52,225 matches
-
Regatul Unit și Germania. Presa română și cea străină au comentat în mod viu atitudinea diplomaților români, atrăgând atenția (și afirmația este valabilă chiar pentru acele organe de presă care au negat o astfel de poziție din partea diplomaților români) asupra intenției guvernului de a realiza o revizuire a componenței personalului diplomatic românesc și, în acest context, de a proceda la înlocuirea șefilor unor oficii diplomatice de peste hotare, cunoscuți pentru atașamentul față de fostul titular al Ministerului afacerilor străine. Intențiile guvernului erau cunoscute
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
diplomaților români) asupra intenției guvernului de a realiza o revizuire a componenței personalului diplomatic românesc și, în acest context, de a proceda la înlocuirea șefilor unor oficii diplomatice de peste hotare, cunoscuți pentru atașamentul față de fostul titular al Ministerului afacerilor străine. Intențiile guvernului erau cunoscute, de altfel, în capitala României. Armand Călinescu, un om foarte bine informat afirma că "la externe se va face o mare mișcare în diplomație". În ciuda evidenței, diverși împuterniciți ai guvernului au dezmințit atât existența atitudinilor mai sus
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
de altfel, în capitala României. Armand Călinescu, un om foarte bine informat afirma că "la externe se va face o mare mișcare în diplomație". În ciuda evidenței, diverși împuterniciți ai guvernului au dezmințit atât existența atitudinilor mai sus evocate, cât și intențiile privind epurarea corpului diplomatic românesc. Reprezentanțelor diplomatice peste hotare li s-a cerut să facă același lucru. Demiterea lui Titulescu a coincis cu plecarea a două personaje cheie din Ministerul Afacerilor Străine: Savel Rădulescu și Mihail Arion. Primul nu a
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
din statutul de diplomați. Este adevărat că multora dintre șefii de misiuni rechemați li s-a încredințat, după un răstimp mai scurt sau mai îndelungat, conducerea altor misiuni diplomatice sau diferite responsabilități în Centrala Ministerului Afacerilor Străine. Faptul confirma însa intenția primului ministru de a proceda la o revizuire a personalului diplomatic românesc, cu precădere a aceluia lucrând în exterior, și atesta, în același timp, imposibilitatea de a o face în formele și la dimensiunile preconizate. Rechemarea și mutarea unor diplomați
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Dunării nu făcea parte din Dobrogea, menținerea suveranității României asupra gurilor Dunării era mai mult decât discutabilă, dacă după pierderea Basarabiei mai pierdea și Dobrogea. În cadrul unei audiențe, regele Boris III al Bulgariei l-a informat pe Eugen Filotti asupra intențiilor sovietice, ceea ce a determinat partea română să accelereze ritmul tratativelor pentru a rezolva conflictul înainte ca Uniunea Sovietică să intervină în mod mai activ. La 7 septembrie 1940 s-a semnat Tratatul de la Craiova care încheia tratativele care duraseră aproape
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
vaste în răsărit. Totuși, planurilor lui Piłsudski li s-au opus alți influenți politicieni de la Varșovia, cel mai cunoscut fiind Roman Dmowski, care erau în favoarea creării uni stat polonez național puternic. Mai trebuie spus că Polonia nu a avut niciodată intenția să se alăture intervenției aliate în războiul civil rus, nici nu a dorit să cucerească Rusia, (așa cum făcuse în secolul al XVII-lea, în timpul războiului din 1605-1618). Mai mult chiar, după ce albii au refuzat să recunoască noul stat polonez, forțele
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
război, seceta din anii 1945-1946 și, mai cu seama, colectarea forțată a produselor agro-alimentare de la țăranii basarabeni, au provocat o seceta fără precedent, ce a curmat viața multor locuitori ai Basarabiei, inclusiv a celor din Baraboi. După combaterea secetei, cu intenția de a-i intimida pe țărani și a-i obliga, în acest fel, să accepte colectivizarea, conducerea statului sovietic a pus în funcțiune mecanismul deportarilor în masă. Au fost deportate 22 de familii, în total 107 persoane În satul Baraboi
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
din nou Tudor Vianu, Eugen Lovinescu, Șerban Cioculescu, Mihai Ralea („Carte mare în sensul larg al culturii românești”), Radu Cioculescu sau K. H. Zambaccian („Artele pe vremea lui Napoleon”). Fiecare „viață” a „Revistei române” a avut una sau mai multe intenții/direcții, revista lui Odobescu era pentru științe, litere și arte, cea din 1902 avea ca scop politica și literatura, cea interbelică se autodefinea drept publicație lunară de studii, informații și cercetări iar „Revista română” din timpul războiului se raporta, ca
