51,074 matches
-
dar s-au desfășurat aici într-un ritm lent. Autonomia largă de care beneficia nobilimea l-a împiedicat pe împărat să-și pună aici în practică reformele în toate domeniile. Asa au fost frânate în acea perioadă în Ungaria și reformele sale privitoare la evrei. Speriat de amenințările de răzmeriță din 1790 Iosif al II-lea a fost nevoit, până la urmă, să anuleze aproape toate măsurile novatoare pe care le hotărâse. Caracterul rural al colectivității evreiești (doar 15% din evrei locuiau
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
500 membri, restul erau risipiți în grupuri de câteva familii izolate) și starea de sărăcie generală a țării au încetinit mult procesul de formare a unei burghezii citadine evreiești înstărite, precum aceea care a aderat la ideile Haskalei și ale Reformei religioase iudaice din Prusia și alte regate și principate germane. Societatea maghiară rămânea divizată într-o stratificare socială rigidă si bazată pe privilegii de clasă, structură care împiedica în mod aproape inerent mobilitatea socială și fermentarea ideilor. Imparatul a ordonat
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
din motive naționale, a redus substanțial intervenția de sus a puterii austriece în ordinea comunitară, aceasta spre deosebire de restul Europei centrale, unde autoritățile au impus evreilor și rabinilor lor introducerea învățământului liceal și superior, încurajarea agriculturii, înrolarea în armată și alte reforme menite să transforme pe membrii comunităților mozaice în supuși utili statului Elita rabinică din Ungaria s-a orientat după modelul din Boemia și Moravia, unde s-a dezvoltat o formă moderată și tradițională a mișcării Haskala, care a ființat în
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
diferite situații hotărâtoare. Istoricul religiei și sociologul israelian, originar din Ungaria, Yaakov Katz, a semnalat că confruntarea dintre modernizatori și tradiționaliști între evreii din Ungaria s-a aprins încă de la începutul secolului al XIX-lea, înainte de ivirea condițiilor sociale prielnice reformelor, și aceasta datorită personalității puternice a celor doi rabini menționați. Iar când situația evreilor din Regatul maghiar s-a ameliorat din punct de vedere economic și al condiției sociale, acest conflict „s-a ascuțit într-o măsură fără precedent”. În
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
când situația evreilor din Regatul maghiar s-a ameliorat din punct de vedere economic și al condiției sociale, acest conflict „s-a ascuțit într-o măsură fără precedent”. În anii 1820 a început în Ungaria perioada cunoscută ca Anii de reformă, care s-a însoțit de trezirea sentimentelor naționale și de tentative de modernizare. Măsuri discriminatoare față de evrei au fost treptat înlăturate, și ei au început să se integreze în viața economică, să emigreze de la sat la oraș, și să devină
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
care își practică sau nu religia.” În deceniile următoare, dorința de a se integra a devenit principalul motor al mișcării pentru promovarea schimbărilor în cultul religios. Exista o clară concordanță între aderarea evreilor la cluburile naționale maghiare (vezi și îmbrățișarea reformelor în cult. În anul 1827 a luat ființă la Pesta primul minyan din Ungaria, desfășurat după stilul vienez „Nusah Vina”. El a devenit sinagogă de sine stătătoare în anul 1830. De acolo reforma cultului iudaic s-a răspândit în alte
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
la cluburile naționale maghiare (vezi și îmbrățișarea reformelor în cult. În anul 1827 a luat ființă la Pesta primul minyan din Ungaria, desfășurat după stilul vienez „Nusah Vina”. El a devenit sinagogă de sine stătătoare în anul 1830. De acolo reforma cultului iudaic s-a răspândit în alte orașe. Michael Silber scrie că Nusah Vina, reforma în versiunea vieneză, - care preconiza schimbări precum rostirea predicilor în limba locală, introducerea corului la serviciul divin. ținerea nunților în interiorul sinagogii, postarea podiumului de citire
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
ființă la Pesta primul minyan din Ungaria, desfășurat după stilul vienez „Nusah Vina”. El a devenit sinagogă de sine stătătoare în anul 1830. De acolo reforma cultului iudaic s-a răspândit în alte orașe. Michael Silber scrie că Nusah Vina, reforma în versiunea vieneză, - care preconiza schimbări precum rostirea predicilor în limba locală, introducerea corului la serviciul divin. ținerea nunților în interiorul sinagogii, postarea podiumului de citire a Torei - „bamá”- imediat în fața altarului, - este cea care a cântărit cel mai mult în
