50,573 matches
-
București, 1995; Abecedar-ghicitoare. Dicționar-ghicitoare, București, 1996; Inimă de iepure, pref. Cezar Ivănescu, București, 1998; Arleziana, postfață Sultana Craia, București, 2000; Găsește rima. Lacrima de cristal, București, 2000; Zâmbet de tigru, București, 2001; Ecoul clipei, postfață Bogdan Pascu, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Stanca, „Welcome December!”, RMB, 1994, 12 327; Andrei Gligor, Moarte, libertate și uimire, L, 1995, 3; Romul Munteanu, Victoria Milescu și poezia politică, „Azi” (suplimentul „Fețele culturii”), 1995, 798; Romul Munteanu, Un drum prin poezie, „Azi” (suplimentul „Fețele culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
autor și dincolo de îndreptățita mențiune istorico-literară cuvenită numelui său. SCRIERI: Îngerii pământului (în colaborare cu Nicolae Mihăescu), București, 1931; Arca lui Noe, București, 1937; Poemul sistemului solar, București, 1942; Arca lui Noe, îngr.și pref. Ovidiu Cotruș, București, 1974. Repere bibliografice: Ștefan Stănescu, în Antologia poeților tineri, îngr. Zaharia Stancu, București, 1934, 217-221; Vlaicu Bârna, „Arca lui Noe”, RP, 1937, 5 850; Dan Petrașincu, Emil Botta și Ștefan Stănescu, VL, 1937, 11; Cioculescu, Aspecte, 187-189; Horia Stamatu, „Arca lui Noe”, BVS
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
cu Mia Morogan), București, 1990. Traduceri: Jan Martenson, Aurul dragonului, București, 1991 (în colaborare cu Teodor Atanasiu), Moartea vizitează vrăjitoarele, București, 1992; Nicholas Luard, Capcană pentru o nălucă, București, 1993, Serialul Robespierre, București, 1995; Laurence Henderson, Carambol, București, 1994. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Lectură de vacanță, RL, 1980, 26; Sultana Craia, La revedere, pe cât mai curând!, LCF, 1980, 33; Dana Dumitriu, Un roman polițist, RL, 1980, 43; Ioan T. Morar, Consumați literatura de consum!, O, 1985, 47; Al. Dobrescu, Tandem, CRC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289449_a_290778]
-
va trebui să însoțească textele cu argumente capabile să combată acele practici. La poezia cultă H. lua în discuție cu deosebire limba, apreciind mai cu seamă versurile care tindeau să realizeze un echilibru între expresia populară și cea cultă. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 221-222; C. Loghin, Gheorghe Hurmuzachi, în Șaptezeci de ani de la înființarea Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, Cernăuți, 1932, 19-37; Dicț. lit. 1900, 443-444; Satco-Pânzar, Dicționar, 97-98. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287469_a_288798]
-
pildei morale. Pentru culoare locală, se insistă asupra graiului regional. SCRIERI: Fira, Timișoara, 1886; ed. Lugoj, 1913; Piatra credinței, Timișoară, 1894; ed. 2, Lugoj, 1913; Niță Panjăn, Lugoj, 1895; Lecuit, Lugoj, 1902. Traduceri: Robert Misch, Junii bătrâni, Timișoara, 1897. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, I, 302-303; A. E. Peteanu, Din galeria marilor dispăruți ai Banatului, vol. II: Coriolan Brediceanu, Lugoj, 1935; Suciu, Lit. băn., 110-116; Dicț. lit. 1900, 123-124. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
a timpului. SCRIERI: Inorogul nu moare, București, 1970; Prințul de aur, București, 1971; Societatea pentru crearea unui fond de teatru român (în colaborare cu Maria Lambucă), pref. Mircea Mancaș, Brașov, 1971; Capriciu, București, 1972; Dumnealui și Eva, București, 1973. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Constantin Cuza, „Inorogul nu moare”, RL, 1970, 33; Voicu Bugariu, „Inorogul nu moare”, AST, 1970, 9; Voicu Bugariu, „Prințul de aur”, AST, 1972, 1; Alex. Ștefănescu, „Prințul de aur”, LCF, 1972, 9; Valeriu Cristea, „Prințul de aur”, FLC
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