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Cumpărători erau Petrache (Petros) Serafim și fratele său Dr. Ioan Serafim. Petros Serafim fusese dragoman (traducător) pe lângă ambasada Franței la Constantinopol, În 1812 el fusese trimis ca tâlmaci pe lângă Napoleon Bonaparte, în timpul campaniei sale din Rusia. După înfrângere, a avut intenția de a se întoarce la Constantinopol, dar s-a oprit la București, unde s-a însurata cu o româncă, Maria, cu care a avut cinci fete. Fratele său, Dr. Ioan Serafim, doctor în medicină la Paris, s-a stabilit și
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
ianuarie 2007, Moshe Katsav a fost suspendat temporar din funcție la cererea sa, de către Knesset. Parlamentul l-a desemnat ca președinte interimar pe președintele său, Dalia Itzik. Încă din august 2006, Colette Avital, deputată a Partidului Muncii, și-a anunțat intenția de a candida pentru funcția de președinte al Israelului. Acest fapt a reprezentat o dublă premieră în politica israeliană: pentru prima dată, o femeie vrea să devină șef de stat și pentru prima dată un om politic de origine română
Colette Avital () [Corola-website/Science/306023_a_307352]
-
o bună alegere pentru israelieni. "O femeie ar putea aduce pentru acest post un comportament mai calm. La ora actuală, când sunt atâtea probleme și scandaluri la noi, o femeie ar putea să liniștească puțin țara". Ea și-a anunțat intenția de a conduce negocierile cu palestinienii și a aduce pacea și armonia între diferitele componente ale poporului israelian. Colette Avital este președinta Asociației de Prietenie Israel-România și a asociației evreilor originari din România. Ea a declarat că în cazul în
Colette Avital () [Corola-website/Science/306023_a_307352]
-
de zece luni construirea de așezări evreiești pe teritoriul Cisiordaniei, apoi a reluat-o. A trebuit să facă față la expedițiile așa-numitelor "flotile ale păcii" organizate de activiști pro-palestineni din Israel și mai ales din străinătate, care au avut intenția de a străpunge blocada navală impusă de Israel Fâșiei Gaza controlate de mișcarea islamistă Hamas. Incidentul asaltării de către soldați israelieni a unei asemenea misiuni a vasului turcesc Marmara, și în care au fost omorâți câțiva din militanții musulmani din Turcia
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
armonios integrate în farmecul orașului Riga, monumentul a rămas practic neatins atât în timpul ocupației germane a Letoniei, dintre 1940 și 1945, cât și a celei sovietice, care a fost un pic mai lungă, 1945 - 1991. Deși au existat mai multe intenții clare ale sovieticilor de demolare a monumentului, totuși acesta a scăpat neatins datorită mai multor factori. Un element esențial ar fi fost apărarea monumentului, chiar în fața lui Stalin, de către faimoasă sculptoriță sovietică Vera Muhina (1889 - 1953), care fusese nu numai
Monumentul Libertății din Riga () [Corola-website/Science/306065_a_307394]
-
vechiul nume. Cei patru elevi au fost acuzați de „huliganism grav în grup". De atunci, relațiile dintre guvernele Republicii Moldova și României sunt tensionate, Vladimir Voronin acuzând România de "imperialism", chiar dacă oficial, președintele Voronin și președintele Traian Băsescu și-au declarat intenția de a îmbunătăți colaborarea bilaterală. Antiromânismul s-a mai manifestat în Republica Moldova prin refuzul guvernului de a reveni la denumirile moldovenești inițiale ale mai multor localități rusificate fie în perioada imperială rusă (1812-1917) fie în perioada sovietică (1940-41 și 1955-91
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
planificat să se unească sub denumirea de "Province Italiane unite" (Provinciile Italiene unite), ceea ce l-a determinat pe Papa Grigore al XVI-lea să ceară ajutorul Austriei împotriva rebelilor. Metternich l-a avertizat pe Ludovic-Filip că Austria nu are nici o intenție de a lăsa problemele italiene să continue și că intervenția franceză nu ar fi tolerată. Ludovic-Filip a oprit orice ajutor militar și chiar a arestat patrioții italieni ce trăiau în Franța. În primăvara anului 1831, armata austriacă a început să
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
ia de la localnici. Emisă la Laterano (Romă), o întărește pe cea din 1213 în ceea ce privește dijmele. Această adaugă: Acest document demonstrează faptul că Țara Bârsei nu era, la acea vreme, populată cu unguri sau secui, iar aceștia nu aveau nici măcar în intenție așa ceva. Prin ea se confirmă din nou cea din 1211 și sunt adăugate scutiri de vămi, la trecerea cavalerilor teutoni prin țară secuilor sau țară blacilor: De asemenea,
Diploma Cavalerilor Teutoni () [Corola-website/Science/306226_a_307555]
-
fuseseră prieteni în anii 1820, pe când aceștia locuiau în Copenhaga. În jurnalele sale de călătorie, Andersen a ținut cont de convențiile contemporane despre scrierile de călătorie, dar a dezvoltat întotdeauna specia în așa fel încât să i se potrivească propriilor intenții. Fiecare dintre jurnalele sale combină prezentările documentare și descriptive ale locurilor pe care le-a văzut cu digresiuni filozofice asupra unor subiecte cum ar fi statutul unui autor, imortalitatea și natura ficțiunii în raportul literar de călătorie. Unele jurnale, cum
