51,663 matches
-
o lățime mai mare formând o poiana, unde se sărbătorea în fiecare an “Ziua Liliacului”. Printre stânci cresc tufe de liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de liliac ce dau un farmec aparte acestei vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
vai. Constituția geologică a zonei cercetate este alcătuită din formațiuni cristalofiliene traversate de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
de roci magmatice, formațiunile cristaline sunt reprezentate prin gnaise amfibolice, care sunt afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
afectate de numeroase fracturi tectonice. Vârstă intruziunilor de roci magmatice este din jurasicul superior, cretacicul inferior. Rocile magmatice cu formațiuni cristaline se găsesc în liziera pădurii. Pe aceste roci, pătură de sol vegetal este mai subțire datorită rezistenței ridicate a rocilor la alterarea fizico-chimică. Formarea cheilor în șisturi crisatline apare ca urmare a gradului mare de tectonizare, rețeaua fisurilor accentuând procesul eroziv. Se observă o creștere a versanților din amonte în aval, pe masura apropierii de contactul tectonic dintre cristalinul autohton
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
dând naștere la chei adânci și sălbatice - Cheile Corcoaiei. Astfel, de la valea arasca ( afluent al Cernei pe stânga ) spre sud-est apar calcare, marmocalcare, gresii și conglomerate care au dat naștere la martori de eroziune (Piatră Closanilor, vârful lui Stan). Acestor roci le corespunde o culme prelungită și îngustă, cu spinare netedă, paralelă cu valea Cernei, cu înălțimi ce arareori depășesc 1100 m, ale căror flancuri sunt fragmentate de afluenți ai Cernei și Motrului. Treptele majore de relief ale comunei sunt : -zona
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
de vesatii dealurilor înconjurătoare care se ridică brusc la înălțimi de 1000m, gradul de împădurire este foarte redus, predominând zonele înierbate. Comună Slatina Timiș se încadrează geologic, într-un golf ăla mării panonice avansat între munți, sedimentele panoniene care formează rocă fundament în zonă, apar pe ripele de pe versanți, sub formă de marne în alternanta cu nisipuri cimentate. Zona de terasă a Timișului cuprinde șoseaua Timișoara - Orșova, iar zona de lunca a Timișului este cuprinsă între versanți și firul apei, mai
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
1907 de G. Murgoci-Munteanu, care începând de la Rm. Vâlcea, cercetează Ocnele Mari, Bunești, Govora și Păușești-Măglași. Alte cercetări au fost făcute după anul 1949. Din cercetările efectuate rezultă că teritoriul comunei Păușești-Măglași se încadrează în zona dealurilor subcarpatice, alcătuite din roci sedimentare. Analizând reprezentarea reliefului după altitudine se constată că cea mai mare parte din suprafața de teren a comunei se află la altitudinea specifică dealurilor subcarpatice - între 400 m - 700 m. Acest cadru cuprinde o zonă de depozite paleogene în
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
este repartizata suprafață comunei, având peste 75% dealuri. Etajarea unui relief așa cum este cel de la Păușești-Măglași indică o accentuată varietate a acestuia în ansamblul unei fragmentari. Diversificarea reliefului este o consecință a complexității geologice, considerată sub aspectul structurii și naturii rocilor cât și sub acela al vârstei. În al doilea rând varietatea reliefului se datorează și unei îndelungate și complicate evoluții care a dus la diferențierea geologică dar și geomorfologica a două trepte principale de relief: cea înaltă, muntoasă, cu o
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
într-o depresiune (Crivaia) - veche matcă a râului Ialomița - care nu mai are actual legătură cu râul. Se încadrează în partea estică a unității structurale Platforma Moesică. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încărcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul foarte amar care maschează gustul sau sărat. Prin
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
10-11 m cît este în localitate iar înălțimea sa (panta de scurgere) este de 250 m/km. Adâncimea apei în condiții normale nu depășește 1 m, decât în anumite locuri unde, datorită înclinației de scurgere s-au format cascade, iar rocile au fost dislocate. Debitul râului Nădrag variază și el raportat cu anotimpurile, fiind mai mare primăvara și la începutul verii, influențat atât de ploi, cât și de topirea zăpezilor din munți. În timpul verii, până toamna târziu debitul este mai scăzut
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
sunt înregistrate cele mai mari valori ale precipitației, ajungând la 1400 mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
mm/an. Iarna se produc multe avalanșe, care fac imposibilă inclusiv circulația pe drumul alpin, Transfăgărășanul, care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