I. Jalea, Cecilia Cuțescu, Fr. Storck, D. Paciurea (cu „viziunile” himerice) sau „tânărul” Brâncuși („primitiv”, aspirând spre originalitate). SCRIERI: Florile iubirei, București, 1901; Quatrene, București, I-II, 1901-1903; Epigrame, București, 1908; Zale roșii, București, 1919; Aripi albe, București, 1932. Repere bibliografice: I. D. Caragiani, „Florile iubirei”, „Quatrene”, AAR, partea administrativă, t. XXIV, 1901-1902; D. C. Ollănescu [-Ascanio], „Quatrene”, AAR, partea administrativă, t. XXVI, 1903- 1904; Cincinat Pavelescu, Versuri. Epigrame. Amintiri. Corespondență, îngr. George Zarafu și Victor Crăciun, București, 1972, 339-348; M. Carp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
colaborare cu Radu Tudoran); Maurice Chevalier, Drumul meu și cântecele mele..., București, 1965 (în colaborare cu Mihai Berechet); Eugen Ionescu, Cântăreața cheală, în Eugen Ionescu, Teatru, I, îngr. și pref. Gelu Ionescu, București, 1970 (în colaborare cu Radu Popescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XI, 450-451; Piru, Panorama, 363-365; Ieronim Șerbu, Vitrina cu amintiri, București, 1973, 120; Popa, Dicț. lit. (1977), 102-103; Dinu Bondi, DRI, I, 231-235. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285813_a_287142]
-
cu umaniști batavi și flamanzi, îngr. și introd. Corneliu Albu, tr. Maria Capoianu, București, 1974; Ungaria. Atila, ed. bilingvă, tr., îngr. și introd. Antal Gyöngyvér, Iași, 1999; Hungaria. Chronicon, ed. bilingvă, tr., îngr. și pref. Maria Capoianu, București, 2002. Repere bibliografice: N. Iorga, Renegați în trecutul țărilor noastre și al neamului românesc, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXXVI, 1914; I. Lupaș, Doi umaniști români în secolul al XVI-lea, București, 1928; Șt. Bezdechi, Nicolaus Olahus, primul umanist de origine română, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele, București, 1939; Gustave Aimard, Robinson alpinist, București, 1930. Repere bibliografice: I. S. [Izabela Sadoveanu], „O primăvară”, VR, 1909, 2; G. Bogdan-Duică, „O primăvară”, R, 1909, 4; Scurtu, „O primăvară”, „Minerva”, 1909, 62; I. Bianu, „Mărturisiri”, AAR, t. XXV, 1912-1913; I. S. [Izabela Sadoveanu], „Mărturisenii”, VR, 1913, 2; Gala Galaction, Opinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
la fondatori. Mai este Însă un fapt ce merită reținut: o bună parte din opera lui K. Marx, inclusiv Capitalul, este tradusă În românește, altfel spus, accesul e mult mai facil la cunoașterea acestui mare gânditor. Cu toate acestea, referințele bibliografice În multe dintre lucrările de exegeză sociologică includ cu mult mai puțin din titluri opera lui K. Marx decât din scrierile altor sociologi netraduși. Și acum revenim la o chestiune esențială: lipsa oricărui interes din partea tinerilor cercetători pentru gândirea marxistă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
radicală, o construcție, În sensul autosau heteroidentificării culturale și/sau științifice a sociologiei de la Chicago. În analiza celor o sută de ani de sociologie, Abbott pornește de la revizuirea istoriografiei dedicate Școlii de la Chicago. Este vorba despre sinteza unui bogat material bibliografic În vederea documentării tradiției, despre metaanaliza punctelor de vedere diferite prin care această tradiție este abordată. Din cele peste douăzeci de referințe, se desprind două orientări diferite ale istoriografiei: istoriografii explicite, convenționale (explicite history), care reconstituie istoria Școlii prin intermediul analizei istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aceeași disponibilitate pentru interpretarea poeziei, romanului, eseului, teatrului sau jurnalului literar, oferind explicații revelatoare și dovedind putere de implicare în actul lecturii, ca formă superioară de redresare intelectuală și morală. SCRIERI: Lucruri, București, 1996; Carte de citire, București, 2003. Repere bibliografice: Vasile Bardan, Cartea de citire, carte de iubire, CC, 2003, 6-8. M. In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289671_a_291000]
