51,462 matches
-
spirit critic și cu moderație! Discerne fără greș tot ceea ce poate aduce omului folosirea cotidiană a vinului bun și tot ceea ce îi datorează civilizația. Un băutor de apă n-ar fi putut niciodată să ne încânte în asemenea fel, întrucât stilul său plat și plictisitor ar fi avut de suferit din cauza tristei sala abstinențe. Așadar, beți cum se cuvine și citiți cu plăcere! Hubert MONTEILHET, scriitor și critic gastronomic Introducere DE LA ATTICA LA PACIFIC Născută în Orient, ca și cultura și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nostalgic al Thraciei”. Într-un fel sau altul, toată eseistica lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor. „Ideea thracică”, figură matricială a spiritualității naționale, a „preformat” elementele frumosului românesc, imprimându-i „stilul pământului”, în timp ce ideea romană și cea bizantină, selectate prin afinitate, i-au determinat și precizat caracterele. Expresie a „sufletului colectiv”, definit prin sentiment cosmic, ataraxie și idealism, creația autohtonă manifestă echilibrul senin în care se rezolvă, sub semnul melancoliei, tensiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
lui Pârvan, eseistul a contribuit la consolidarea mitului tracic, avatar interbelic al celui dacic. Fără să realizeze o teorie a culturii de consistența celei a lui Blaga, B. a abordat domeniul cu febrilitatea imaginativă a poetului. Fastul lexical și solemnitatea stilului, procesiunea sărbătorească a ideilor, cadența muzicală a frazelor, poza oraculară exercită o subtilă persuasiune asupra cititorului. Pentru Dan Botta, lumea devenea reală când începea să-și reveleze structurile ei profunde; adică, atunci când ochiul minții începea să desprindă, înapoia aparențelor, imaginile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
fluturașul). „Jeu volant", adică „jocul zburător" este adevăratul strămoș al jocului cu mingea cu pene a apărut în Europa, în secolul al XVIIlea. La început, s-a practicat într-un cadru restrâns, în curțile regale si domnești, deși îmbrăcămintea în stil „rococo", conform modei de atunci, influența negativ dinamismul și amplitudinea mișcărilor. La început, fluturașul era făcut din plută și pene de găina. În timp, accesoriile au fost îmbunătățite. Mingea era echipată cu pene albe și negre alternativ, pentru a fi
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
ocuparea unor poziții cât mai bune, din care, în cel mai scurt timp, pot fi inițiate acțiuni de atac sau se pot-anihila, cât mai ușor, atacurile adverse. Comparativ cu alte jocuri sportive, în care pentru execuțiile procedeelor tehnice există diferite stiluri, în jocul de badminton, din cauza numărului redus de procedee tehnice, nu se poate vorbi de stil de execuție. Referitor la tipurile de jucători, se cunosc două: de atac și de apărare. Indiferent de împărțire, toți jucătorii trebuie să posede calități
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
acțiuni de atac sau se pot-anihila, cât mai ușor, atacurile adverse. Comparativ cu alte jocuri sportive, în care pentru execuțiile procedeelor tehnice există diferite stiluri, în jocul de badminton, din cauza numărului redus de procedee tehnice, nu se poate vorbi de stil de execuție. Referitor la tipurile de jucători, se cunosc două: de atac și de apărare. Indiferent de împărțire, toți jucătorii trebuie să posede calități fizice complexe si să cunoască bine procedeele tehnice și tactice de atac și de apărare. Pentru
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
fluturașul cât mai departe de adversar obligându-l să se miște mult pe teren. O excepție de la această regulă este atunci când aveți un adversar înalt, să încercați execuția unui smash direct spre corpul acestuia. Studiați forța, slăbiciunile, loviturile preferate și stilul de joc al adversarului. Folosiți aceste informații spre avantajul propriu. Scopul pe care trebuie să-l urmărim este de a determina adversarul sa execute un retur slab, cum ar fi o lovitura backhand slaba din partea de fund a terenului. Daca
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Ceea ce puteți face este - să folosiți corzi subțiri la o tensiune mai scăzuta. Sau puteți folosi corzi subțiri la o tensiune mai ridicată pentru mai mult control. Racordarea unei rachete nu ține numai de calcule matematice, trebuie să cunoașteți propriul stil de joc, punctele forte și pe cele slabe, apoi se racordează racheta. Nu exista un tip de racordare a rachetei comună pentru toți jucătorii. 8.4. Încălțămintea de Badminton O încălțăminte buna pentru badminton trebuie sa asigure priză, protecție și
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
al câtorva societăți științifice, printre care Societatea Geografică Română. Încă din tinerețe M. se lasă cucerit de farmecul poveștilor și legendelor populare, pe care le va prelua și repovesti în pagini cu o mare circulație în Transilvania. Relatate într-un stil îngrijit, în tonul și cu fabulația tradițională, toate aceste basme reușesc să captiveze atenția. Dacă poveștile au fost adunate în volume de sine stătătoare, legendele sunt presărate în număr mare în cuprinsul monografiilor Zarandul și Munții Apuseni ai Transilvaniei (1898
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
fragment din existență și de aceea, scriitorul trebuie să posede o cultură bogată și o experiență de viață vastă. Principalele trăsături specifice scriitorului sunt: - caracteristici intelectuale: gândirea simbolică (verbală); memoria auditivă și vizuală; imaginația; - flexibilitatea asociațiilor verbale; - originalitatea figurilor de stil; - capacitatea empatică; - sensibilitatea și simțul estetic; - trăsături caracteriale și volitive, de genul: capacitate de muncă, principialitate, responsabilitate, exigență față de sine, perseverență; - interese extinse, pentru natură, semeni, valorile culturale. 2. Creativitatea muzicală impune, de asemenea, existența unor trăsături specifice creatorului: - s-
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