care din 1974 traversează masivul. Munții Făgărașului sunt constituiți în totalitatea lor din roci metamorfice, denumite șisturi cristaline. Distribuția generală a diferitelor varietăți de roci este în fâșii orientate de la est la vest.Cea mai sudică este formată din gnaisuri: roci de culoare deschisă, dure, în care benzi albe de cuarț și feldspat alternează cu benzi întunecate de mică neagră. Aceste gnaisuri se pot urmări din Valea Oltului, la Robești, prin localitatea Cumpăna pe Argeș (de unde își trag și numele de
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
versantul sudic al Dâmboviței, apoi o traversează și, prin Muntele Lerescu, ajung în Valea Bârsei la Rudărița, de unde se îndreaptă spre nord-est, către localitatea Holbav. La nord de această fâșie a gnaisurilor de Cumpăna-Holbav urmează o a două, formată din roci puternic șistoase și lucioase, ce se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
puternic șistoase și lucioase, ce se găsesc alături de cuarț: sunt micașisturile, în constituția cărora intră uneori și nodule roșcate-închis de granați. Alternând cu aceste micașisturi, care ocupă toată creasta principală, apar, în special, în partea de vest a Făgărașului, amfibolite (roci de culoare închisă datorită predominanței unui mineral negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
negru-verzui din grupa amfibolilor) și calcare cristaline albe (de exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele nu sunt ascuse de solul vegetal. Blocul cristalin al Munțiilor Făgăraș a început să se ridice față de relieful înconjurător la începutul erei terțiare. Ca
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
traversa platforma marină și a da naștere unor noi insule. Utilizând aceste două teorii, geologii consideră că insulele sud-estice ar fi cele mai vechi și cele din vest, ca insula Fernandina, ar fi cele mai tinere. Insulele sunt compuse din rocă bazaltică, care în formă topită este adeasea mai fluidă decât alte tipuri de roci vulcanice. Acesta pentru că atunci când un vulcan erupe, bazaltul curge în valuri ondulate, creând vulcani cu pante ușor rotunjite. Descoperind cum s-au format Insulele Galápagos, geologii
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
geologii consideră că insulele sud-estice ar fi cele mai vechi și cele din vest, ca insula Fernandina, ar fi cele mai tinere. Insulele sunt compuse din rocă bazaltică, care în formă topită este adeasea mai fluidă decât alte tipuri de roci vulcanice. Acesta pentru că atunci când un vulcan erupe, bazaltul curge în valuri ondulate, creând vulcani cu pante ușor rotunjite. Descoperind cum s-au format Insulele Galápagos, geologii au demonstrat că acestea au fost întodeauna insule și nu s-au desprins din
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
au fost întodeauna insule și nu s-au desprins din continentul sud-american. Aceasta a avut o importanță crucială în întelegerea unicității florei și faunei din Galápagos și a absenței anumitor tipuri de animale. Inițial, insulele au fost conglomerate golașe de rocă vulcanică în mijlocul oceanului. Fiecare specie de plante și de animale existente acum - multe fiind endemice acestor insule - a fost obligată să traverseze cel puțin 1000 km de ocean pentru a ajunge la destinație. Unele specii, în special păsările și animalele
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
deplasarea lor continuă pe fața pământului, plăcile continentale și cele oceanice se lovesc unele de altele, uneori înregistrându-se coliziuni frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanțuri muntoase. Când o placă oceanică alunecă sub una continentală, rocile sale sunt împinse în adâncurile fierbinți ale Terrei și se topesc; o parte a acestor roci topite formează un șir de vulcani la suprafață. Concomitet, placa continentală se încrețește de-a lungul liniei frontale, născând alți munți când două plăci
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
uneori înregistrându-se coliziuni frontale: aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanțuri muntoase. Când o placă oceanică alunecă sub una continentală, rocile sale sunt împinse în adâncurile fierbinți ale Terrei și se topesc; o parte a acestor roci topite formează un șir de vulcani la suprafață. Concomitet, placa continentală se încrețește de-a lungul liniei frontale, născând alți munți când două plăci continentale se ciocnesc un volum uriaș din scoarța terestră este împins în sus, așa cum se întâmplă
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
decât Everestul datorită convexității Pământului în jurul Ecuatorului. Suprafața Pământului e un etern câmp de luptă între forța ascendentă de formare a munților și forțele de eroziune a gheții, apei și gravitației. După formarea unui lanț, dezagregarea începe să distrugă suprafața rocilor. Ghețarii, râurile și căderile de pietre transportă aceste resturi lăsând în urmă piscuri și creste individuale și numeroase văi. În acest stadiu se află masivele mai tinere, precum Alpii și Himalaya, care au început să se formeze acum 4,5-10
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]