-
II, Iași, 2001-2002 (în colaborare cu Radu Săplăcan), Eseu romanțat asupra neizbânzii, Iași, 2003; Cartea de la Runc, Bistrița, 2002 (în colaborare cu Gheorghe Pop și Ionel Tompa); Radu Săplăcan, Exerciții de balistică, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Sorin Gârjan). Repere bibliografice: Steinhardt, Monologul, 251-255; Laurențiu Ulici, Debuturi, RMB, 1992, 804; George Vulturescu, „Frigul și frica”, PSS, 1992, 10-11; Eugen Simion, N. Steinhardt mărturisitorul, L, 1993, 34; Al. Cistelecan, Expresionisme cu aghiasmă, „Euphorion”, 1993, 1; Adrian Popescu, Alegoria reînviată, ST, 1993, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
1997; Desenul din praf. Idei, autori, cărți, Iași, 1998; Chipul din apă. Între conceptual și senzorial, Iași, 1998; Narrative Poetry. The Mythical Mode, Iași, 2001; Dicționar SF (A-F), Iași, 2003; Dramatic Poetry. The Mythical Mode, I, Iași, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, Cu cărțile sub vremi, CL, 1999, 6; George Bădărău, Analiza povestirii, CL, 1999, 8; Constantin Coroiu, Prozatori americani în România, ALA, 1999, 471; Constantin Coroiu, Biografii și destine, „Evenimentul”, 1999, 2384, 2387; Petraș, Panorama, 496-498; Busuioc, Scriitori ieșeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
Traduceri: Salustiu, Războiul catilinar sau Conjurația lui Catilina și a soților săi, București, 1840; Victor Hugo, Mizerabilii, I-VI, București, 1862-1864 (în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu); Catilinarele sau Orațiunile lui Cicero contra lui Catilina, București, 1875. Repere bibliografice: Gaster, Lit. pop., 46; Rosetti, Dicț. cont., 202; Encicl. rom., III, 1263-1264; D. Bolintineanu, Scrisori din exil, NRL, 1909, 463-471, 514-519; Cornea, Alecsandrescu-Eminescu, 63-64; Alexandru Zanne, DML, I, 132; Teodor Vârgolici, D. Bolintineanu la „Popolul suveran”, RITL, 1969, 1; Christina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
constructorilor comunismului, București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud, București, 1958; Estetica în școlile de învățământ superior din RPR, Moscova, 1963; Conștiințe curate, București, 1972; Scurtcircuit, București, 1983. Repere bibliografice: Aurel Baranga, Realism în artă, „Revista literară”, 1947, 23; Margareta Bărbuță, Poemul luptei comuniștilor, CNT, 1958, 37; Mihnea Gheorghiu, „Anii negri”, GL, 1958, 41; Traian Liviu Birăescu, „Anii negri”, O, 1958, 10; Nicolae Velea, „În lumea contrastelor”, GL, 1958, 51
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
mici, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Ioan Covaci); Gottfried Keller, Poezii, București, 1975; Zâna Onda. Basme clasice germane, București, 1975; Benno Pludra, Lüt Matten și scoica albă, București, 1977; Theodor Storm, Poezii, București, 1979. Repere bibliografice: Ov. Râureanu, „600 de milioane de oameni liberi”, VR, 1955, 2; Leonard Gavriliu, În căutarea emoției estetice, O, 1957, 3; Alec Chelaru, Ceva despre poezia de dragoste, LCF, 1961, 4; Demostene Botez, „Și ziua ard stelele”, LCF, 1961, 11; H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Sabina Russo, București, 1998; Poveștile pădurii, Iași, 1999. Traduceri: Henri Troyat, Întâlnirea, București, 1995 (în colaborare cu Ion Gârbă), Sfârșit de vacanță, Iași, 1999; Charles Perrault, Pantofiorul Cenășeresei, Galați, 1997; Maurice Leblanc, Edith cu gâtul de lebădă, București, 1999. Repere bibliografice: Mihai Duțescu, O voce distinctă, R, 1978, 3; Alina Iacobitz, Virginia Carianopol, „Tapiserii cu lună”, CL, 1978, 6; Grigore Mureșan, „Deasupra lumii lunecând”, CNT, 1981, 6; Sultana Craia, „Vânătoarea de foc”, CNT, 1986, 22; Popa, Ist. lit., II, 575. D.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