L. Hay (1992) a trecut în revistă câteva principii fundamentale de viață care se constituie într-un decalog ce poate constitui, pentru oricine, nu numai un motiv de meditație, ci și un punct de reper, un imbold pentru un nou stil de viață: suntem pe deplin responsabili de toate experiențele noastre; oricare gând ne creează viitorul; forța noastră rezidă întotdeauna din momentul prezent; pentru a ne debarasa de trecut trebuie să știm a ierta; resentimentele, critica și culpabilitatea sunt principalele surse
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
pisicilor, care, deși avea retard mental, dispunea de o aptitudine remarcabilă de a desena diferite animale, pisici, urși, cerbi, iepuri, dar și grupuri de copii, una din lucrările lui fiind cumpărate chiar de George al IV-lea al Angliei. 3. Stilul cognitiv M. Bejat vorbește de un factor general, și anume, stilul cognitiv, descris ca modul constant de răspuns organizat, constituit în urma întăririlor și experiențelor trăite. Stilul cognitiv reflectă forma cunoașterii, modul în care cunoaște omul, cum percepe, cum gândește, modul
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de a desena diferite animale, pisici, urși, cerbi, iepuri, dar și grupuri de copii, una din lucrările lui fiind cumpărate chiar de George al IV-lea al Angliei. 3. Stilul cognitiv M. Bejat vorbește de un factor general, și anume, stilul cognitiv, descris ca modul constant de răspuns organizat, constituit în urma întăririlor și experiențelor trăite. Stilul cognitiv reflectă forma cunoașterii, modul în care cunoaște omul, cum percepe, cum gândește, modul în care receptează și prelucrează în mod obișnuit informația, indiferent de ce
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
din lucrările lui fiind cumpărate chiar de George al IV-lea al Angliei. 3. Stilul cognitiv M. Bejat vorbește de un factor general, și anume, stilul cognitiv, descris ca modul constant de răspuns organizat, constituit în urma întăririlor și experiențelor trăite. Stilul cognitiv reflectă forma cunoașterii, modul în care cunoaște omul, cum percepe, cum gândește, modul în care receptează și prelucrează în mod obișnuit informația, indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
modul constant de răspuns organizat, constituit în urma întăririlor și experiențelor trăite. Stilul cognitiv reflectă forma cunoașterii, modul în care cunoaște omul, cum percepe, cum gândește, modul în care receptează și prelucrează în mod obișnuit informația, indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
receptează și prelucrează în mod obișnuit informația, indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
informația, indiferent de ce informație este vorba. Stilul cognitiv reflectă modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
modul specific în care se exprimă o anumită capacitate de a gândi, inteligența sau creativitatea, și este consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie, extraversie, ambiegalitate, coartare) și de trăsăturile de stil cognitiv (operativitate convergentă sau divergentă, operații de analiză sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
sau sinteză); 3. factorii favorizanți pentru creativitate sunt introvesia și ambiegalitatea, echilibrul relativ dintre analiză și sinteză, și respectiv, dintre convergență și divergență; 4. persoanele înalt creative sunt cele ce aparțin tipurilor dilatate de rezonanță intimă, introverți și ambiegali, cu stiluri de percepere și gândire mixte, adică sintetico-analitic și divergent convergent; 5. există un prag al inteligenței sub care creativitatea nu se poate dezvolta, dar peste care putem vorbi de o relativă independență, putând exista două tipuri de inteligență, una sterilă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
unor stadii critice de dezvoltare sau cât se pierde din potențialul creator al fiecărui individ datorită unei ambianțe familiale, școlare sau sociale rigide și constrângătoare. Copiii supradotați, care sunt și creativi, pot pune probleme pentru atmosfera școlară, în special datorită stilului de relaționare cu ceilalți, a stilului de a învăța, de a reacționa, originalitatea fiind condiția lor de funcționare intelectuală (M. Jigău, 1994). S-a constatat că indivizii care au un nivel superior al inteligenței nu sunt neapărat și cei mai
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cât se pierde din potențialul creator al fiecărui individ datorită unei ambianțe familiale, școlare sau sociale rigide și constrângătoare. Copiii supradotați, care sunt și creativi, pot pune probleme pentru atmosfera școlară, în special datorită stilului de relaționare cu ceilalți, a stilului de a învăța, de a reacționa, originalitatea fiind condiția lor de funcționare intelectuală (M. Jigău, 1994). S-a constatat că indivizii care au un nivel superior al inteligenței nu sunt neapărat și cei mai creativi, întrucât, așa cum arătat și într
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
funcționare deplină a personalității, prin întâlnirea experienței interne cu cea externă", prin autoactualizare". În procesul instructiv-educativ este necesară schimbarea poziției față de copil. El trebuie considerat, de mic, drept un participant activ și creativ la propria formare. Profesorul are la îndemână stilul său de predare și evaluare și atmosfera pe care o creează în clasă, prin care poate inhiba sau dezvolta personalitatea creatoare.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
artificiale în locul limbajului bisericesc și a graiului popular. În manuscris i-a rămas o gramatică (Grammatica valachica), redactată în latinește (cu echivalențe românești), inspirată din lucrarea similară a lui Constantin Diaconovici-Loga. O rostire simplă, fără efecte retorice sau înfloriri de stil, având ca sursă limba vechilor cazanii, însuflețește Predicile lui Ș., publicate abia în 1945. Propovăduind învățăturile creștinești, predicile cuprind și povețe laice (privind muncile agricole, starea zidirilor bisericești și școlare, „primejdiile veseliilor lumești”). Ș. a fost un orator cu autoritate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]