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
doua generații de reformiști evrei din Germania, ca de pildă rabinul reformat Abraham Geiger, a fost cu totul marginală în Ungaria. În anii revoluției din 1848 împotriva dominației habsburgice au apărut în câteva localități grupări de evrei care militau pentru reforma radicală: În centrul acestei mișcări stătea "Asociația reformată din Pesta" sub conducerea rabinului Itzhak Einhorn (Horn Ede), care era inspirat de cărțile rabinului Samuel Holdheim. Reformiștii radicali au activat cu și mai mare elan după apelul Adunarii Naționale a revoluționarilor
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
1849-1849.În 1850 autoritățile austriece au cerut comunităților evreiești să propună sisteme de organizare oficială a cultului și a învățământului. Rabinul Meir Eisenstaedter, unul din fruntașii evreimii ortodoxe, sperase că reprimarea revoluției va readuce țara la situația dinaintea Anilor de reformă. El a cerut ca puterea să sprijine autoritatea rabinilor tradiționali în combaterea factorilor "eretici" din comunitățile lor, cum a fost în vremea lui Hatam Sofer, și să lase învățământul evreiesc în mâini particulare, în cadrul tradițional de Talmud Tora. Administrația austriacă
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
uniform pe cuprinsul Ungariei: în nord estul regatului maghiar, în zona de așezare pe care evreii o numeau în idiș Unterland (Interland) sau în ebraică Galil tahton,în estul Slovaciei, estul Transcarpației, Maramureș, nordul Transilvaniei, regiuni mai sărace și izolate, reformele aproape că nu s-au făcut simțite. Locuitorii evrei din Unterland, veniți în mare parte din Galiția, și care și au păstrat specificul tradiționalist, au putut cu ușurință să se eschiveze de a-și trimite copiii la puținele școli care
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
22 februarie 1871. Existau patru categorii de astfel de comunități: comunități mici care s-a dezlipit de congregațiile lor matcă din cauza unor dispute locale, dar au ales să adere la organul administrativ al curentului opus; congregații care au adoptat unele reforme moderate înaintea schismei,dar au continuat să adopte un stil de viață ortodox, fără a fi înclinate spre niciuna din taberele rivale; de asemenea, unele comunități neo-ortodoxe influențate de ideile lui Hildesheimer, și care nu împărtășeau ideile majorității ortodoxe,și
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
se elimină confuzia dintre i și j, precum și dintre u și v. În 1832, Academiei i se atribuie oficial rolul de garantă a standardului limbii, iar ortografia se instituționalizează. Apariția ediției a VI-a a Dicționarului Academiei reprezintă o ultimă reformă, printre altele cu adoptarea transcrierii ai ca în "mais" „dar” a vocalei /ɛ/ transcrisă până atunci oi în terminațiile verbale "-ais, -ait, -aient" și în nume de popoare ca "Français". Tot în secolul al XIX-lea se extinde învățământul public
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
m din "faim" „foame” este prezent și în "famine" „foamete”, "famélique" „famelic” și "affamé" „înfometat”. Pe lângă aceasta, imaginea cuvântului permite diferențierea omofonelor, de exemplu "faim" vs. "fin" „fin” vs. "feint" „prefăcut”. După apariția dicționarului din 1835 al Academiei, propunerile de reformă în sensul simplificării prin apropierea grafiei de pronunțare nu încetează, dar apar în condițiile în care ortografia este deja foarte bine fixată, inclusiv în masa tot mai mare a oamenilor școlarizați. Apar multe propuneri de reformă, uneori din partea unor mișcări
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
al Academiei, propunerile de reformă în sensul simplificării prin apropierea grafiei de pronunțare nu încetează, dar apar în condițiile în care ortografia este deja foarte bine fixată, inclusiv în masa tot mai mare a oamenilor școlarizați. Apar multe propuneri de reformă, uneori din partea unor mișcări organizate, alteori individuale, se creează comisii oficiale care discută reforme sprijinite de guvern, și au loc polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
încetează, dar apar în condițiile în care ortografia este deja foarte bine fixată, inclusiv în masa tot mai mare a oamenilor școlarizați. Apar multe propuneri de reformă, uneori din partea unor mișcări organizate, alteori individuale, se creează comisii oficiale care discută reforme sprijinite de guvern, și au loc polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
