpretativă. Câteva nume se disting: • Aby Warburg (1866-1929) a întreprins cercetări iconografice pentru a ajunge la conținutul cultural al operei. Pentru Warburg, formele exprimării umane
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Trebuie să-l urmărim pe acest autor când explică faptul că grupul oferă o dimensiune incontestabilă, puternică și "obiectivă" datorită impersonalității sale și caracterului său constrângător, care se impun în fața voințelor individuale (1988 și 1991). Dar, plecând de la această concluzie fondatoare a sociologiei, perspectiva noastră o lărgește și o precizează, efectuând, ca și nepotul său Mauss, noi distincții: între grupurile de producători (i.e. "profesioniștii") și grupurile de utilizatori, între grupurile în ansamblu și grupurile reprezentate. Sociologii insistă pe eficacitatea cutăreia sau
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
4: anchetele infirmă existența grupurilor inițiale Rămâne o ultimă posibilitate, susținută de toți sociologii care estimează că practicile culturale se uniformizează traversând fără deosebire grupurile sociale. Cercul lui Louis Dirn a dezvoltat o vreme această reprezentare a socialului. Mendras, membru fondator, multiplică indiciile acesteia: școlarizarea de masă și televiziunea constituie forțe de omogenizare ale căror efecte sunt considerate superioare celor ale forțelor de diferențiere. Acestea slăbesc toate: culturile țărănești dispar, limbile regionale la fel, educația religioasă este marginalizată, cinematograful popular a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
performanța. Warnier (1999), în aceeași linie, vorbește despre "producerea subiecților" de către practicile culturale. Capitolul 6 Interpretări în lumina tradițiilor sociologice Un asemenea capitol poate surprinde, în cel puțin trei privințe: el aplică tematica foarte contemporană a "practicilor culturale" anumitor părinți fondatori ai sociologiei, părând să cedeze astfel anacronismului. În realitate, autorii clasici sunt mobilizați ca inițiatori ai marilor orientări interpretative în interiorul cărora sociologii contemporani se înscriu inevitabil; el ia aparența unei munci școlărești de listing al autorilor, deși este mai degrabă
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de a stabili legătura cu sacrul și de a manipula credințele ca să le facă eficace printr-un ansamblu de semne "misterioase"; • profetul (pro-fari): el se vrea purtătorul de cuvânt al voinței divine, călăuză și justițiar, interpretează (în numele lui Dumnezeu) textele fondatoare uitate sau înlăturate de contemporani, pe care-i cheamă la ordine și-i amenință cu "mânia divină"; • preotul: el este comentatorul textului sacru și animatorul liturghiei rituale care îl însoțește; păzește ortodoxia dogmei și mediază cu sacrul. Reprezentant al lui
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și acțiunea descentralizată a colectivităților teritoriale. În sfera privată, dreptul cultural reglează inițiativele asociative și căile de exprimare individuală în diferitele domenii culturale (Pontier et alii, 1996, pp. 43-44). Se măsoară totuși evoluția câmpurilor de acțiune ale ministerului comparând decretele fondatoare ale ministerelor lui Malraux și Lang, la distanță de douăzeci de ani: concepțiile lor asupra interesului general sunt divergente: decretul din 24 iulie 1959 fixează misiunile generale ale politicii culturale în viziunea lui André Malraux: "Să facă accesibile operele capitale
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că semiotica este un "icon" al spațiului și timpului nostru (mai ales prin ultimele sale dezvoltări regionale: semiotica mass-media, semiotica cinematografului, semiotica publicității etc.), în care dimensiunea epistemologică, socio-culturală și praxiologică se articulează inextricabil". Breșa semiotică (coupure sémiotique) este evenimentul fondator al subiectivității și deci al identității (...) semiotica nu poate apare decît pe baza refulării de către oameni a naturalității lor. Este sensul socializării dorinței, maladiei, performanței, al legii în genere (socializarea practicilor și comportamentelor noastre" (B. Lamizet, 1992: 145). Semiotica are
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe care o reprezintă în ansamblul sistemului: "Obiectele sînt golite de esența lor proprie pentru a nu mai fi decît elementele unui discurs semiologic a cărui regulă este imanența compoziției interne" (L. Millet & M. Varin d'Ainvelle, 1972: 126). Ipoteza fondatoare a demersului structuralist este "primatul operației cu tot ceea ce comportă în epistemologia matematicii sau fizicii, în psihologia inteligenței și în relațiile sociale" (J. Piaget, 1970:124). Pornind chiar de la etimologia cuvîntului (struere = a construi), structura ne trimite la ideea de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