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
englez în viață. Zece ani mai târziu Andersen a vizitat din nou Anglia, dar de data aceasta avea ca scop să-l viziteze direct pe Dickens. El a stat la Dickens cinci săptămâni, fără a părea să fie conștient de intenția lui Dickens de a-l determina să plece. După această vizită corespondența dintre cei doi s-a întrerupt la alegerea lui Dickens, Andersen neînțelegând niciodată ce s-a întămplat. Andersen a căzut din pat și a fost grav rănit. Nu
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
mercantilismul, doctrină economică bazată protejarea monopolurilor din comerț și controlul statului asupra manufacturilor. Sub acest sistem, coloniile nou înființate trebuiau să crească bogăția metropolei. Ele reprezentau o o sursă de materii prime și o piață de desfacere pentru produsele metropolei. Intenția urmărită era ca exporturile metropolei să fie mai ridicate decât importurile din colonii, rezultă că metropola vinde mai mult decât cumpără, deci capitalul rămas în metropola va crește. Deoarece acest sistem economic presupunea controlul strict al guvernământului, Anglia a început
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
Răsăriteană cu restul Reichului, traversând Coridorul Polonez. Polonia a respins acest proiect, temându-se că o acceptare a pretențiilor germane ar duce la pierderea independenței după modelul ceh. Polonezii au refuzat să negocieze cu Hitler, neavând încredere în bunele sale intenții. În același timp, cooperarea Germaniei cu naționaliștii ucraineni antipolonezi din OUN (Організація Українських Націоналістів) a scăzut și mai mult credibilitatea politicii externe germane în ochii polonezilor. Britanicii erau conștienți de izolarea Poloniei. Pe 30 martie, Polonia a primit garanții din partea
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
începute, operă atât de necesară consolidării statului nostru. Nu trebuie să așteptăm ca o primejdie din afară unită cu o frământare interioară să prindă statul nostru într-o situație mai grea decât aceea din 1907"”. Totuși, după liniștirea răscoalei aceste intenții au fost trecute în plan secundar, astfel încât la declanșarea crizei balcanice din 1912, percepția generală era că România nu avea instrumentul adecvat pentru a-și îndeplini obiectivul politic propus. Nicolae Iorga aprecia că o acțiune militară era dificilă, întrucât „"noi
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
cei doi ani care au urmat ambele tabere vor depune eforturi intense pentru atragerea României de partea lor. Pe de altă parte, nici noul rege Ferdinand nici primul-ministru Ion I.C. Brătianu - ale cărui simpatii înclinau spre Antantă - nu aveau vreo intenție de a abandona starea de neutralitate până în momentul în care cursul războiului devenea clar și ei puteau fi siguri că-și vor realiza obiectivele naționale. La 1 octombrie 1914 la Sankt Petersburg a fost semnat un acord secret ruso-român - Convenția
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
Antonescu un automobil de lux. "Dar România nu era, în acel moment un stat capabil să ducă un război de anvergură la distanțe mari de țară și, sigur, rezultatele s-au și văzut”. La 2 ianuarie 1942, Antonescu a anunțat intenția de a participa la campania din primăvară cu un prim eșalon de zece divizii și cu un al doilea de 5-6 divizii. Aceasta însemna că România urma să desfășoare pe frontul de Răsărit toate tipurile de trupe, cu un efectiv
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
de zece divizii și cu un al doilea de 5-6 divizii. Aceasta însemna că România urma să desfășoare pe frontul de Răsărit toate tipurile de trupe, cu un efectiv de circa jumătate de milion de militari. Luând cunoștință de această intenție, generalul Iacobici a avertizat, la 8 ianuarie 1942, asupra consecințelor și a propus reducerea primului eșalon la 8 divizii și netrimiterea celui de-al doilea eșalon, pentru a nu se da lui Hitler „o poliță în alb“ și a se
Iosif Iacobici () [Corola-website/Science/304870_a_306199]
-
era extrem de important să mențină petrolul românesc departe de germani. Garanțiile britanice ar fi trebuit inițial să blocheze orice mișcare de amenințarea a germanilor la adresa României. Polonia a fost adăugată garanțiilor date României ca un tertip care să ascundă adevăratele intenții ale Londrei. Abia în aprilie 1939 a devenit evident că Polonia era principala țintă a germanilor. Garanțiile britanice date Poloniei priveau numai independența țării, nu și integritatea teritorială. Istoricul Stephen Borsody afirmă în lucrarea sa "The New Central Europe": Scopul
Trădarea occidentală () [Corola-website/Science/304855_a_306184]