din partea unor mișcări organizate, alteori individuale, se creează comisii oficiale care discută reforme sprijinite de guvern, și au loc polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers de reformă. Se înființează organisme oficiale care
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers de reformă. Se înființează organisme oficiale care studiază problema și fac propuneri. În 1990, acestea sunt discutate cu Academia, care le acceptă, la fel ca organismele oficiale din Provincia Québec
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers de reformă. Se înființează organisme oficiale care studiază problema și fac propuneri. În 1990, acestea sunt discutate cu Academia, care le acceptă, la fel ca organismele oficiale din Provincia Québec și din Belgia care se ocupă de limba franceză, și sunt publicate
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
recomandate. Lipsa de consens și, prin urmare, eșecul reformării ortografiei se datorează concepțiilor de bază foarte diferite ale tradiționaliștilor și reformiștilor. Primii văd în ortografie în primul rând un patrimoniu la care țin dintr-un sentiment patriotic. Un adversar al reformei, scriitorul Philippe de Saint Robert, critică punct cu punct rectificările din 1990 din punct de vedere lingvistic și conclude că „ortografia actuală a limbii franceze provine dintr-o convenție de scriere fonetică și ideografică profund înrădăcinată în istorie”, că „stabilitatea
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
André Chervel că în cei 20 de ani anteriori nivelul însușirii ortografiei a scăzut într-atâta, încât „ortografia deficientă devine o barieră în calea angajării la muncă, o frână în evoluția în carieră”. De aceea, André Chervel pledează pentru o reformă mai radicală decât cea din 1990, cu argumentul că aceasta ar fi de fapt continuarea tradiției, cea a schimbărilor continue până în 1835, dar oprite după aceea. Reforma ar fi necesară pentru că, după părerea sa, „nu se poate accepta fractura ortografică
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
o frână în evoluția în carieră”. De aceea, André Chervel pledează pentru o reformă mai radicală decât cea din 1990, cu argumentul că aceasta ar fi de fapt continuarea tradiției, cea a schimbărilor continue până în 1835, dar oprite după aceea. Reforma ar fi necesară pentru că, după părerea sa, „nu se poate accepta fractura ortografică a societății și nu se poate lăsa un număr tot mai mare de tineri francezi în situație de inferioritate sau de eșec față de scrierea limbii naționale”. Publicul
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
rangul de general-locotenent (Feldmarschalleutnant) pe 14 ianuarie 1801. Din martie a anului a fost însărcinat de Arhiducele Karl cu funcția de șef general de cartier al armatelor din Germania și Italia (până în aprilie 1805), cu mandatul, de a începe o reformă a armatei. Dar s-a dovedit, că Petru n-a fost o alegere bună pentru acest proiect, din cauza atitudinei sale foarte conservatoare. Cu toate acestea, a fost designat pe data de 7 octombrie 1803 deținător al regimentului de infanterie maghiar
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
tenace revoltă poloneză din mijlocul secolului al XIX-lea a izbucnit în sectorul rus, în ianuarie 1863 (Insurecția poloneză din Ianuarie). În urma înfrângerii dezastroase a Rusiei în războiul Crimeei, guvernul țarului Alexandru al II-lea a adoptat o serie de reforme liberale, inclusiv eliberarea iobagilor pe tot cuprinsul imperiului. Marea impunere a reformelor financiare din Polonia a stârnit ostilitate printre nobili și într-un grup de intelectuali influentați de Karl Marx și liberalul rus Alexander Herzen. Revolta deschisă din ianuarie de către
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
sectorul rus, în ianuarie 1863 (Insurecția poloneză din Ianuarie). În urma înfrângerii dezastroase a Rusiei în războiul Crimeei, guvernul țarului Alexandru al II-lea a adoptat o serie de reforme liberale, inclusiv eliberarea iobagilor pe tot cuprinsul imperiului. Marea impunere a reformelor financiare din Polonia a stârnit ostilitate printre nobili și într-un grup de intelectuali influentați de Karl Marx și liberalul rus Alexander Herzen. Revolta deschisă din ianuarie de către Congresul Poloniei nu a reușit să câștige sprijin extern. După zdrobirea insurecției
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]