între ordinea cosmologică (sau starea naturală de indiferențiere a vîrstei de aur) și ordinea umanului, între natură și cultură. Dacă mitul reprezintă acțiunea uui erou civilizator (Marc Augé apud J. Davallon, 1983: 74), imaginea apare și ea ca un mit fondator, ca o "practică simbolică transistorică" și trans-societală (J. Davallon 1983: 74). Eficacitatea și pregnanța publicității țin pe de o parte de această dimensiune mitică, legată de proiectul unei practici simbolice generice și pe altă parte de o dimensiune sociologică specifică
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
How do you faci" atestat în interacțiunea adolescenților) la contaminări intralinguale de genul: "Ce mai faci ?" " Impresie proastă" sau "Ce mai faci ?" "Senzație". Evident este vorba de altă structură textuală, dar mecanismul este în linii mari același: deconstruirea convenției. Mecanismul fondator al glumei este suspendarea voluntară a "judecăților implicite" care infrastructurează acțiunile și reacțiile noastre cotidiene; Escarpit distinge judecățile afective (suspendarea acestora putînd explica succesul umorului negru, al glumelor cu canibali etc.), judecățile morale (de aici succesul glumelor sexuale, dar și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
modulează 250.000 de expresii, iar mîna generează 5000 de gesturi verbalizabile. "Indivizii și grupurile lansează depeșe indispensabile prin gest, pantomimă, expresie corporală" (Frank Tripelt apud Roger Axtell 1993:13). Numeroase discipline au concurat la legitimarea gestualității: antropologia (de la textul fondator al lui Marcel Mauss referitor la "tehnicile corpului" pînă la cercetările lui Leroi Gourhan asupra diacroniei kinezicii sau Marcel Jousse privind antropologia gestului), psihanaliza și fenomenologia (Freud, Merleau-Ponty) prin evidențierea statutului corporalității în instituirea și distribuirea semnificației, științele comunicării și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social intră în sistemul complex, orchestral al comunicării plurinivelare; ii) comunicarea se desfășoară pe două nivele: al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de noua paradigmă (Kuhn) sau condiție (Lyotard) postmodernă. In viziunea contemporană ideile de progres, raționalitate, obiectivitate ce au legitimat modernitatea occidentală nu mai sînt acceptate, în bună măsură și pentru că nu țin cont de diferențele culturale (Lyotard, 1995:70). Concepte fondatoare precum ordine, sistem, raționalitate sînt puse în cauză de noțiuni ca ambiguitate, contingență, provizorat. "Universalul, generalul și atemporalul sînt subminate de particular, de local și de efemer". Postmodernitatea va opera cu diferența nu cu omogenitatea, cu temporalitatea, nu cu spațialitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
știri pe toate canalele mediatice, tendințe de hegemonie culturală-americani-zarea ) și la exacerbarea distinctivității, la căutarea dramatică a propriei identități naționale, de grup, sexuale etc. Recursul la identitate devine obligatoriu în momentele de ruptură, de criză, cînd comunitatea revine la miturile fondatoare, la referințele verticale ale memoriei colective pentru a lumina referințele orizontale ale lui "aici și acum" (cf. și Gina Stoiciu, 1997:194). Paul Ricoeur prezenta în Temps et récit construirea identității ca o operație narativă; pornind de la analiza autobiografiei, el
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se întâmplă prin practicarea inocenței academice. Refixarea efluviilor de inteligență în repere internalizate constituie o opțiune pentru calea scurtă a performanței recunoscute. Și atunci - chiar așa! - de ce trebuie să ne întrebăm despre validitatea metodei prin care s-a stabilit ipoteza fondatoare și, chiar mai rău, să punem la îndoială consistența, logică, inclusiv în raport cu consecințele? Epistemologia ne învață că rolul fundamental în reziliența la falsificare a ipotezelor îl are comunitatea oamenilor de știință. Regulile democratice sunt adânc instalate în exercițiul dreptului constituțional
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pare să fie un derivat logic al unei găuri negre raționalizate, ceea ce este, mă tem, nu doar greu de acceptat, ci mai ales complicat de demonstrat. Totodată, amprenta mecanicismului iluminist, creat pe platforma esențialismului aristotelian, prin care se emite ipoteza fondatoare a teoriei economice, conferă funcției Economiei obiectualism total, ființa umană fiind văzută ca resursă reproductibilă și nu ca factor creator de natură inefabilă. La drept vorbind, Economia s-a dovedit, în ciuda scepticilor, o știință experimentală de un fel special, pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]