prețios și lipsit de culoarea mahalalelor pentru care M. arătase anterior că are, literar vorbind, pregătirea necesară. SCRIERI: Yesterday, București, 1990; Anno Domini 1989, București, 1991; Haimanaua, București, 1994; Părintele Mavrodin, București, 1996; Pedeapsa, București, 1997; Champs-Elysées, București, 1998. Repere bibliografice: Bogdan Popescu, Goana după libertate, CC, 1994, 12; Bogdan Popescu, Pledoarie pentru fericirea eternă, CC, 1996, 6-7; Narcis Zărnescu, Transhumanța ca nevroză istorică, VR, 1998, 4-5; Vasile, Proza, 176-181. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288195_a_289524]
-
Poveste de dragoste, București, 1951; Rădăcinile bucuriei, București, 1954; ed. (Podul amintirilor), București, 1963; Nuntă în stepă, București, 1955; Izgonirea din rai, București, 1956; Hoțul, București, 1957; Urmărirea, București, 1966; Itinerarii critice, București, 1971; Vitrina cu amintiri, București, 1973. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, II, 450-453, VI, 295; Șerban Cioculescu, „Dincolo de tristețe”, „Jurnalul”, 1940, 181; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 966; Al. Piru, „Oamenii visează pâine”, VR, 1945, 11-12; Dan Petrașincu, „Oamenii visează pâine”, „Victoria”, 1945, 162; Geo Șerban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
Paul Miclău, București, 1997; Proze, București, 1998; Ecosofia, București, 2001; Îmblânzirea fiarei din om sau Ecosofia, București, 2001; Sub 50 de stele, București, 2002; Convorbiri în amurg, București, 2002; Cinci jurnale de bord și coroana de spini, București, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Solomon, Elogiul pământului natal, GL, 1955, 39; Eugen Atanasiu, „Întoarcerea în patrie”, RMB, 1955, 3430; Victor Bârlădeanu, Două cărți despre realitatea sovietică, CNT, 1957, 4; Ion Dodu Bălan, „Ritmuri contemporane”, LCF, 1960, 9; Dumitru Micu, „Ritmuri contemporane”, CNT, 1960
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Cocor, Paris, 1951; Zaharia Stancu, Le Nu-pieds, Paris, 1951; Eusebiu Cămilar, Dans le brouillard, pref. Louis de Villefosse, Paris, 1952; Leș Premièrs poèmes de Tristan Tzara, suivis de cinq poèmes oubliés, Paris, 1965; Anthologie de la poésie roumaine, Paris, 1968. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 448-450; Șasa Până, Claude Sernet, ,,Unirea”, 1948, 153; Eugen Jebeleanu, Claude Sernet, CNT, 1968, 13; Șerban Cioculescu, La moartea poetului, GL, 1968, 14; Ștefan Roll, Ospățul de aur, pref. Al. A.Philippide, București, 1968
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Chișinău, 1982; Pădure, verde pădure, Chișinău, 1982; Mereu ucenic, Chișinău, 1984; Plină cu minuni ograda..., Chișinău, 1984; Ce-avem mai scump, Chișinău, 1985; Să fim sănătoși, Chișinău, 1986; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1987; Stări și prestări, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 213-220; Eliza Botezatu, „Plină cu minuni ograda...”, „Moldova”, 1986, 8; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare socială, Chișinău, 1988, 250-261; Andrei Hropotinschi, Unicul, vulcanicul Valentin Roșca, „Basarabia”, 1993, 4; Ion C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
stagiunii din 1866: repertoriul necorespunzător, format din localizări și imitații, lipsa de pregătire a actorilor, punerea în scenă nesatisfăcătoare etc. Într-o recenzie la Tentamen criticum el combate exagerările etimologiste ale lui A. T. Laurian și tot el alcătuiește note bibliografice, comentează stilul gazetelor din București, se ocupă de cele mai vechi poezii satirice românești, scrie un studiu asupra spătarului Nicolae Milescu, compune versuri. Un foileton excelent, intitulat Scene din pasagiu, în care sunt surprinse elemente caracteristice ale boemei bucureștene, pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289511_a_290840]